Ministerul Afacerilor Externe marchează anul acesta împlinirea a 103 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, actul juridic care a consfințit unirea Transilvaniei cu România. prin organizarea unei expoziții în care vor fi prezentate originalele alternatelor Tratatelor de Pace de la Paris din 1919-1920.

“MAE rememorează cu recunoștință, cu fiecare ocazie, eforturile înaintașilor și, în special, activitatea diplomației românești, care a acționat permanent pentru realizarea obiectivelor naționale pe palierul politic extern, inclusiv pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri. În acest sens, în ultimii trei ani, instituția noastră a marcat Ziua Tratatului de la Trianon, în conformitate cu Legea nr. 256 din 18 noiembrie 2020 care a stabilit declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon, așa cum o face sistematic pentru o serie de momente emblematice din istoria României, în scop comemorativ și educativ”, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, în anticiparea zilei de 4 iunie 2023, Ministerul Afacerilor Externe, prin Unitatea Arhive Diplomatice, organizează o expoziție dedicată Tratatului de la Trianon, cu prezentarea originalelor alternatelor Tratatelor de Pace de la Paris din 1919-1920 și a altor documente diplomatice și fotografii rare din patrimoniul Arhivelor Diplomatice ale MAE.

Expoziția va fi deschisă publicului în zilele de 31 mai, 4, 6, 7, 8 și 9 iunie 2023 la sediul central al Ministerului Afacerilor Externe din București (Aleea Alexandru, nr. 31), și va fi popularizată și în format virtual, prin intermediul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din străinătate. Accesul publicului se va face în zilele menționate, între orele 10.00-12.00 și 14.00-17.00, în holul principal al Sălii „Grigore Gafencu” (Aleea Alexandru nr. 31, București, sector 1). Conform normelor de acces în instituțiile publice, accesul se va face pe baza unui e-mail transmis cu cel puțin 24 de ore în prealabil pe adresa uad@mae.ro, în care vor fi indicate numele și prenumele vizitatorului/vizitatorilor, precum și ziua și ora propusă pentru vizitarea expoziției. Pentru vizitarea expoziției în data de 4 iunie, solicitările vor fi transmise pe adresa menționată până pe data de 31 mai, ora 16.00. De asemenea, pentru accesul în incinta instituției, în scopul vizitării expoziției, este necesară prezentarea unui document de identitate valabil.

Expoziția va fi centrată pe prezentarea contribuției diplomației române la pregătirea și desfășurarea Conferinței de Pace de la Paris și cuprinde o serie de fotografii și documente ce ilustrează unele dintre cele mai importante acte internaționale încheiate în cadrul Conferinței de Pace desfășurate la Paris, pe parcursul anilor 1919-1920, după încheierea Primului Război Mondial.

Bazându-se pe realitățile rezultate în urma disoluției marilor imperii multinaționale, precum și pe principiile formulate de Președintele american Woodrow Wilson în anul 1918, reprezentanții statelor participante au negociat pacea în Europa, aplicând, între altele, principiul autodeterminării popoarelor. Pentru prima dată, s-a recurs la expertiza științifică a specialiștilor în diverse domenii precum: drept internațional, istorie, statistică, cartografie, lingvistică, etnografie.

Sfârșitul Primului Război Mondial, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920 reprezintă trei momente istorice indisolubil legate. Marcarea acestora de către MAE este realizată în această paradigmă și luând în considerare necesitatea de a reliefa ansamblul complex de semnificații politico-diplomatice și istorice ale Conferinței de Pace de la Paris, atât pentru România, cât și pentru Europa în ansamblu.

Legea nr. 256 din 18 noiembrie 2020 a stabilit declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon. Conform prevederilor acestui act normativ, “în scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.”

Președintele Klaus Iohannis a primit marți, la Palatul Cotroceni, o delegație a liderilor sindicatelor din educație, în contextul grevei generale declanșate în învățământ, context în care șeful statului și-a exprimat întreaga disponibilitate de a garanta, în calitate de mediator între reprezentanții sindicatelor și Guvernul României, încheierea unui acord politic în vederea rezolvării revendicărilor salariale și a obținerii astfel a unui consens care să permită reluarea cât mai rapidă a procesului educațional, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Președintele Klaus Iohannis a discutat cu reprezentanții profesorilor despre revendicările acestora și le-a transmis că le înțelege îngrijorările și solicitările, care sunt firești și legitime. Asigurarea unui mediu de învățare propice pentru fiecare elev nu poate fi realizată fără ca profesorii să beneficieze de condițiile adecvate pentru a-și desfășura activitatea.

Șeful statului le-a transmis liderilor sindicali că doar prin dialog, printr-o abordare constructivă și deschisă, vor putea fi identificate soluții rezonabile care să satisfacă atât doleanțele profesorilor, cât și nevoile și aspirațiile elevilor și ale părinților. Președintele Klaus Iohannis a subliniat că rezolvarea blocajului din educație și finalizarea grevei sunt cruciale pentru buna desfășurare a anului școlar și pentru menținerea unui climat de stabilitate în sistemul educațional. Pentru a asigura dreptul fundamental la educație al tuturor elevilor sunt prioritare încheierea mediilor și organizarea examenelor naționale.

Președintele Iohannis îndeamnă toate părțile angajate în dialogul instituțional să dea dovadă de responsabilitate și flexibilitate în procesul de negociere și să înțeleagă că soluțiile viabile necesită un echilibru între resursele disponibile și solicitările profesorilor.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat că educația este un domeniu prioritar pentru viitorul României, iar adoptarea noilor legi ale educației în Parlament constituie cea mai bună dovadă în acest sens.

Șeful statului și reprezentanții sindicali au evidențiat că legislația rezultată din proiectul „România Educată” aduce o serie de îmbunătățiri semnificative și au agreat ca împreună să depună eforturile necesare pentru punerea în aplicare a acestor prevederi, care creează cadrul optim pentru dezvoltarea generațiilor de azi și de mâine. Toate aceste măsuri vor genera un sistem de învățământ modern, care garantează cadrelor didactice statutul pe care îl merită și care oferă tuturor elevilor condițiile optime pentru a-și atinge potențialul.

Miniştrii de externe din cele 31 de state membre ale NATO vor încerca, cu ocazia unei reuniuni informale care va avea loc miercuri și joi la Oslo, capitala Norvegiei să depăşească divergenţele dintre ţările lor în legătură cu o viitoare aderare a Ucrainei la organizaţie, unele state aliate cerând ca la Summitul de la Vilnius din luna iulie să i se acorde Kievului o foaie de parcurs, și vor discuta, de asemenea, despre succesorul actualului secretar general al Alianței, relatează Reuters într-un material consacrat acestei reuniuni.

În pregătirea summitului de la Vilnius, miniștrii de externe din țările NATO se vor întruni în perioada 31 mai – 1 iunie, la Oslo, pentru o reuniune informală, format de întrevederi inaugurat anul trecut la Berlin și continuat, la finele lui 2022, la București, cu scopul de a îmbunătăți consultările politice transatlantice.

În prima vizită pe care a întreprins-o în Ucraina de când Rusia a invadat acest stat, la 20 aprilie, secretarul general al NATO a precizat că locul de drept al Ucrainei este în familia euro-atlantică și în NATO, dar a ținut să specifice că acest statut este imposibil de obținut atât timp cât există acest război declanșat de Federația Rusă. Germania a fost primul stat care a respins o decizie rapidă pentru aderarea Ucrainei la NATO.

De altfel, țări precum SUA şi Germania se tem că o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică printr-o procedură accelerată ar face ca NATO să se apropie de intrarea într-un război activ cu Rusia.

Totuşi, atât Kievul, cât şi unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi din Europa de Est fac presiuni pentru ca NATO să facă cel puţin unii paşi concreţi pentru a aduce Ucraina mai aproape de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice la Summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, mai arată Reuters.

Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat clar că Ucraina nu va putea adera la Alianţă atât timp cât războiul contra Rusiei continuă.

“Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi și că nu aceasta este problema. Problema este mai degrabă ce se va întâmpla atunci când războiul se va încheia, într-un fel sau altul”, a spus Stoltenberg, în cadrul participării sale la Brussels Forum, eveniment organizat de think tank-ul american German Marshall Fund of the United States și consacrat anul acesta tematicii “drumului către Vilnius”.

La precedenta reuniune a miniștrilor de externe aliați, care a avut loc în perioada 4-5 aprilie și a avut un caracter formal, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO si Ucraina și transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, cu competențe sporite față de actuala Comisie, care să susțină reformele necesare din Ucraina și creșterea interoperabilității cu NATO, precum și să faciliteze drumul spre aderare al Ucrainei.

În cadrul reuniunii de la Oslo, miniştrii de externe din NATO vor avea posibilitatea de a face un schimb de opinii despre succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 30 septembrie acest an.

Citiți și Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Printre numele vehiculate să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși Comisia a negat o astfel de ipoteză, fostul premier britanic Boris Johnson, actualul ministru britanic al apărării Ben Wallace, dar și actuali și foști lideri din Europa Centrală și de Est, precum prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, existând dorința de a da un semnal de greutate părții est-europene a Alianței.