Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a explicat că extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria nu este discutată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie pentru că Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria după recentele alegeri care au avut loc, informează Agerpres.

Oficialul român nu a exclus posibilitatea unei reuniuni extraordinare a Consiliului JAI în care să fie abordată această temă.

”Ordinea de zi a viitorului Consiliu JAI se discută chiar azi şi discuţiile trebuie să ţină cont şi de procedurile care au loc în Olanda în urma alegerilor. Acolo tocmai au avut loc alegeri şi Guvernul trebuie să-şi precizeze în Parlament şi să obţină încrederea Parlamentului cu privire la o serie de subiecte. (…) Guvernul olandez, care a avut anul trecut o poziţie faţă de Bulgaria, urmează să se pronunţe în Parlament şi Parlamentul să se pronunţe cu privire la această chestiune. Ei bine, această procedură are loc undeva în perioada 4 – 6 decembrie, prin urmare, coincide această perioadă, această procedură din Parlamentul olandez, cu data la care va avea loc Consiliul JAI. Deci este imposibil să poţi discuta tranşant în Consiliul JAI din 4 – 6 decembrie chestiunea, până când Guvernul olandez nu o să-şi precizeze poziţia faţă de Bulgaria. Asta nu exclude ca în cursul lunii decembrie să mai existe şi alte reuniuni JAI”, a spus Predoiu, într-o conferinţă de presă susţinută la Arad.

Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen se regăsea pe ordinea de zi provizorie a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la începutul lunii decembrie, dar cu addendumul ”posibil”, într-o abordare precaută și cu privirea îndreaptată spre Olanda, unde extrema dreaptă a câștigat alegerile parlamentare, fapt ce angrenează această țară în cursa dificilă pentru formarea unei coaliții de guvernare, având în vedere că partidele au anunțat negocieri dure, unele dintre exprimându-și dorința de a intra în opoziție. 

Revenind la declarațiile lui Predoiu, acesta a reliefat performanțele înregistrate de România în privința protejării frontierelor, fapt ce risipește, conform spuselor sale, toate criticile.

”Nu mai există niciun fel de poziţie oficială a vreunui stat membru european care să pună în cauză performanţa României în materie de combatere a migraţiei ilegale şi protecţie a frontierei”, a precizat Predoiu, făcând trimitere la Austria, care a și-a mențiunit poziția de a respinge extinderea spațiului de liberă circulație, exprimată în urmă cu un an printr-un veto în cadrul aceleiași reuniuni a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, motivând o defectuază gestionare a migrației ilegale. 

Pentru a stinge această opoziție a Vienei, Comisia Europeană a demarat împreună cu România și Bulgaria două proiecte-pilot privind procedurile rapide de azil și de returnare.

Executivul european a publicat în iunie un raport preliminar pozitiv, iar evoluțiile în cazul Pactului pe migrație și azil, asupra căruia țările membre au ajuns la un compromis, creează climatul necesar pentru a aborda temele de interes major ale României.

Recent, Comisia Europeană a recomandat statelor membre Schengen să intensifice cooperarea în ceea ce privește zona de liberă circulație, a prezintat o serie de bune practici cu rezultate pozitive în ceea ce privește procedurile de azil ale UE pentru a consolida în continuare cooperarea între statele membre și a lansat o Alianță Globală pentru Combaterea Traficului de Migranți 

Generalul Gheorghiță Vlad a fost numit în funcția de șef al Statului Major al Apărării printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis, ceremonia de învestire în funcție urmând să aibă loc joi la Monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Marți, șeful statului a semnat două decrete prin care generalul Gheorghiță Vlad a fost numit șeful SMAp și a fost avansat la de la gradul de general-locotenent cu trei stele la cel de general cu patru stele.

Vlad, care a fost propus spre validare președintelui Iohannis de către ministrul apărării Angel Tîlvăr, îl va înlocui în fruntea Armatei pe generalul Daniel Petrescu, aflat la final de mandat.  Mandatul șefului Statului Major al Apărării este de patru ani.

Numirea Gheorghiță Vlad în funcția de SMAp semnifică faptul că acesta va deveni membru în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și va reprezenta România în Comitetul Militar al NATO, structură decizională de vârf în domeniul militar a Alianței Nord-Atlantice.

Gheorghiță Vlad a fost locţiitor al şefului SMAp din 16 august 2022.

În perioada februarie 2020-august 2022, generalul-locotenent Gheorghiță Vlad a deținut funcția de locțiitor pentru operații și instrucție al șefului SMAp.

În perioada august 2017 – februarie 2020 a fost comandant al Diviziei 2 Infanterie„Getica” Buzău, iar între 2016-2017 s-a aflat la comanda Centrului Naţional de Instruire Întrunită„Getica” din Cincu.

Între anii 2005-2014 a ocupat diferite funcții cum ar fi: comandant al Batalionului 631 Tancuri, şef al planificării în Serviciul Operativ la Statul Major al Forţelor Terestre, şef al informaţiilor la Componenta Operaţională Terestră şi comandant al Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”.

În anul 2007, a participat ca ofiţer de stat major în cadrul Comandamentului Multinaţional al Forţei în Irak.

A absolvit în 2002 cursurile Facultăţii Interarme a Academiei de Înalte Studii Militare, un curs de Sisteme de Comunicaţii şi Informatică – Ede, Olanda, un curs postuniversitar la Colegiul Naţional de Apărare Bucureşti și un curs de Operaţii de Menţinere a Păcii– Oberammergau, Germania. Are un master în Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate la Universitatea„Lucian Blaga” – Sibiu, precum şi master în Studii Strategice, U.S. Army War College – Carlisle, SUA.

Este decorat cu: Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, Emblema de Merit clasa a III-a „În Serviciul Armatei României”, Emblema de Merit clasa a I-a „În Serviciul Păcii”, Emblema de Onoare a Armatei României, Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, Emblema de Onoare a Forţelor Terestre, Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene, Emblema de Onoare a Medicinei Militare, Emblema de Onoare a Resurselor Umane, Emblema de Onoare a Logisticii.

S-a născut la data de 7 septembrie 1969, în Bucureşti. Este căsătorit şi are doi copii.

Miniștrii de externe din țările NATO și omologul lor ucrainean, Dmytro Kuleba, au avut miercuri prima reuniune la nivel de șefi ai diplomațiilor a Consiliului NATO – Ucraina (NUC), cu Kievul afirmându-și angajamentul de a continua reformele democratice și ale sectorului de securitate și cu aliații NATO furnizând recomandări pentru realizarea reformelor pe calea aderării Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică, conform unei declarații comune adoptate.

“Ucraina și-a reafirmat angajamentul de a continua reformele democratice și ale sectorului de securitate. Aliații au furnizat Ucrainei recomandări pentru reformele prioritare. Consiliul NATO-Ucraina salută prezentarea de către Ucraina a programului său național anual adaptat pentru 2024 și așteaptă cu interes punerea în aplicare a acestuia. Miniștrii de externe ai NATO vor evalua periodic progresele înregistrate prin intermediul programului național anual adaptat. Alianța va sprijini Ucraina în realizarea acestor reforme pe calea sa către viitoarea aderare la NATO”, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Din partea României, ministrul de externe Luminița Odobescu a salutat prima reuniune NUC la nivelul miniștrilor de externe aliați, de la lansarea formatului și a încurajat continuarea dialogului politic și a interacțiunii susținute, conform coordonatelor stabilite prin Planul de Acțiune NATO-Ucraina.

Odobescu a reiterat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional, reafirmând dreptul suveran al Ucrainei de a decide asupra politicii sale externe și de securitate.

Șefa diplomației române a condamnat în termenii cei mai fermi invazia militară neprovocată și nejustificată a Rusiei în Ucraina, reiterând faptul că aceasta reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional.

Totodată, aceasta a exprimat sprijinul României pentru avansarea Ucrainei pe parcursul euroatlantic, pe coordonatele decise la Summitul NATO de la București din 2008, precum și interesul ca Summitul aniversar de la Washington din 2024, să marcheze un pas înainte în relația Kievului cu NATO.

Ministrul Luminița Odobescu a subliniat și importanța intensificării măsurilor de sprijin politic și practic pentru Ucraina, în vederea consolidării rezilienței instituțiilor ucrainene.

În context, șefa diplomației de la București a făcut referire la sprijinul multidimensional și cuprinzător al României pentru Ucraina și obiectivul de a continua pe această linie, atât timp cât va fi necesar.