Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, din nou la Casa Albă: O scurtă istorie a vizitelor președinților României în Biroul Oval

Published

on

Invitația pe care președintele american Donald Trump i-a adresat-o omologului său român Klaus Iohannis pentru a efectua o nouă vizită oficială la Washington reprezintă a 11-a vizită pe care un șef al statului român o efectuează la Casa Albă și, implicit, în Biroul Oval al liderului SUA.

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat marți Administraţia Prezidenţială după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

FOTO: Administrația Prezidențială

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, întrevederea marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Pe de altă parte, pe parcursul mandatului său, Klaus Iohannis s-a mai aflat la Casa Albă în două rânduri: în 2015, când a fost primit de vicepreședintele Joe Biden și în 2016, când a luat parte la Summitul Securității Nucleare găzduit de Barack Obama.

Această a doua vizită de lucru în capitala SUA intervine în contextul în care România marchează 30 de ani de la căderea comunismului şi 15 ani de apartenenţă la NATO.

Vizita lui Klaus Iohannis reprezintă a 11-a vizită pe care un șef al statului român o efectuează la Casa Albă în cei 139 de ani de relații diplomatice între România și SUA, câte trei fiind efectuate de Nicolae Ceaușescu și de Traian Băsescu, două de Ion Iliescu și una de Emil Constantinescu

Primul lider de la București invitat la Casa Albă a fost Nicolae Ceaușescu, în anul 1970. La invitația președintelui Richard Nixon, Ceauşescu s-a aflat în Statele Unite în perioada 13-27 octombrie 1970, unde a participat la sesiunea jubiliară consacrată împlinirii a 25 de ani de la crearea ONU.

Nicolae Ceaușescu s-a mai aflat la Washington, tot la invitația lui Richard Nixon, între 4-8 decembrie 1973. De altfel, în 1969, Richard Nixon efectuase prima vizită a unui şef de stat american la Bucureşti, la 2-3 august.

Cea din urmă vizită a lui Ceaușescu la Washington a avut loc în 1978, la invitația președintelui Jimmy Carter, și a survenit când acesta deținea funcția de președinte al României, poziție inaugurată în 1974.

După prăbușirea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușeșcu, primul președinte român care s-a aflat în vizită oficială la Washington a fost Ion Iliescu, în anii 1995 și 2003, în timpul a două administrații, una democrată și o altă republicană.

La 26 septembrie 1995, a avut loc la Casa Albă întâlnirea între președinții Ion Iliescu și Bill Clinton în cursul căreia au fost abordate probleme de o maximă importanță pentru România: permanentizarea clauzei națiunii celei mai favorizate și colaborarea economică și militară cu SUA.

Între vizitele lui Iliescu din 1995 și 2003 a fost lansat Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, la 11 iulie 1997, cu prilejul unei vizite a președintelui Clinton la București.

Drept urmare, în 1998, Emil Constantinescu a devenit al treilea președinte român invitat la Washington. În iulie 1998, Constantinescu s-a aflat într-o vizită de șapte zile în SUA, fiind primit la Casa Albă la 13 iulie. În cadrul acelei vizite, Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte al României care s-a adresat Congresului SUA.

 

© The White House

Următoarea vizită prezidențială română la Casa Albă a survenit în 2003, înaintea aderării formale a României la NATO. 

Potrivit MAE, vizita oficială la Washington din 2003 întreprinsă de președintele Ion Iliescu a cuprins întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat, Colin Powell, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, procurorul general, John Ashcroft, secretarul Trezoreriei, John Snow, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, membri ai Congresului SUA, mediile de afaceri americane și reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA.

De la aderarea României la NATO, a cărei aniversare de 15 ani reprezintă un motiv al noii vizite a președintelui Iohannis din 20 august, au avut loc patru vizite prezidențiale române la Washington. Vizita lui Klaus Iohannis din acest an va fi a cincea.

© The White House

La 8-10 martie 2005, președintele Traian Băsescu a efectuat prima sa vizită oficială la Casa Albă, având întrevederi cu preşedintele SUA, George W. Bush, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, directorul general al FMI, Rodrigo Rato, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, congressmeni republicani şi democraţi.

În cadrul vizitei, au fost aduse în prim plan probleme relevante de pe agenda de politică externă a României, precum strategia românească la Marea Neagră, facilitarea accesului militarilor americani la bazele româneşti, situaţia din Republica Moldova/Transnistria şi consolidarea prezenţei româneşti în Irak şi Afganistan.

La un an distanță, la 26-28 iulie 2006, Băsescu a fost primit din nou la Casa Albă de George W. Bush, obiectivul central al vizitei reprezentându-l consolidarea dialogului politic intensificat şi Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.

© The White House

Cinci ani mai târziu, la 13 septembrie 2011, președintele Traian Băsescu a efectuat a treia sa vizită de lucru la Washington, fiind primit de omologul american Barack Obama. Această vizită a culminat cu semnarea de către miniştrii de externe ai României și Statelor Unite a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România şi cu adoptarea Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii.

Vizita din 2017 a lui Klaus Iohannis la Casa Albă a făcut parte dintr-un program desfășurat în perioada 5-9 iunie și care a cuprins întrevederi cu președintele SUA Donald Trump, secretarul de stat Rex Tillerson, directorul CIA Mike Pompeo, președintele pro-tempore al Senatului SUA Orin Hatch. Cu ocazia acelei vizite, președintele român a fost premiat cu distincția ”Light Unto Nations” din partea Comitetului American Evreiesc.

În ce privește vizita din 19-20 august 2019, întrevederea Iohannis-Trump are în vedere întărirea şi dezvoltarea în continuare a Parteneriatului strategic puternic şi dinamic dintre România şi Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar şi economic. 

Contactele la nivel de șefi dintre cei doi parteneri strategici – România și SUA – au beneficiat, totodată, și de o serie de vizite ale președinților americani la București. În 1969, primul lider de la Casa Albă care a venit în România a fost Richard Nixon.

De altfel, vizita lui Nixon din 1969 a fost prima a unui președinte american într-o țară comunistă după începutul Războiului Rece. Șase ani mai târziu, în 1975, Gerald Ford a devenit al doilea președinte american care a vizitat România.

Următoarea vizită a unui lider de la Casa Albă la București a survenit după 22 ani, însă într-un moment crucial pentru destinul european și occidental al României. După o aderare amânată la NATO pentru începutul anilor 2000, președintele Bill Clinton s-a aflat la 11 iulie 1997 la București, prilej cu care a lansat împreună cu omologul Emil Constantinescu Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii și România.

Cele mai multe vizite ale unui președinte american în România – două – îi aparțin și ultimului lider de la Casa Albă care s-a aflat în țara noastră.

În 2002, președintele George W. Bush era primit la București la 23 noiembrie de președintele Ion Iliescu, la o zi distanță după o întrevedere cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg. După șase ani, în contextul summitului NATO găzduit de România, Bush a efectuat ultima vizită oficială în România a unui președinte american până în prezent.

De altfel, până în prezent, România este al doilea cel mai vizitat stat din regiunea fostelor țări comuniste de președinți americani după Polonia (14 astfel de vizite), fiind la egalitate cu Cehia (câte cinci vizite prezidențiale americane la București și la Praga).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele Camerei Deputaților și președintele PSD, Marcel Ciolacu, a transmis miercuri că România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică, după ce legea offshore a fost adoptată de Camera Deputaților cu 249 de voturi „pentru” și 34 de voturi „împotrivă”. 

Potrivit proiectului adoptat de deputați, Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, singura modificare față de variantă adoptată de Senat, scrie Digi24

„Statul Român va încasa 60% din taxe și impozite pentru gazul din Marea Neagră. România va deveni un jucător regional important”, a declarat Marcel Ciolacu, după votul din Parlament.

Legea stabilește că producătorii vor plăti impozit suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh, față de 45,71 lei/MWh, cât stabilește legea din 2018. Impozitul crește progresiv în funcție de prețul gazului.

Potrivit legii adoptate de Parlament, investitorii își pot deduce maxim 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare, pentru investiţiile efectuate în segmentul upstream, față de 30% cât era în prezent.

De asemenea, legea asigură stabilitatea și predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime).

Primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua parte a acestui an, fiind vorba de o producție de circa 1 miliard de metri cubi anual. Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepție la finalizarea lucrărilor.

Adoptarea legii ofshore va coincide cu prezentarea, în aceeași zi, a noului set de propuneri „RePowerEU” ale Comisiei Europene pentru a obține independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Propunerile detaliate ale executivului european vor fi făcute public în a doua parte a zilei.

Reamintim că Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Continue Reading

ENERGIE

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

Published

on

© Guvernul României/ screenshot

Legea offshore este  adoptată astăzi în Parlament, fapt care va crea predictibilitate și posibilitatea ca investițiile în exploatarea resurselor offshore si onshore să poată să demareze, a precizat miercuri premierul Nicolae Ciucă în cadrul Romanian Business Leaders Summit 2022, unde șeful Guvernului a subliniat că sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră care va intra în sistemul de transport național și că într-un termen de cinci ani vom deveni independenți din punct de vedere energetic.

“În privința resurselor de gaze, astăzi se va aproba legea offshore in Parlament. Vom crea astfel predictibilitatea si posibilitatea ca investitiile atat in exploatarea resurselor offshore cat si onshorre sa poată să demareze. De altfel, primul proiect va demara luna viitoare. Este vorba de investițiile pe care Black Sea Oil&Gas le-a facut în Marea Neagră și după întâlnirea de ieri avem certitudinea că la sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră care va intra în sistem”, a declarat miercuri premierul Nicolae Ciucă, citat de Hotnews.ro, liderul de la Palatul Victoria referindu-se astfel la proiectul de la Media.

Adoptarea legii ofshore va coincide cu prezentarea, în aceeași zi, a noului set de propuneri “RePowerEU” ale Comisiei Europene pentru a obține independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Propunerile detaliate ale executivului european vor fi făcute public în a doua parte a zilei.

 

În continuare, premierul Ciucă a mai precizat și ce alte investiții vor avea loc ulterior.

“Sigur urmează celelalte care țin de investiții, de o perioadă de lucru la nivelul companiilor OMV Petrom și Romgaz. Există deja discuțiile și proiectele asigurate astfel încât nu mai târziu de sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027 să avem resursa de gaz necesară atât pentru asigurarea independenței necesare pentru economia românească si consumul public cât și pentru a putea să dezvoltăm ramuri in industria petrochimică și, de ce nu, să exportăm gaz”, a spus Ciucă, conchide sursa citată.

De altfel, șeful Guvernului s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas, anunțând că exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național după ce reprezentanții companii Black Sea Oil&Gas au asigurat că proiectul de la Midia este pregătit să demareze în luna iunie, după efectuarea ultimelor teste, având o capacitate de livrare de un miliard de metri cubi anual.

Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina descoperite în anul 2007 respectiv 1995. După finalizarea infrastructurii necesare extracției și transportului de gaze naturale, era preconizat ca prima producție de gaze din proiectul MGD să aibă loc în trimestrul 4 al anului 2021, însă aceasta va avea loc în 2022.

Între timp, coaliția de guvernare a depus legea offshore privind gazele din Marea Neagră în Parlament, iar proiectul legislativ a fost aprobat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată. Legea, care prevede că statul va păstra 60% din profit, iar mediul privat implicat 40%, își urmează circuitul legislativ în Camera Deputaților, for decizional.

De asemenea, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 18-19 mai 2022, la New York,  la invitația Secretarului de Stat american Antony Blinken, la două reuniuni privind securitatea alimentară globală, inițiate de Statele Unite ale Americii, ca stat care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) pentru luna în curs, informează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Participarea ministrului român de externe la evenimentele de la New York vine în continuarea dialogului său cu Secretarul de Stat al SUA pe tema menționată, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Astfel, șeful diplomației române va participa astăzi, 18 mai 2022, la reuniunea ministerială „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală (“Global Food Security Call to Action)”, organizată și găzduită de Secretarul de Stat american Antony Blinken.

De asemenea, la 19 mai 2022 ministrul Bogdan Aurescu va lua parte la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, în calitate de președinte al CS ONU pentru luna mai. 

La cele două reuniuni vor mai lua parte Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, înalți oficiali ai ONU, experți, miniștri și demnitari din statele membre ale Consiliului de Securitate, ale G7 și alte state membre ONU – și anume state care sunt sau ar putea fi impactate de insecuritatea alimentară, cu accent pe țările cele mai afectate de agravarea crizei alimentare la nivel global din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, cum este România. 

Reuniunile de nivel ministerial organizate de SUA pe tematica securității alimentare sunt menite să găsească și să determine implementarea de soluții pentru reducerea efectelor la nivel global ale crizei alimentare.

În cadrul celor două reuniuni, ministrul Bogdan Aurescu va atrage atenția asupra deteriorării situației umanitare din Ucraina și va evidenția implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia împotriva acestui stat, inclusiv din perspectiva securității alimentare. 

Șeful diplomației române va prezenta eforturile susținute, multidimensionale, întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare prin facilitarea și oferirea de rute alternative de transport pentru exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. În acest context, va reitera apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg, din partea cât mai multor state la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusive maritim, cu implicarea rutelor și a porturilor românești amintite, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinațiile lor.  

Totodată, ministrul român de externe va evidenția importanța eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Prezența ministrului afacerilor externe la cele două evenimente organizate la nivelul ONU oferă oportunitatea reafirmării poziției României de stat susținător al multilateralismului eficient și al ordinii internaționale bazate pe norme. 

Totodată, prin participarea la aceste reuniuni de nivel înalt, România continuă să se implice în eforturile internaționale de contracarare a impactului negativ al consecințelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în domeniul securității alimentare globale.

Insecuritatea alimentară reprezintă un fenomen de amploare, exacerbat de pandemia de COVID-19, conflicte și impactul schimbărilor climatice. Potrivit estimărilor oficiale, în 2019 numărul persoanelor care se confruntau cu acest fenomen ajunsese la 161 de milioane, iar 44 de milioane de persoane din 38 de state sunt în prag de foamete. Totodată, estimările experților arată că impactul devastator al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea aduce încă aproape 40 de milioane de persoane în pragul sărăciei și al foametei până la sfârșitul anului 2022.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA32 mins ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.1 hour ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA1 hour ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE2 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE2 hours ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.3 hours ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

CONSILIUL UE3 hours ago

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski anunță că a avut o discuție „lungă și semnificativă” cu Emmanuel Macron: Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei

NATO4 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Team2Share

Trending