Connect with us

DIASPORA

VIDEO Klaus Iohannis, dialog cu Diaspora: Statul român trebuie să-i servească deopotrivă pe toţi românii, din interiorul și din afara granițelor

Published

on

Prezent la evenimentul „Diaspora românească, vector de dezvoltare” ce are loc la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a vorbit despre o nouă abordare a relației cu românii de peste hotare și despre oportunitatea oferită, aceea de a fi o importantă resursă pentru dezvoltarea şi modernizarea României.

“Românii de peste hotare acumulează experiență, posedă expertiză, capătă deprinderi și își construiesc rețele de contact”, a declarat președintele.

Dezbaterea “Diaspora românească, vector de dezvoltareeste transmisă LIVE de Calea Europeană (click aici pentru a urmări transmisia).

Alocuțiunea susținută de șeful statului, redată de Administrația Prezidențială:

„Domnule Prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Stimaţi membri ai corpului diplomatic,
Dragi invitaţi,
Doamnelor şi domnilor,

Salut acest eveniment găzduit la Palatul Cotroceni care își propune să aducă împreună decidenți, oameni interesați de relația cu diaspora și expertiza unor state cu know-how în această privință. Vă propun o nouă perspectivă asupra relaţiei dintre stat şi cetăţenii care au ales să trăiască în afara graniţelor ţării, care este, pentru mine, o preocupare de suflet.
Vorbim de multe ori despre pierderea pe care o reprezintă plecarea românilor în străinătate. Într-o altă abordare, însă, putem să vedem și oportunitatea oferită de prezența unei diaspore puternice peste hotare.

Bine angrenată de un stat atent, aceasta poate deveni o importantă resursă pentru dezvoltarea şi modernizarea României, un adevărat capital care poate fi valorificat.
Statul român trebuie să-i servească deopotrivă pe toţi românii, din interiorul și din afara granițelor. Convingerea mea este că a valorifica potenţialul românilor din afara ţării înseamnă, de fapt, a crea un cadru propice pentru bunăstarea tuturor românilor.

Trăim într-o lume dinamică, în care naţiunile nu sunt îngrădite de granițe și în care identitățile se suprapun. O Românie puternică se clădeşte prin oameni capabili să genereze prosperitate și nu putem ignora jumătate din România activă, care munceşte peste hotare.
De aceea, ne aflăm astăzi aici: pentru a pune o piatră de temelie la crearea unui nou cadru, în care atenţia faţă de diaspora să devină o prioritate naţională. Acesta va trebui transpus în politici publice, programe și proiecte.

Noua abordare pe care o propun, de a privi diaspora ca pe o oportunitate, pleacă de la câteva constatări.
În primul rând, românii de peste hotare acumulează experienţă, posedă expertiză, capătă deprinderi şi îşi construiesc reţele de contact pe care nu le-ar fi avut în ţară. Acestea reprezintă un capital preţios, ce poate fi valorificat în mod inteligent.
Fie că vorbim de specialişti demni de Premiul Nobel, de români care excelează în profesiile lor și în activitățile lor, care muncesc cu onestitate, românii din străinătate au ceva util de oferit ţării. Ei vin cu un capital profesional, intelectual, financiar, social, dar şi „civic”, având experiența de a trăi în democrații consolidate, cu sisteme eficiente în serviciul public.

A doua constatare, pe care o fac cu regret, este că prea puţini români au planuri concrete de întoarcere în ţară. Sunt convins că numărul lor va creşte pe măsură ce se schimbă abordarea statului faţă de cetăţenii săi, dar expertiza lor poate fi valorificată şi pusă în slujba dezvoltării României chiar de acolo unde trăiesc ei acum.

Vă propun să ne gândim împreună la modalitățile în care putem pune în contact specialiştii români din străinătate cu cei rămaşi acasă în fiecare domeniu, în care putem conecta proiectele antreprenoriale sau de cercetare, putem facilita accesul la resurse şi crea punţi de legătură cu instituţiile publice. Putem valorifica ingeniozitatea și creativitatea românească și beneficia cu toții de transferul de idei şi de proiecte în ambele direcţii, din străinătate către România şi invers.

Pentru a răspunde aşteptărilor românilor de a se conecta cu ţara şi de a le oferi un acces prietenos la serviciile statului, se pot crea cât mai multe instrumente online – de la informaţii disponibile în reţea la cursuri şi programe educaţionale şi antreprenoriale sau incubatoare virtuale.

România nu își permite să irosească preţiosul capital uman pe care îl reprezintă concetățenii noștri din afara granițelor.

Ei sunt nu doar ambasadorii sufletului românesc şi purtătorii de mesaj ai culturii şi obiceiurilor noastre, ci au demonstrat și spirit antreprenorial prin însuși destinul pe care l-au ales.

Ei sunt surse de proiecte şi investiţii, de cercetare sau de schimburi artistice şi culturale. Pe scurt, sunt vectori de dezvoltare şi modernizare pentru ţară.
Ştim de exemplu că banii trimiși anual acasă fac din românii de peste hotare un adevărat investitor şi generează o parte importantă din creşterea economică. Avem datoria să le oferim mai mult, și anume oportunităţi concrete pentru a-i atrage să-şi investească productiv talentul şi resursele înapoi acasă.

Nu în ultimul rând, românii de peste hotare sunt importanţi factori de influenţă în ţările gazdă. Proiecţia României în lume depinde în mare măsură de prezenţa, vorbele şi acţiunile fiecăruia dintre ei.
În acest fel, se creează o impresie mai vie şi mai durabilă despre România decât prin orice alt instrument de comunicare elaborat de stat. Imaginea României în lume nu vine doar din realitatea de pe teren, de aici din ţară, ci şi din cum este ea tradusă de fiecare dintre cei plecaţi. În acest sens, doresc să salut efortul oamenilor de afaceri care, în mod voluntar, s-au mobilizat, cutreierând diaspora, pentru a prezenta oportunităţile disponibile în România.

Știu că Guvernul va propune o foaie de parcurs care să reflecte importanţa strategică acordată diasporei. Deja remarc atenţia purtată informării cetăţenilor despre votul prin corespondenţă, un drept câştigat de românii din afara ţării cu multă trudă. Ştiu că sunt câteva iniţiative ce se pregătesc deja şi, la coagularea lor, le voi supune discuţiei cu înşişi beneficiarii lor, românii care trăiesc astăzi peste hotare. Astfel, Consiliul Consultativ promis Diasporei va face un prim pas pentru a-şi îndeplini misiunea.

Doamnelor și domnilor,
Pentru a pune în valoare toate valenţele românilor plecaţi la muncă sau la studiu, ne trebuie mai mult decât o acțiune a decidenților politici. Trebuie să îi cunoaştem cu adevărat, să știm cine sunt și ce îi preocupă.
Românii, oriunde trăiesc, aduc contribuţii însemnate. Sunt multe nume cunoscute care au pus România pe harta lumii prin realizările lor, contribuind la patrimoniul cultural şi ştiinţific al umanităţii. Dar îmi doresc, aşa cum am spus, ca prezenţa românilor peste hotare să fie o chestiune de alegere, nu una de necesitate.
Până atunci, propun românilor din afara granițelor un parteneriat bazat pe încredere şi scop comun: transformarea României într-un stat poster și puternic.
Mulţumesc!”

.

.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: VIDEO Dacian Cioloș: Diaspora românească este, în momentul de față, o forță economică. Cea mai mare teamă este calitatea unor servicii publice din România | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: LIVE VIDEO 23 februarie, ora 10.00 – Președintele Klaus Iohannis găzduiește dezbaterea ”Diaspora românească, vector de dezvoltare”. La eveniment participă și premierul Dacian Cioloș | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

DIASPORA

Raportul MAE după votul din diaspora din 26 mai: Propunem un vot anticipat prelungit pentru românii din străinătate, timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, la alegerile de pe 26 mai, la secţiile din diaspora “au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni” și propune ”schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate”.

“Au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni cu 5 – 6 autocare sau maşini (turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secţiilor de votare sau influenţau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secţiilor de votare şi după ce au votat şi au creat incidente, până la venirea forţelor de ordine, care au asigurat închiderea secţiei de votare”, se arată într-un extras din raportul MAE obţinut de Agerpres.

În acest context, precizează ministerul, au fost chemaţi la consultări ambasadorii din ţările unde s-au înregistrat dificultăţi în cadrul celor două procese electorale simultane din 26 mai, pentru a fi identificate cauzele şi responsabilităţile fiecăruia, precum şi propunerile de modificare a sistemului de votare în secţiile din afara ţării.

În cadrul legislaţiei actuale, apreciază MAE, “chiar cu mărirea semnificativă a secţiilor de votare, s-a dovedit că Ministerul Afacerilor Externe şi-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate – locaţii, resurse umane şi resurse financiare”.

În aceste condiţii, avem în vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate. Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate. Alte modalităţi, cum ar fi votul electronic sau prin corespondenţă, pot crea şi alte probleme întrucât este nevoie de înscrierea prealabilă a fiecărui cetăţean (cu indicarea adresei de domiciliu/reşedinţă) pentru a-şi putea exercita dreptul de vot“, se precizează în documentul ministerului.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

Published

on

Cetățenii români din străinătate au format cozi la secțiile de votare din diaspora încă de la prima oră a deschiderii urnelor pentru a vota la alegerile pentru Parlamentul European, dar și pentru referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis.

La secțiile de votare din Munchen și Stuttgart, oamenii s-au adunat dinainte de ora 7 dimineața ca să voteze la alegerile europarlamentare și la referendumul pentru justiție, informează Digi24, precizând că la Munchen, la ora 7:00, erau deja aproximativ 200 de români în fața consulatului României. De asemenea, la Stuttgart, s-au strâns aproximativ 2000 de oameni, la cozi.

Pentru cele două scrutine de duminică au fost organizate 441 de secţii de votare în străinătate pentru românii din diaspora.

Lista completă a secțiilor de votare din străinătate este disponibilă aici.

Potrivit Agerpres, peste 32.000 de români din diaspora au votat până la ora 10.00 ora României, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul naţional convocat de preşedintele României, citând datele actualizate în timp real de Biroul Electoral Central.

În străinătate, votul s-a deschis în Noua Zeelandă sâmbătă la ora 22.00 ora României, iar duminică la ora 10.00 ora României procesul electoral este în desfăşurare în zeci de ţări.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

Continue Reading

DIASPORA

Eugen Teodorovici: Românii care trăiesc în străinătate vor putea transfera bani în România fără comisioane bancare, din luna iunie

Published

on

© EU Council

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat marţi că românii care trăiesc în străinătate vor putea transfera banii în ţară fără plata comisioanelor prin sucursale CEC Bank ce se vor înfiinţa în străinătate.

“O posibilitate, un mecanism de transfer mult mai facil al fondurilor pe care românii care sunt plecaţi în afara ţării îl trimit către familii, către copii, către părinţi şi atunci prin intermediul CEC-ului se va lansa cât de curând un pachet de măsuri care să vizeze deschiderea de sucursale, de birouri în afara ţării, unde trăiesc comunităţi importante de români, pentru ca românii de acolo să-şi poată deschide dacă doresc într-un mod mult mai facil conturi, să folosească aceste birouri de transfer, şi fără comisioane”, a spus Teodorovici, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Totodată, el a arătat că se vor lua alte măsuri prin care să se creeze facilităţi pentru românii care muncesc în afara ţării.

“O să fie cu impact foarte bun, sunt măsuri pe care românii le aşteaptă de foarte mulţi ani, românii care trăiesc în afara ţării. Partea care ne bucură este aceea că, undeva la final de mai, iunie, acest lucru se va şi concretiza, astfel încât să fie încă un sprijin pentru cei care au decis pentru motive obiective şi sperăm temporar să fie departe de cei dragi”, a spus Teodorovici. 

Teodorovici a făcut aceste declarații în condițiile în care, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, România s-a aflat în 2017 în top trei țări din regiune din perspectiva transferurilor de bani, cu 4,9 miliarde de dolari trimiși în țara noastră.

Conform aceluiași studiu, sumele trimise de românii din Diaspora sunt de aproape 4,3 miliarde de dolari. Raportate la nivelul Produsului Intern Brut, aceste sume reprezintă aproximativ 2% din PIB, fiind cea mai mare valoare a remitenței primite de România în istoria recentă.

De altfel, potrivit unei statistici Eurostat, România a înregistrat în 2017 cel mai ridicat număr de cetățeni care muncesc în străinătate.

Unul din cinci români apți de muncă locuia, în 2017, în alt stat membru al Uniunii Europene, România fiind statul cu cel mai mare procent al populației active plecate din țară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending