Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, din nou la Casa Albă: O scurtă istorie a vizitelor președinților României în Biroul Oval

Published

on

Invitația pe care președintele american Donald Trump i-a adresat-o omologului său român Klaus Iohannis pentru a efectua o nouă vizită oficială la Washington reprezintă a 11-a vizită pe care un șef al statului român o efectuează la Casa Albă și, implicit, în Biroul Oval al liderului SUA.

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat marți Administraţia Prezidenţială după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

FOTO: Administrația Prezidențială

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, întrevederea marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Pe de altă parte, pe parcursul mandatului său, Klaus Iohannis s-a mai aflat la Casa Albă în două rânduri: în 2015, când a fost primit de vicepreședintele Joe Biden și în 2016, când a luat parte la Summitul Securității Nucleare găzduit de Barack Obama.

Această a doua vizită de lucru în capitala SUA intervine în contextul în care România marchează 30 de ani de la căderea comunismului şi 15 ani de apartenenţă la NATO.

Vizita lui Klaus Iohannis reprezintă a 11-a vizită pe care un șef al statului român o efectuează la Casa Albă în cei 139 de ani de relații diplomatice între România și SUA, câte trei fiind efectuate de Nicolae Ceaușescu și de Traian Băsescu, două de Ion Iliescu și una de Emil Constantinescu

Primul lider de la București invitat la Casa Albă a fost Nicolae Ceaușescu, în anul 1970. La invitația președintelui Richard Nixon, Ceauşescu s-a aflat în Statele Unite în perioada 13-27 octombrie 1970, unde a participat la sesiunea jubiliară consacrată împlinirii a 25 de ani de la crearea ONU.

Nicolae Ceaușescu s-a mai aflat la Washington, tot la invitația lui Richard Nixon, între 4-8 decembrie 1973. De altfel, în 1969, Richard Nixon efectuase prima vizită a unui şef de stat american la Bucureşti, la 2-3 august.

Cea din urmă vizită a lui Ceaușescu la Washington a avut loc în 1978, la invitația președintelui Jimmy Carter, și a survenit când acesta deținea funcția de președinte al României, poziție inaugurată în 1974.

După prăbușirea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușeșcu, primul președinte român care s-a aflat în vizită oficială la Washington a fost Ion Iliescu, în anii 1995 și 2003, în timpul a două administrații, una democrată și o altă republicană.

La 26 septembrie 1995, a avut loc la Casa Albă întâlnirea între președinții Ion Iliescu și Bill Clinton în cursul căreia au fost abordate probleme de o maximă importanță pentru România: permanentizarea clauzei națiunii celei mai favorizate și colaborarea economică și militară cu SUA.

Între vizitele lui Iliescu din 1995 și 2003 a fost lansat Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, la 11 iulie 1997, cu prilejul unei vizite a președintelui Clinton la București.

Drept urmare, în 1998, Emil Constantinescu a devenit al treilea președinte român invitat la Washington. În iulie 1998, Constantinescu s-a aflat într-o vizită de șapte zile în SUA, fiind primit la Casa Albă la 13 iulie. În cadrul acelei vizite, Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte al României care s-a adresat Congresului SUA.

 

© The White House

Următoarea vizită prezidențială română la Casa Albă a survenit în 2003, înaintea aderării formale a României la NATO. 

Potrivit MAE, vizita oficială la Washington din 2003 întreprinsă de președintele Ion Iliescu a cuprins întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat, Colin Powell, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, procurorul general, John Ashcroft, secretarul Trezoreriei, John Snow, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, membri ai Congresului SUA, mediile de afaceri americane și reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA.

De la aderarea României la NATO, a cărei aniversare de 15 ani reprezintă un motiv al noii vizite a președintelui Iohannis din 20 august, au avut loc patru vizite prezidențiale române la Washington. Vizita lui Klaus Iohannis din acest an va fi a cincea.

© The White House

La 8-10 martie 2005, președintele Traian Băsescu a efectuat prima sa vizită oficială la Casa Albă, având întrevederi cu preşedintele SUA, George W. Bush, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, directorul general al FMI, Rodrigo Rato, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, congressmeni republicani şi democraţi.

În cadrul vizitei, au fost aduse în prim plan probleme relevante de pe agenda de politică externă a României, precum strategia românească la Marea Neagră, facilitarea accesului militarilor americani la bazele româneşti, situaţia din Republica Moldova/Transnistria şi consolidarea prezenţei româneşti în Irak şi Afganistan.

La un an distanță, la 26-28 iulie 2006, Băsescu a fost primit din nou la Casa Albă de George W. Bush, obiectivul central al vizitei reprezentându-l consolidarea dialogului politic intensificat şi Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.

© The White House

Cinci ani mai târziu, la 13 septembrie 2011, președintele Traian Băsescu a efectuat a treia sa vizită de lucru la Washington, fiind primit de omologul american Barack Obama. Această vizită a culminat cu semnarea de către miniştrii de externe ai României și Statelor Unite a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România şi cu adoptarea Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii.

Vizita din 2017 a lui Klaus Iohannis la Casa Albă a făcut parte dintr-un program desfășurat în perioada 5-9 iunie și care a cuprins întrevederi cu președintele SUA Donald Trump, secretarul de stat Rex Tillerson, directorul CIA Mike Pompeo, președintele pro-tempore al Senatului SUA Orin Hatch. Cu ocazia acelei vizite, președintele român a fost premiat cu distincția ”Light Unto Nations” din partea Comitetului American Evreiesc.

În ce privește vizita din 19-20 august 2019, întrevederea Iohannis-Trump are în vedere întărirea şi dezvoltarea în continuare a Parteneriatului strategic puternic şi dinamic dintre România şi Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar şi economic. 

Contactele la nivel de șefi dintre cei doi parteneri strategici – România și SUA – au beneficiat, totodată, și de o serie de vizite ale președinților americani la București. În 1969, primul lider de la Casa Albă care a venit în România a fost Richard Nixon.

De altfel, vizita lui Nixon din 1969 a fost prima a unui președinte american într-o țară comunistă după începutul Războiului Rece. Șase ani mai târziu, în 1975, Gerald Ford a devenit al doilea președinte american care a vizitat România.

Următoarea vizită a unui lider de la Casa Albă la București a survenit după 22 ani, însă într-un moment crucial pentru destinul european și occidental al României. După o aderare amânată la NATO pentru începutul anilor 2000, președintele Bill Clinton s-a aflat la 11 iulie 1997 la București, prilej cu care a lansat împreună cu omologul Emil Constantinescu Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii și România.

Cele mai multe vizite ale unui președinte american în România – două – îi aparțin și ultimului lider de la Casa Albă care s-a aflat în țara noastră.

În 2002, președintele George W. Bush era primit la București la 23 noiembrie de președintele Ion Iliescu, la o zi distanță după o întrevedere cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg. După șase ani, în contextul summitului NATO găzduit de România, Bush a efectuat ultima vizită oficială în România a unui președinte american până în prezent.

De altfel, până în prezent, România este al doilea cel mai vizitat stat din regiunea fostelor țări comuniste de președinți americani după Polonia (14 astfel de vizite), fiind la egalitate cu Cehia (câte cinci vizite prezidențiale americane la București și la Praga).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Vocea tinerilor din România se poate face auzită la nivel european, completând Chestionarul Comun European pentru cel de-al șaptelea ciclu de ”Dialog UE cu tinerii”

Published

on

© Grupul Național de Lucru și CTR

Dialogul UE cu tinerii (DUET) este un instrument central de participare pentru tinerii din UE și din alte țări europene, după caz, printre elementele-cheie ale acestuia numărându-se dialogul direct între factorii de decizie și tineri, precum și reprezentanții acestora, consultarea tinerilor cu privire la teme relevante pentru aceștia și parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european.

Completează chestionarul aici.

La nivel național, procesul de Dialog al UE cu tinerii și, implicit aplicarea acestui chestionar, este coordonat de Grupul Național de Lucru.

”Acum este momentul! Chestionarul Comun European pentru cel de-al Șaptelea Ciclu de Dialog UE cu tinerii s-a lansat! Este important să-ți spui părerea pentru a ghida decidenții să creeze politici de tineret sustenabile!”, îndeamnă Grupul Național de Lucru.

Dialogul UE cu tinerii reprezintă comunicarea directă dintre tineri, organizații de tineret, actori relevanți ai societății civile și decidenți cu scopul de a implementa prioritățile în domeniul politicilor de tineret la nivel local, regional, național și/sau european în fiecare stat membru al UE. Totodată, acesta reprezintă un mecanism prin care vocea tinerilor se face auzită în procesul de creare și actualizare a politicilor locale și naționale, a directivelor europene etc.

Dialogul UE cu tinerii se organizează în cicluri de câte 18 luni. Fiecare ciclu se concentrează pe o prioritate tematică diferită setată de către Consiliul de Miniștri. Tematica ciclului actual (1 ianuarie 2019- 30iunie 2020) este Crearea oportunităților pentru tineri (Creating Opportunities for Youth). Trio-ul actual este România (1 ianuarie 2019- 30 iunie 2019), Finlanda (1 iulie 2019- 31 decembrie 2019) și Croația (1 ianuarie 2020- 30 iunie 2020).

Începând cu anul 2010, tinerii din Statele Membre ale Uniunii Europene au posibilitatea de a se implica ȋn largi consultări privind politica de tineret de la nivel local, naţional sau european.
Succesul Dialogului Ue cu tinerii depinde de implicarea activă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. La fiecare 18 luni, fiecare țară UE realizează consultări naționale cu tinerii.

La nivel naţional, Dialogul este implementat de Grupul Naţional de Lucru (GNL), organism format din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai autorităţilor. Grupul Naţional de Lucru este stabilit de către Ministerul Tineretului şi Sportului, pe baza unui apel deschis de candidatură (https://goo.gl/n9VtbQ). La ȋntâlnirile GNL pot fi invitaţi ȋn calitate de contributori şi alţi actori sociali interesaţi.

Pentru perioada noiembrie 2017 – decembrie 2019, GNL are următoarea componență:
Consiliul Tineretului din România (CTR)
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
Federația Forumul Tinerilor din România (FTR)
Uniunea Studenților din România (USR)
Organizația de tineret – Blocul Național Sindical (OT-BNS)
Federația YMCA România

Grupul Național de Lucru încurajează tinerii din România să participe activ la dialog: ”E timpul să ai un rol activ! Convinge-ți cât mai mulți prieteni să completeze chestionarul pentru a oferi cât mai multe perspective și mai multă credibilitate nevoilor tinerilor din statele UE! Completează formularul și oferă-le oportunitatea cât mai multor tineri să-și spună părerea!”

 

Continue Reading

ROMÂNIA

22 septembrie – Ziua mondială fără mașini. Orașul București s-a alăturat inițiativei, circulația autovehiculelor fiind interzisă în mai multe zone din capitală

Published

on

© Imagine de Michael Gaida de la Pixabay

Ziua mondială fără maşini este marcată, anual, la data de 22 septembrie.

Scopul imediat al Zilei mondiale fără maşini este descurajarea, pe cât posibil, a circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanţă, a transportului în comun. Pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care atât magazinele, cât şi locurile de muncă să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare, realtează Agerpres.

Cel mai recent barometru INSCOP arată că 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii,  83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Citiți și: Barometru INSCOP: 83,6% dintre români consideră încâlzirea globală un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta

Iniţial, data la care era sărbătorită Ziua fără maşini a fost 17 iunie, stabilită de Asociaţia pentru Transport Ecologic, din Marea Britanie, în 1997. Evenimentul era marcat pe plan local, în cadrul Săptămânii Transportului Verde. Un an mai târziu, francezii au avut ideea înfiinţării campaniei ”În oraş, fără maşina personală!”. Începând cu anul 2000, această iniţiativă a fost promovată de Comisia Europeană pentru spaţiul comunitar. Ulterior, evenimentul a fost organizat de tot mai multe oraşe din întreaga lume, astfel încât Ziua fără maşini a devenit internaţională.

Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, programată, anual, între 16 şi 22 septembrie.

De la introducerea sa, în 2002, impactul Săptămânii europene a mobilităţii a crescut constant, atât în Europa cât şi în lume, iar în 2017 campania a bătut recordul de participare, când 2.526 de oraşe din 50 de ţări au organizat activităţi în decursul săptămânii. Peste jumătate dintre oraşele participante au implementat măsuri permanente.

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, scopul amintitei campanii este promovarea formelor alternative de transport ecologic şi sublinierea faptului că mobilitatea sporeşte calitatea vieţii în oraşe, ajutând la reducerea poluării aerului, poluării fonice, a accidentelor şi a obezităţii. ”Renunţând pentru o săptămână sau numai pentru o zi la maşina personală, aducem beneficii imense, atât mediului, cât şi sănătăţii noastre”, arată http://insp.gov.ro/.

La 10 iunie 2019, au fost făcute publice rezultatele unor investigaţii realizate de oameni de ştiinţă de la King’s College London, din care rezultă faptul că particulele toxice emise de gazele de eşapament, cauciucurile şi frânele autovehiculelor contribuie la deteriorarea calităţii aerului din oraşe. Mai exact, poluarea aerului cauzată de automobile este asociată cu decesul prematur în cazul a circa 40.000 de persoane pe an în Marea Britanie şi provoacă probleme precum boli de inimă, de plămâni sau astm. În plus, microparticulele de plastic din cauciucurile autovehiculelor eliberate în atmosferă pot afecta dezvoltarea plămânilor copiilor.

În ziua de 27 august 2019, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât ca 22 septembrie să fie desemnată “Ziua fără autoturisme” în Capitală, timp de mai multe ore fiind interzisă circulaţia vehiculelor cu motor în anumite zone. “Pe 22 septembrie 2019, între orele 9,00 şi 17,00, se interzice circulaţia vehiculelor cu motor, inclusiv LPG, vehiculelor electrice cu 2, 3 sau 4 roţi în arealul: bulevardul Decebal – de la strada Dristorului până la Piaţa Alba Iulia, bulevardul Unirii – de la Piaţa Alba Iulia până la Piaţa Constituţiei, fără afectarea traficului pe bulevardul Libertăţii, iar la intersecţia cu strada Dristorului cu bulevardul Decebal se va asigura traversarea acestuia”, prevede proiectul de hotărâre.

Citiți și: România, în linia țărilor europene care militează pentru o planetă curată. Inițiativa ”Let’s Do It, Romania” a implicat în 9 ani peste 1.800.000 de voluntari în acțiuni de curățenie națională

Continue Reading

ROMÂNIA

Barometru INSCOP: 83,6% dintre români consideră încâlzirea globală un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta

Published

on

© Declic/ România

Cel mai recent barometru INSCOP arată că 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii,  83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Rugați să-și exprime opinia cu privire la sursele de energie care ar trebui încurajate cel mai mult în România (două variante de răspuns posibile), 50,7% dintre respondenți menționează energia produsa de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliana (produsa de vant), 35% energia produsă de hidrocentrale, 17,5% energia produsă prin arderea deseurilor (biomasa), 16,8% energia produsă prin arderea carbunelui, 11,1% energia produsă prin arderea gazului natural, 11%  energia nucleară. 11,6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund.

61% dintre români apreciază că economisirea consumului de energie electrica este foarte importantă pentru ei, 32,5% că este importantă, 4,9% puțin importantă, 1,4% foarte puțin importantă. 51,4% dintre respondenți consideră că economisirea consumului de gaz este foarte importantă pentru ei, 36,8% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,2% foarte puțin importantă. 5,4% declară că nu folosesc gaz. 42,3% dintre cei chestionați consideră că economisirea consumului de carburanți este foarte importantă pentru ei, 29,9% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,5% foarte puțin importantă. 20,3% declară că nu folosesc carburanți.

Această săptămână este dedicată climei, iar milioane de oameni, mai ales tineri, au ieșit vineri în stradă și au solicitat schimbări concrete pentru a stopa încălzirea globală.

Potrivit cunoscutei activistei pentru mediu, Greta Thunberg, care s-a aflat la New York în această zi importantă, #FridaysForFuture, au participat peste 4 milioane de oameni în 163 de țări.

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Tinerii români s-au alăturat protestelor și au scandat în mai multe orașe din țară.

Mai multe persoane s-au strâns în fața Bibliotecii Naționale din Capitală. Se pleaca imediat in marș către Ministerul Mediului. “Vrem aer curat, nu poluat”, ”Vrem schimbări politice, nu climatice”, “Trăim intr-o criza climatică” câteva mesaje din mesajele manifestamților.

Aproape 1.000 de persoane și-au anunțat prezența la Global Climate Strike numai în București.

Vineri, campania Declic s-a alăturat protestului pentru climă inspirat de tânăra de 16 ani, Greta Thunberg: ”Din respect pentru planeta noastră și viitorul copiilor, vineri ieșim în stradă și ne alăturăm acestei mișcări globale. În România ne unim forțele cu Climate Strike Romania, Fridays for Future Romania, Greenpeace România și Fridays for Future Bacău.

Detalii aici > https://stiri.declic.ro/cs
Info despre schimbările climatice în România găsești aici: https://urgenta-climatica.declic.ro/

© Declic/ Facebook

Citiți și: Greta Thunberg: Peste 4 milioane de oameni din 163 de țări au protestat împotriva schimbărilor climatice și au cerut măsuri concrete pentru salvarea planetei – ”Este doar începutul”

Citiți și: România, în linia țărilor europene care militează pentru o planetă curată. Inițiativa ”Let’s Do It, Romania” a implicat în 9 ani peste 1.800.000 de voluntari în acțiuni de curățenie națională

Înaintea Summit-ului ONU pentru Acțiuni Climatice, președintele Parlamentului European, David Sassoli, face un apel liderilor mondiali să ia măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice.

„Planeta noastră este în stare de urgență. Nu putem sta și privi în timp ce sute de specii dispar în fiecare zi, ghețarii se topesc și dezastrele naturale iau mii de vieți umane. Liderii politici poartă o responsabilitate istorică. Știința ne spune că avem mai puțin de un deceniu pentru a opri declinul pământului. În același timp, impulsul schimbării nu a fost niciodată atât de puternic ca în prezent. Tinerii din întreaga lume ies pe stradă și cer să luptăm pentru viitorul lor. Fac un apel liderilor mondiali să facă din acest summit un adevărat moment de cotitură și să ia măsuri imediate și îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice”, se arată în comunicatul legislativului european.

Citiți și: Președintele Parlamentului European, David Sassoli, apel către liderii mondiali: Faceți din acest summit al ONU un adevărat moment de cotitură și luați măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice

Barometrul Securității Energetice a fost realizat de Inscop Research (www.inscop.ro)  la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) (www.larics.ro) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 4 – 12 septembrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95% pe un tipul de eșantion multi-stratificat, probabilistic. Metoda de culegere a datelor a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending