Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, discurs cu spirit unificator de Ziua Națională: Eroii patrioți ai Marii Uniri au “demni urmași” în românii curajoși care luptă cu pandemia. Aceasta este unirea românilor din anul 2020!

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a adus marți un omagiu eroilor români, victimelor pandemiei de COVID-19 și oamenilor aflați în prima linie în lupta cu virusul SARS-CoV-2, într-un discurs susținut lângă Arcul de Triumf din București cu ocazia Zilei Naționale a României, celebrată anul acesta în format restrâns.

Cu un debut emoționant în alocuțiunea sa – “cadența militarilor, bucuria din ochii copiilor, ridicați în brațe de părinți sau bunici emoționați, sunt imagini de care ne este dor și pe care vrem să le revedem cât mai curând posibil” -, Klaus Iohannis a transmis un mesaj de prețuire pentru cei care luptă împotriva pandemiei, făcând totodată și un recurs la istorie.

“Niciodată în ultimele decenii n-am întâmpinat 1 Decembrie cu atâta îngrijorare și strângere de inimă. Criza sanitară care a schimbat viața planetei, pandemia de COVID-19 care ne-a afectat și pe noi, ne obligă să marcăm Ziua Națională în alte registre decât cele obișnuite. Ca în atâtea momente definitorii ale zbuciumatei noastre istorii, în fiecare zi, bărbați și femei, plini de curaj și de dârzenie, luptă cu pandemia și, prin salvarea altor români, duc, de fapt, mai departe idealurile de unitate și unire, în spirit și acțiune, care s-au împlinit în acel neasemuit 1918. De la începutul pandemiei, suntem fizic distanțați unii de alții, ne vedem mai rar și resimțim absența interacțiunii cu cei dragi, iar granițele par din nou a ne despărți. Și totuși, nimic nu ne poate ține departe, în spirit, pentru a rememora marea realizare de acum mai bine de 100 de ani, nimic nu ne poate împiedica să ne aducem aminte, astăzi, de toți cei care, cu credință, viziune, abnegație și jertfă, au contribuit la desăvârșirea Statului român modern”, a spus președintele.

Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, Războiul de Independență, Marea Unire de la 1918, Revoluția Română din Decembrie 1989, integrarea în NATO și aderarea la Uniunea Europeană – “bornele României democratice de astăzi”

Șeful statului a evocat că istoria României, aidoma celei a Europei căreia îi aparținem, nu se aseamănă cu un marș triumfal și nu a fost niciodată o succesiune luminoasă de evenimente fericite, ci a fost marcată de numeroase crize și etape dificile, care au amenințat de multe ori chiar viața oamenilor, libertatea poporului, identitatea comunităților și existența statului.

“Bunicii și părinții noștri au trecut prin războaie, s-au confruntat cu dezastre naturale, au suportat foametea, au trăit perioade de gravă tensiune socială și au fost victime ale celor mai întunecate regimuri politice. Hotărârea lor, curajul, capacitatea de sacrificiu, voința de a trăi liberi și în pace au făcut însă posibilă surmontarea tuturor acestor grele încercări, în pofida provocărilor aproape de neimaginat”, a precizat Iohannis, referindu-se la Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, Războiul de Independență, Marea Unire de la 1918, Revoluția Română din Decembrie 1989, integrarea în NATO și aderarea la Uniunea Europeană, pe care le-a denumit “bornele României democratice de astăzi”.

Eroii de la 1918 au căzut la datorie pentru ca România să cunoască o contemporană Cale a Victoriei, un viitor european

El a arătat că niciuna dintre aceste realizări nu s-a produs de la sine, iar generațiile care le-au înfăptuit au crezut mereu, cu deplină convingere, că România pe care au visat-o este un proiect realizabil prin muncă, solidaritate și sacrificiu.

În continuare, președintele a cinstit memoria care au făcut posibil momentul de glorie de la 1 decembrie 1918, când s-a decis unirea Transilvaniei cu României, și a evocat simbolistica Arcului de Triumf.

Arcul de Triumf ne spune că izbânda vine când idealurile sunt înalte și sunt urmărite cu stăruință, el atestă că eroii au căzut la datorie pentru ca toți cetățenii acestei țări să cunoască o actuală, contemporană Cale a Victoriei, un viitor european, al securității, împlinirilor și prosperității. Suntem datori să păstrăm, ca bunuri de cel mai mare preț, libertatea, unitatea și independența, câștigate cu prețul vieții de atâtea generații de înaintași, și să ne cinstim așa cum se cuvine eroii care au redat națiunii române mândria și onoarea”, a subliniat acesta.

Eroii din prima linie în lupta împotriva COVID-19, urmași demni ai eroilor Marii Uniri

Klaus Iohannis i-a descris pe românii care luptă împotriva pandemiei drept “urmași demni” ai eroilor patrioți din 1918.

Eroii patrioți despre care am vorbit au demni urmași în prezent. Despre ei vreau să vă vorbesc și lor vreau să le dedicăm această zi. În acest an, în care românii au avut de suportat consecințele pandemiei și măsurile restrictive menite să diminueze efectele acesteia, când am fost nevoiți, cu toții, să renunțăm la o viață normală pentru a ne proteja sănătatea, foarte mulți români curajoși s-au aflat în prima linie, luptându-se cu virusul și boala, pentru viața și sănătatea semenilor noștri. Efortul tuturor a fost și este unul uriaș, privațiunile și modul în care ni s-a schimbat viața ne-au atins pe toți, însă durerea chinuitoare provocată de moartea celor dragi nu poate fi alinată de nimic. Gândurile noastre se îndreaptă către eroii acestui an, personalul medical și toți cei care se sacrifică pentru a opri răspândirea virusului, dar și către victimele acestui virus ucigaș și familiile lor. Transmit, în numele Statului Român, toată aprecierea, respectul și gratitudinea față de cei care îmbracă uniforma medicală și militară. Îmi exprim întreaga recunoștință față de fiecare român care sprijină efortul cadrelor medicale și al forțelor de ordine și siguranță publică.  Și, în numele tuturor românilor, vă mulțumesc pentru altruismul vostru și pentru că, în ciuda riscurilor enorme la care vă expuneți, vă părăsiți zi de zi căminele pentru a merge în spitale să salvați vieți.  Cunoaștem și simțim efortul colosal făcut, din martie încoace, de personalul medical și ne vom aminti întotdeauna de tributul greu plătit de medici, de asistente și de infirmiere, de asistenți medicali și de ambulanțieri. Îi vom cinsti mereu pe cei cărora noi toți le datorăm viața celor apropiați.  Totodată, felicit societatea civilă, care în toată această perioadă a fost un partener în lupta cu pandemia, printr-o mobilizare exemplară și răspunsul prompt oferit în multe situații disperate”, a spus președintele.

El s-a arătat convins că efortul național din prezent va fi evocat în viitor așa cum românii de astăzi evocă Unirea sau Revoluția din decembrie 1989.

“Unirea românilor din anul 2020!”: Acum este momentul să formulăm strategii responsabile și realiste, să reparăm acolo unde stricăciunile sunt profunde, să dezvoltăm proiecte ambițioase și de lungă durată acolo unde suntem în suferință de decenii

Fiecare epocă are momentul său culminant! Fiecare generație are eroii săi! Sunt convins că, în viitor, cei care astăzi sunt copii își vor aminti de acest efort național, așa cum noi îi evocăm azi pe cei care au făcut Unirea sau au ieșit în stradă în decembrie 1989. Peste ani, vom putea fi mândri de modul în care românii au răspuns acestei provocări. Generațiile viitoare își vor aminti de omenia voastră, de curajul demonstrat, de imensele voastre sacrificii. Și ceea ce vă va face demni de respect nu va fi doar contribuția nobilă adusă cauzei umanitare, ci și valorile și idealurile noastre comune și faptul că suntem dispuși să luptăm pentru ele, la fel cum au făcut-o străbunicii noștri acum mai bine de un secol”, a susținut Klaus Iohannis.

Președintele a adresat și un mesaj orientat către viitor, propunând un nou angajament național.

“În întreaga Românie am văzut povești copleșitoare despre oameni care își dau mâna pentru a-i ajuta pe ceilalți, despre oameni care se oferă voluntari, despre oameni care donează continuu pentru spitale aflate în dificultate. Aceasta este unirea românilor din anul 2020! Drumul nostru înainte nu va fi ușor. Împreună și solidară cu partenerii săi europeni, România vede în această perioadă de criză momentul unei reporniri a energiilor sale pentru creștere și prosperitate, pentru echilibru și pace. Acum este momentul să formulăm strategii responsabile și realiste, să reparăm acolo unde stricăciunile sunt profunde, să dezvoltăm proiecte ambițioase și de lungă durată acolo unde suntem în suferință de decenii“, a spus Klaus Iohannis.

În încheierea alocuțiunii sale, șeful statului a menționat votul care va avea loc duminică pentru un noul Parlament, calificându-l drept “acel moment în care putem construi o Românie al cărei viitor să fie mai mult decât o promisiune, mai concret decât un vis și mai aproape decât orizontul speranțelor noastre. Un Parlament cu oameni onești, mai muncitori, mai buni”.

Mai mult, președintele l-a citat în acest context pe Iuliu Maniu, unul dintre artizanii Unirii, care spunea că „deplina libertate și egala împărțire în puterea de stat a cetățenilor este singura bază solidă a dezvoltării unui stat”.

“De acțiunile fiecăruia dintre noi depinde ca tinerele generații să trăiască în pace, prosperitate și stabilitate. Amintind despre sacrificiul suprem al înaintașilor noștri și onorând memoria acestora, nu trebuie să ne temem de viitor. Viitorul îl construim împreună! La fel cum națiunea română a depășit atâtea momente dificile, sunt sigur că și de această dată vom reuși!  Uniți, solidari și hotărâți vom trece cu bine și peste această perioadă grea. Și când această pandemie va fi depășită, ne vom întâlni din nou. Vom fi împreună și vom spune că uniți am învins și că, orice vom avea de înfruntat mai departe, tot uniți vom învinge! La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români! Vă doresc multă sănătate!”, a conchis Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori. A fost ţinut un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie şi a victimelor virusului SARS-CoV-2 şi au fost trase 21 de salve de tun.

Ceremonia organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf nu a fost deschisă publicului şi s-a desfăşurat în format restrâns.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Published

on

© Guvernul României

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți seară, după cina de lucru avută la Bruxelles cu prim-ministrul Florin Cîțu, că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil.

“Mulțumesc prim-ministrului Florin Cîțu pentru întâlnirea constructivă. Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil. Progrese bune în ceea ce privește reformele”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

Ea a mai arătat și că aprobarea Deciziei privind resursele proprii de către toate statele membre este un pas necesar pentru ca fondurile Next Generation EU să circule, afirmațiile sale venind în contextul în care România și alte state membre încă nu au aprobat creșterea resurselor proprii ale UE pentru finanțarea fondului de redresare.

Într-o postare separată, pe Facebook, șeful Guvernului de la București a indicat că România are un plan ambițios de creștere economică sustenabilă, în urma pandemiei și că a avut “o întâlnire foarte constructivă cu președintele Comisiei Europene”.

 

Citiți și Desant guvernamental al României la Bruxelles pentru PNRR: Florin Cîțu, Alexandru Nazare și Cristian Ghinea merg la Comisia Europeană pentru a discuta planul de 30 miliarde de euro

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea efectuează în această săptămână o vizită la Bruxelles, unde vor avea întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Separat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîțu va avea o întrevederi cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager, și cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat marți că Federaţia Rusă a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă, în reacţie la declararea persona non grata de către România, la 26 aprilie 2021, a lui Alexey Grishaev, adjunctul ataşatului militar din Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE ra reamintit că decizia autorităţilor române a avut la bază activităţile şi acţiunile lui Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Aceste elemente au fost comunicate părții ruse la 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, Valery Kuzmin.

Decizia MAE a venit ministrul de externe Bogdan Aurescu a declarat că orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO, cu referire la o declarație recentă a ambasadorului rus la București, care spusese că țara noastră ar trebui să se îngrijoreze dacă ar fi implicată “într-un fel de aventură militară concepută de “capetele fierbinți” din sediul NATO”.

Pe de altă parte, într-un context european și euro-atlantic mai larg, decizia a urmat unor gesturi similare din ultima perioadă, când Polonia a expulzat trei diplomați ruși ca măsură de solidaritate cu SUA după ce Washington-ul a expulzat zece diplomați ai Federației Ruse ca măsuri de sancționare a implicării Moscovei în atacul cibernetic SolarWinds.

De asemenea, și Cehia a decis recent expulzarea a 18 diplomați ruși, existând bănuiala că membri ai serviciului de informații GRU au fost implicați în explozia de la un depozit de muniţii, eveniment petrecut în urmă cu șapte ani. În urma acestui gest, Praga a cerut solidaritate din partea țărilor UE și NATO.

Atât președintele Klaus Iohannis, cât și prim-ministrul Florin Cîțu au spus însă că speța expulzării diplomatului rus nu are legătură cu disputele diplomatice dintre aliații occidentali și Moscova, ci cu faptul că acţiunile lui Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Continue Reading

NATO

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au participat, marţi, în Poligonul Smârdan din judeţul Galaţi, la exerciţiul militar multinaţional “Justice Sword 21”, șeful statului afirmând că România, Polonia și celelalte state aliate de pe flancul estic al NATO se pregătesc pentru apărare.

Cei doi şefi de stat au participat la Ziua distinşilor vizitatori cu ocazia exerciţiului militar “Justice Sword 21”, desfăşurat la Poligonul Smârdan şi la care Polonia a venit cu forţele şi mijloacele tehnice desfăşurate în ţara noastră în cadrul Prezenţei Adaptate de pe Flancul Estic aliat, din structurile Brigăzii multinaţionale NATO de la Craiova. Participarea celor doi lideri la acest exercițiu militar a făcut parte din programul vizitei oficiale a președintelui Duda la București, atât în contextul parteneriatului strategic bilateral, cât și a găzduirii de către președintele Iohannis a Summitului formatului București 9, prima astfel de reuniune la care a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.

“Astăzi, în exerciţiu, au fost forţe din România şi forţe din Polonia. Soldaţii polonezi sunt cei care au venit să facă parte din Brigada Multinaţională. Este extrem de important să aibă loc astfel de exerciţii pentru a verifica şi pentru a creşte gradul de interoperabilitate, adică să lucreze bine împreună, să se cunoască reciproc, să înveţe cum să se conecteze unii cu ceilalţi şi să fie capabili să execute împreună misiuni de luptă. Când vorbim despre misiuni de luptă, trebuie să fiu foarte clar aici, noi ne pregătim pentru misiuni de luptă de apărare. Este pentru noi, pe Flancul estic al NATO, extrem de important să avem forţe bine antrenate, bine pregătite pentru apărare. Noi ne pregătim pentru apărare pe Flancul estic”, a afirmat preşedintele Iohannis.

 

De altfel, la summitul B9, președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO au denunțat acțiunile agresive ale Rusiei în vecinătatea Alianței Nord-Atlantice

Preşedintele Andrzej Duda şi-a exprimat speranţa că astfel de exerciţii vor fi organizate şi în Polonia.

“Astăzi în Poligonul de la Smârdan am urmărit exerciţii practice care demonstrează cum pot lucra împreună şi subliniez împreună soldaţii noştri pentru că la acest exerciţiu au participat şi soldaţi români şi soldaţi polonezi, polonezi din cadrul misiunii aliate care staţionează aici în România. (…) Mă bucură foarte mult că există această ocazie de exerciţii comune, de demonstraţii comune. Este foarte important şi pentru soldaţii noştri şi pentru soldaţii români că se pot vedea şi pot lucra împreună cu colegii lor. Este, de asemenea, o ocazie de a vedea şi tehnica militară de care dispun cele două armate, de a vedea că suntem foarte bine pregătiţi, suntem în curs de modernizare şi ne bucură acest proces de modernizare. Am vorbit şi cu domnul preşedinte şi ieri despre aceste activităţi care sunt în derulare. Vedem astfel că devenim tot mai compatibili cu aliaţii noştri, chiar şi cu SUA. Mă bucură foarte mult faptul că putem face aceste exerciţii împreună”, a spus și Andrzej Duda, conform Agerpres.

 

În toate fazele și etapele exercițiului Justice Sword 21 sunt implicați peste 2.000 de militari și sunt folosite aproximativ 500 de mijloace de luptă.

„Justice Sword 21” face parte din complexul de exerciții de mare amploare „Dacia 21” desfășurat de Armata României și este un exercițiu tactic întrunit cu trageri reale (LIVEX), executat de Brigada 282 Blindată „Unirea Principatelor”, în perioada 04-19.05.2021, pentru verificarea capacității de reacție și de luptă a marii unități, ca structură inclusă în pachetul unic de forțe pus la dispoziția NATO.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D6 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA6 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava7 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu7 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO8 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO9 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA9 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava7 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending