Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, din nou la Casa Albă: O scurtă istorie a vizitelor președinților României în Biroul Oval

Published

on

Invitația pe care președintele american Donald Trump i-a adresat-o omologului său român Klaus Iohannis pentru a efectua o nouă vizită oficială la Washington reprezintă a 11-a vizită pe care un șef al statului român o efectuează la Casa Albă și, implicit, în Biroul Oval al liderului SUA.

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat marți Administraţia Prezidenţială după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

FOTO: Administrația Prezidențială

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, întrevederea marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Pe de altă parte, pe parcursul mandatului său, Klaus Iohannis s-a mai aflat la Casa Albă în două rânduri: în 2015, când a fost primit de vicepreședintele Joe Biden și în 2016, când a luat parte la Summitul Securității Nucleare găzduit de Barack Obama.

Această a doua vizită de lucru în capitala SUA intervine în contextul în care România marchează 30 de ani de la căderea comunismului şi 15 ani de apartenenţă la NATO.

Vizita lui Klaus Iohannis reprezintă a 11-a vizită pe care un șef al statului român o efectuează la Casa Albă în cei 139 de ani de relații diplomatice între România și SUA, câte trei fiind efectuate de Nicolae Ceaușescu și de Traian Băsescu, două de Ion Iliescu și una de Emil Constantinescu

Primul lider de la București invitat la Casa Albă a fost Nicolae Ceaușescu, în anul 1970. La invitația președintelui Richard Nixon, Ceauşescu s-a aflat în Statele Unite în perioada 13-27 octombrie 1970, unde a participat la sesiunea jubiliară consacrată împlinirii a 25 de ani de la crearea ONU.

Nicolae Ceaușescu s-a mai aflat la Washington, tot la invitația lui Richard Nixon, între 4-8 decembrie 1973. De altfel, în 1969, Richard Nixon efectuase prima vizită a unui şef de stat american la Bucureşti, la 2-3 august.

Cea din urmă vizită a lui Ceaușescu la Washington a avut loc în 1978, la invitația președintelui Jimmy Carter, și a survenit când acesta deținea funcția de președinte al României, poziție inaugurată în 1974.

După prăbușirea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușeșcu, primul președinte român care s-a aflat în vizită oficială la Washington a fost Ion Iliescu, în anii 1995 și 2003, în timpul a două administrații, una democrată și o altă republicană.

La 26 septembrie 1995, a avut loc la Casa Albă întâlnirea între președinții Ion Iliescu și Bill Clinton în cursul căreia au fost abordate probleme de o maximă importanță pentru România: permanentizarea clauzei națiunii celei mai favorizate și colaborarea economică și militară cu SUA.

Între vizitele lui Iliescu din 1995 și 2003 a fost lansat Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, la 11 iulie 1997, cu prilejul unei vizite a președintelui Clinton la București.

Drept urmare, în 1998, Emil Constantinescu a devenit al treilea președinte român invitat la Washington. În iulie 1998, Constantinescu s-a aflat într-o vizită de șapte zile în SUA, fiind primit la Casa Albă la 13 iulie. În cadrul acelei vizite, Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte al României care s-a adresat Congresului SUA.

 

© The White House

Următoarea vizită prezidențială română la Casa Albă a survenit în 2003, înaintea aderării formale a României la NATO. 

Potrivit MAE, vizita oficială la Washington din 2003 întreprinsă de președintele Ion Iliescu a cuprins întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat, Colin Powell, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, procurorul general, John Ashcroft, secretarul Trezoreriei, John Snow, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, membri ai Congresului SUA, mediile de afaceri americane și reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA.

De la aderarea României la NATO, a cărei aniversare de 15 ani reprezintă un motiv al noii vizite a președintelui Iohannis din 20 august, au avut loc patru vizite prezidențiale române la Washington. Vizita lui Klaus Iohannis din acest an va fi a cincea.

© The White House

La 8-10 martie 2005, președintele Traian Băsescu a efectuat prima sa vizită oficială la Casa Albă, având întrevederi cu preşedintele SUA, George W. Bush, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, directorul general al FMI, Rodrigo Rato, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, congressmeni republicani şi democraţi.

În cadrul vizitei, au fost aduse în prim plan probleme relevante de pe agenda de politică externă a României, precum strategia românească la Marea Neagră, facilitarea accesului militarilor americani la bazele româneşti, situaţia din Republica Moldova/Transnistria şi consolidarea prezenţei româneşti în Irak şi Afganistan.

La un an distanță, la 26-28 iulie 2006, Băsescu a fost primit din nou la Casa Albă de George W. Bush, obiectivul central al vizitei reprezentându-l consolidarea dialogului politic intensificat şi Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.

© The White House

Cinci ani mai târziu, la 13 septembrie 2011, președintele Traian Băsescu a efectuat a treia sa vizită de lucru la Washington, fiind primit de omologul american Barack Obama. Această vizită a culminat cu semnarea de către miniştrii de externe ai României și Statelor Unite a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România şi cu adoptarea Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii.

Vizita din 2017 a lui Klaus Iohannis la Casa Albă a făcut parte dintr-un program desfășurat în perioada 5-9 iunie și care a cuprins întrevederi cu președintele SUA Donald Trump, secretarul de stat Rex Tillerson, directorul CIA Mike Pompeo, președintele pro-tempore al Senatului SUA Orin Hatch. Cu ocazia acelei vizite, președintele român a fost premiat cu distincția ”Light Unto Nations” din partea Comitetului American Evreiesc.

În ce privește vizita din 19-20 august 2019, întrevederea Iohannis-Trump are în vedere întărirea şi dezvoltarea în continuare a Parteneriatului strategic puternic şi dinamic dintre România şi Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar şi economic. 

Contactele la nivel de șefi dintre cei doi parteneri strategici – România și SUA – au beneficiat, totodată, și de o serie de vizite ale președinților americani la București. În 1969, primul lider de la Casa Albă care a venit în România a fost Richard Nixon.

De altfel, vizita lui Nixon din 1969 a fost prima a unui președinte american într-o țară comunistă după începutul Războiului Rece. Șase ani mai târziu, în 1975, Gerald Ford a devenit al doilea președinte american care a vizitat România.

Următoarea vizită a unui lider de la Casa Albă la București a survenit după 22 ani, însă într-un moment crucial pentru destinul european și occidental al României. După o aderare amânată la NATO pentru începutul anilor 2000, președintele Bill Clinton s-a aflat la 11 iulie 1997 la București, prilej cu care a lansat împreună cu omologul Emil Constantinescu Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii și România.

Cele mai multe vizite ale unui președinte american în România – două – îi aparțin și ultimului lider de la Casa Albă care s-a aflat în țara noastră.

În 2002, președintele George W. Bush era primit la București la 23 noiembrie de președintele Ion Iliescu, la o zi distanță după o întrevedere cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg. După șase ani, în contextul summitului NATO găzduit de România, Bush a efectuat ultima vizită oficială în România a unui președinte american până în prezent.

De altfel, până în prezent, România este al doilea cel mai vizitat stat din regiunea fostelor țări comuniste de președinți americani după Polonia (14 astfel de vizite), fiind la egalitate cu Cehia (câte cinci vizite prezidențiale americane la București și la Praga).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Mircea Geoană, la 16 ani de la aderarea României la NATO: Atunci reprezentam cu mândrie România. Acum reprezint cea mai de succes Alianță din istorie

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat duminică împlinirea a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, în cadrul celui mai mare val de extindere din istorie Alianței.

16 ani de la aderarea României, Bulgariei, Estonie, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei la NATO în cel mai amplu val de extindere. Contribuția și solidaritatea statelor membre fac ca Alianța noastră să fie cea mai de succes din istorie și să asigure siguranța a peste 1 miliard de cetățeni. Acum 16 ani reprezentam cu mândrie România ca Ministru de Externe. Astăzi sunt mândru să reprezint Alianța, ca Secretar General Adjunct, mai ales în aceste momente de grea încercare“, a scris Geoană, pe Facebook.

De altfel, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

 

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 16 ani de la aderarea la NATO. 85% dintre români susțin apartenența la Alianța Nord-Atlantică

România celebrează duminică, 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 71 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică

Continue Reading

ROMÂNIA

MApN: Institutul Cantacuzino a crescut capacitatea de testare pentru coronavirus. Aproape 400 de probe sunt prelucrate zilnic

Published

on

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino”, prin Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale, a reuşit creşterea numărului de teste realizate zilnic pe probe recoltate de la pacienţii suspecţi de infecţie cu virusul SARS CoV-2, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, Institutul a reuşit, prin reorganizarea fluxului activităţilor, sporirea eforturilor echipelor de specialişti şi reconfigurarea programului de lucru, să prelucreze în prezent aproape 400 de probe în 24 de zile.

La debutul activităţii de testare la infecţia cu noul coronavirus se puteau prelucra, în medie, până la 250 de probe zilnic, arată MApN.

Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale al institutului, acreditat din anul 1969 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Centru Naţional de Referinţă pentru gripă în România, a efectuat până în prezent teste de diagnostic molecular pentru aproape 4.500 de probe recoltate de la persoane suspecte de infecţie cu noul coronavirus.

Citiți și 

MApN: Institutul Național Cantacuzino a efectuat teste de diagnostic pentru 1.000 de cazuri suspecte cu noul coronavirus

Coronavirus: Institutul Cantacuzino, invitat de Organizația Mondială a Sănătății să participe la controlul extern de calitate al testelor efectuate pentru identificarea SARS-CoV-2

Continue Reading

ROMÂNIA

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, despre economia actuală a României: ”Are nevoie rapid de injecții de cash”

Published

on

© Ioana Constantin - Facebook

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, subliniază că în contextul crizei provocate de pandemie, economia românească are nevoie ”rapid de injecții de cash”.

Potrivit Ioanei Constantin, IMM-urile reprezintă ”coloana vertebrală a economiei” și trebuie repornite cu măsuri concrete.

”Trebuie în continuare să genereze locurile de muncă, să plătească salarii”, a mai adăugat aceasta.

Producția internă în această perioadă are nevoie de investiții consistente, mai notează secretarul adjunct al PMP pe pagina oficială de Facebook.

Reamintim că în data de 25 martie, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat într-un mesaj pe Facebook că a convenit cu Banca Națională și cu sistemul bancar amânarea ratelor la bănci pentru 9 luni. De această măsură vor beneficia toți românii care vor cere o amânare, atât persoane fizice cât și persoane juridice.

“Soluția pe care am propus-o Băncii Naționale și sistemului bancar este una care ia în calcul mai multe elemente. Cei care doresc să aibă ratele amânate la bancă pot să o facă până la 9 luni de zile. Este un termen pe care l-am discutat cu Banca Națională și cu sistemul bancar. Propunerea a fost agreată de Banca Națională și de sistemul bancar, vom vedea dacă așa va rămâne în ordonanță”a declarat Florin Cîțu, care a precizat că acest act executiv ar urma să fie adoptat joi, în ședință de Guvern.

Citiți și: Ministrul Finanțelor propune amânarea ratelor la bănci pentru o perioadă de 9 luni. Măsura se va aplica tuturor românilor. Vor avea acces și persoanele fizice și cele juridice

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending