Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, din nou la Casa Albă: O scurtă istorie a vizitelor președinților României în Biroul Oval

Published

on

Invitația pe care președintele american Donald Trump i-a adresat-o omologului său român Klaus Iohannis pentru a efectua o nouă vizită oficială la Washington reprezintă a 11-a vizită pe care un șef al statului român o efectuează la Casa Albă și, implicit, în Biroul Oval al liderului SUA.

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat marți Administraţia Prezidenţială după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

FOTO: Administrația Prezidențială

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, întrevederea marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Pe de altă parte, pe parcursul mandatului său, Klaus Iohannis s-a mai aflat la Casa Albă în două rânduri: în 2015, când a fost primit de vicepreședintele Joe Biden și în 2016, când a luat parte la Summitul Securității Nucleare găzduit de Barack Obama.

Această a doua vizită de lucru în capitala SUA intervine în contextul în care România marchează 30 de ani de la căderea comunismului şi 15 ani de apartenenţă la NATO.

Vizita lui Klaus Iohannis reprezintă a 11-a vizită pe care un șef al statului român o efectuează la Casa Albă în cei 139 de ani de relații diplomatice între România și SUA, câte trei fiind efectuate de Nicolae Ceaușescu și de Traian Băsescu, două de Ion Iliescu și una de Emil Constantinescu

Primul lider de la București invitat la Casa Albă a fost Nicolae Ceaușescu, în anul 1970. La invitația președintelui Richard Nixon, Ceauşescu s-a aflat în Statele Unite în perioada 13-27 octombrie 1970, unde a participat la sesiunea jubiliară consacrată împlinirii a 25 de ani de la crearea ONU.

Nicolae Ceaușescu s-a mai aflat la Washington, tot la invitația lui Richard Nixon, între 4-8 decembrie 1973. De altfel, în 1969, Richard Nixon efectuase prima vizită a unui şef de stat american la Bucureşti, la 2-3 august.

Cea din urmă vizită a lui Ceaușescu la Washington a avut loc în 1978, la invitația președintelui Jimmy Carter, și a survenit când acesta deținea funcția de președinte al României, poziție inaugurată în 1974.

După prăbușirea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușeșcu, primul președinte român care s-a aflat în vizită oficială la Washington a fost Ion Iliescu, în anii 1995 și 2003, în timpul a două administrații, una democrată și o altă republicană.

La 26 septembrie 1995, a avut loc la Casa Albă întâlnirea între președinții Ion Iliescu și Bill Clinton în cursul căreia au fost abordate probleme de o maximă importanță pentru România: permanentizarea clauzei națiunii celei mai favorizate și colaborarea economică și militară cu SUA.

Între vizitele lui Iliescu din 1995 și 2003 a fost lansat Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, la 11 iulie 1997, cu prilejul unei vizite a președintelui Clinton la București.

Drept urmare, în 1998, Emil Constantinescu a devenit al treilea președinte român invitat la Washington. În iulie 1998, Constantinescu s-a aflat într-o vizită de șapte zile în SUA, fiind primit la Casa Albă la 13 iulie. În cadrul acelei vizite, Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte al României care s-a adresat Congresului SUA.

 

© The White House

Următoarea vizită prezidențială română la Casa Albă a survenit în 2003, înaintea aderării formale a României la NATO. 

Potrivit MAE, vizita oficială la Washington din 2003 întreprinsă de președintele Ion Iliescu a cuprins întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat, Colin Powell, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, procurorul general, John Ashcroft, secretarul Trezoreriei, John Snow, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, membri ai Congresului SUA, mediile de afaceri americane și reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA.

De la aderarea României la NATO, a cărei aniversare de 15 ani reprezintă un motiv al noii vizite a președintelui Iohannis din 20 august, au avut loc patru vizite prezidențiale române la Washington. Vizita lui Klaus Iohannis din acest an va fi a cincea.

© The White House

La 8-10 martie 2005, președintele Traian Băsescu a efectuat prima sa vizită oficială la Casa Albă, având întrevederi cu preşedintele SUA, George W. Bush, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, directorul general al FMI, Rodrigo Rato, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, congressmeni republicani şi democraţi.

În cadrul vizitei, au fost aduse în prim plan probleme relevante de pe agenda de politică externă a României, precum strategia românească la Marea Neagră, facilitarea accesului militarilor americani la bazele româneşti, situaţia din Republica Moldova/Transnistria şi consolidarea prezenţei româneşti în Irak şi Afganistan.

La un an distanță, la 26-28 iulie 2006, Băsescu a fost primit din nou la Casa Albă de George W. Bush, obiectivul central al vizitei reprezentându-l consolidarea dialogului politic intensificat şi Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.

© The White House

Cinci ani mai târziu, la 13 septembrie 2011, președintele Traian Băsescu a efectuat a treia sa vizită de lucru la Washington, fiind primit de omologul american Barack Obama. Această vizită a culminat cu semnarea de către miniştrii de externe ai României și Statelor Unite a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România şi cu adoptarea Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii.

Vizita din 2017 a lui Klaus Iohannis la Casa Albă a făcut parte dintr-un program desfășurat în perioada 5-9 iunie și care a cuprins întrevederi cu președintele SUA Donald Trump, secretarul de stat Rex Tillerson, directorul CIA Mike Pompeo, președintele pro-tempore al Senatului SUA Orin Hatch. Cu ocazia acelei vizite, președintele român a fost premiat cu distincția ”Light Unto Nations” din partea Comitetului American Evreiesc.

În ce privește vizita din 19-20 august 2019, întrevederea Iohannis-Trump are în vedere întărirea şi dezvoltarea în continuare a Parteneriatului strategic puternic şi dinamic dintre România şi Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar şi economic. 

Contactele la nivel de șefi dintre cei doi parteneri strategici – România și SUA – au beneficiat, totodată, și de o serie de vizite ale președinților americani la București. În 1969, primul lider de la Casa Albă care a venit în România a fost Richard Nixon.

De altfel, vizita lui Nixon din 1969 a fost prima a unui președinte american într-o țară comunistă după începutul Războiului Rece. Șase ani mai târziu, în 1975, Gerald Ford a devenit al doilea președinte american care a vizitat România.

Următoarea vizită a unui lider de la Casa Albă la București a survenit după 22 ani, însă într-un moment crucial pentru destinul european și occidental al României. După o aderare amânată la NATO pentru începutul anilor 2000, președintele Bill Clinton s-a aflat la 11 iulie 1997 la București, prilej cu care a lansat împreună cu omologul Emil Constantinescu Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii și România.

Cele mai multe vizite ale unui președinte american în România – două – îi aparțin și ultimului lider de la Casa Albă care s-a aflat în țara noastră.

În 2002, președintele George W. Bush era primit la București la 23 noiembrie de președintele Ion Iliescu, la o zi distanță după o întrevedere cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg. După șase ani, în contextul summitului NATO găzduit de România, Bush a efectuat ultima vizită oficială în România a unui președinte american până în prezent.

De altfel, până în prezent, România este al doilea cel mai vizitat stat din regiunea fostelor țări comuniste de președinți americani după Polonia (14 astfel de vizite), fiind la egalitate cu Cehia (câte cinci vizite prezidențiale americane la București și la Praga).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Premierul Ludovic Orban: Ne gândim la un instrument care să asigure finanţarea proiectelor localităţilor româneşti înfrăţite cu cele din Republica Moldova

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a precizat că Guvernul ia în calcul elaborarea unui mecanism care să susțină asigurarea finanțării pentru proiectele stabilite între localități românești înfrățite cu localități din Republica Moldova, informează Agerepres.

”Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia”, a precizat premierul Orban.

Declarațiile prim-ministrului Orban au venit după ce un reprezentant al autorităţilor locale din Republica Moldova a cerut ca diversele forme de sprijin financiar să fie alocate prioritar către proiectele autorităţilor locale. ”Am vrea foarte mult să ne ajutaţi. Dar cum? Să nu mai daţi banii guvernelor centrale. Să ne ajutaţi ca tot suportul care vine în Republica Moldova să fie condiţionat prin reforme reale, prin luptă cu adevărat cu corupţia şi prin focusare cât mai mare către autorităţile publice locale”, a precizat acesta.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cele mai multe întreprinderi noi în 2017

Published

on

© Consiliul Județean Ilfov

România era, în 2017, printre statele membre în care se înregistrau cele mai mari rate de creștere a numărului de noi întreprinderi, potrivit datelor publicate luni, 17 februarie, de Eurostat

În 2017, numărul întreprinderilor noi în Uniunea Europeană (UE), ca proporție din numărul total de întreprinderi active UE, a fost de 9,3%. Această rată a rămas stabilă în comparație cu 2016 (9,3%), dar a fost puțin mai mare decât rata înregistrată în 2012 (9,0%).

Numărul de noi locuri de muncă generate de aceste întreprinderi nou create a reprezentat 2,4% din totalul locurilor de muncă în UE în 2017, variind de la 5,2% în Portugalia la 1,2% în Germania și Olanda.

Rata înființării de noi întreprinderi era cea mai ridicată în Lituania, dar cea mai scăzută în Grecia

Rata înființării de noi întreprinderi a variat în statele membre ale UE în 2017. Cele mai mari rate au fost observate în Lituania (19,7%), Portugalia (15,8%), Slovacia (13,7%), Ungaria (12,9%) și Letonia (12,4%), în timp ce cele mai mici rate s-au înregistrat în Grecia (4,5%), Belgia (6,4%), Suedia (6,6%), Germania și Austria (ambele 6,8%). 

În România, s-a înregistrat o pondere de 10,9% întreprinderi noi raportat la numărul total de societăți comerciale înregistrate.

În ceea ce privește rata înființării de noi întreprinderi, cel mai mare câștig a fost înregistrat în Finlanda, cea mai mare scădere în Malta.

Față de 2016, cele mai multe noi întreprinderi au fost înregistrate în 2017 în Finlanda (2,9 pp),  Slovacia (2,7 pp), Ungaria (2,1 pp), Estonia (1,2 pp) și Lituania (0,9 pp), în timp ce cele mai mari scăderi au fost observate în Malta (-6,1 pp), Letonia (-3,8 pp), Spania (-0,9 pp), Bulgaria și Italia (ambele -0,5 pp), precum și Austria și Suedia (-0,4 pp).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MApN: Patru militari români din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale Române, apreciați de partenerul american pentru implicarea lor în Afganistan, în urma unui atac

Published

on

© MApN-Facebook

Operatorii Forțelor pentru Operații Speciale Române au fost apreciați de partenerul american în Afganistan, anunță Ministerul Apărării Naționale.

În mesajul postat pe pagina de Facebook, MApN informează că patru militari din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale Române s-au alăturat colegilor lor americani în trierea, oferirea primului ajutor și evacuarea în funcție de urgență a militarilor americani și afgani ce au fost ținta unui atac în provincia Nangarhar, estul Afganistanului, pe data de 8 februarie.

”Operatorii FOS români au sprijinit personalul medical al unui spital militar de tip ROL 2, oferind tratament medical cu precizie și rapiditate, astfel încât toate victimele au putut fi tratate în timp util. Într-un astfel de moment, lupta este întotdeauna contratimp. Pentru modul profesionist în care au acționat, operatorii FOS au fost apreciați de echipa medicală a spitalului”, a mai transmis MApN.

Potrivit ministerului, instuirea la nivel înalt a militarilor români se poate atinge doar prin unitate și munca în echipă:”Împreună ne instruim la cel mai înalt nivel, împreună ne îndeplinim misiunile cu succes indiferent de teatrul de operații în care ne aflăm, și împreună suntem mai puternici”.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending