Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, discurs în ajunul Centenarului Marii Uniri: ”Marile izbânzi ale naţiunii sunt posibile dacă românii sunt uniţi şi nu dezbinaţi, dacă ținem aproape națiunile democratice”

Published

on

Marile izbânzi ale naţiunii sunt posibile dacă românii sunt uniţi şi nu dezbinaţi, este mesajul central al discursului președintelui Klaus Iohannis susținut în cadrul recepției găzduite la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naționale a României și a Centenarului Marii Uniri.

“Trăim împreună privilegiul de a fi cei cărora istoria ne-a dat șansa să celebrăm Centenarul Marii Uniri, momentul fondator al existenței noastre naționale. Este o extraordinară bucurie, pe care sunt convins că o împărtășim noi, toți românii, care în această zi simțim, cu și mai multă emoție, dragostea de țară care ne leagă”, a spus şeful statului, la recepţia oferită la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Naţionale a României.

 

Vorbind despre realizarea Marii Uniri, Iohannis a făcut referire la sprijinul partenerilor României în realizarea acestui proiect, parteneri fundamentali ai țării noastre și în prezent.

În 1918, România s-a bazat și pe susținerea puternică a partenerilor tradiționali, aceiași care ne sunt alături și astăzi. Principiile wilsoniene au avut un rol fundamental în realizarea și recunoașterea internațională a Marii Uniri, iar sprijinul oferit de Misiunea Militară Franceză a fost determinant în obținerea victoriilor Armatei Române. Istoria, așadar, vorbește de la sine. Marile izbânzi ale națiunii sunt posibile dacă suntem uniți, nu dezbinați, dacă avem aspirații înalte, nu ținte personale meschine, dacă ținem aproape națiunile prietene democratice și civilizate, iar nu dacă ne izolăm de ele”, a spus Klaus Iohannis.

Președintele a vorbit și despre faptul că Centenarul României nu se rezumă doar la rememorarea trecutului, ci este și despre prezent, și despre viitor.

”Buna funcționare a statului și stabilirea obiectivelor naționale pe termen lung sunt indisolubil legate de buna înțelegere și asumarea corectă a lecțiilor trecutului. Între valorile care au stat la baza înfăptuirii Unirii și cele în care credem cu tărie astăzi există o continuitate de necontestat. În acest sens, 1 Decembrie devine nu doar o sărbătoare națională, ci și una europeană. Solidaritatea, respectul față de lege, față de drepturile și libertățile cetățenești dau consistență proiectului european și au fost pe deplin însușite de poporul român. Sunt valorile pentru care țara noastră s-a alăturat Uniunii Europene, din dorința de a ne consolida democrația, recâștigată cu mari sacrificii în Decembrie 1989, într-un spațiu al păcii, prosperității și libertății. Este arcul care leagă peste timp România contemporană de viziunea figurilor politice care au făcut posibil acum un secol idealul național al Marii Uniri”, a mai precizat șeful statului.

Redăm integral discursul președintelui Klaus Iohannis, conform Administrației Prezidențiale:

„Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Trăim împreună privilegiul de a fi cei cărora istoria ne-a dat șansa să celebrăm Centenarul Marii Uniri, momentul fondator al existenței noastre naționale. Este o extraordinară bucurie, pe care sunt convins că o împărtășim noi, toți românii, care în această zi simțim, cu și mai multă emoție, dragostea de țară care ne leagă.

Vă mulțumesc tuturor celor care faceți ca România să existe și să vibreze în fața întregii lumi!

Înainte de toate, cred că este important să-i amintim pe cei care au făcut posibilă România anului 2018.

Este vorba despre românii care au murit pe fronturile de luptă, în teatrele de operații din întreaga lume pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989.

Indiferent ce se spune și se va spune despre România, istoria lumii va consemna că poporul nostru a avut numeroase idealuri și că, în parcursul său din ultimii 100 de ani, au existat generații care s-au sacrificat pentru libertatea și demnitatea românilor.

Cei care au făcut posibil evenimentul istoric major din veacul trecut ne-au lăsat un bogat patrimoniu de idealuri, valori și viziune. Dintre toate, cea mai frumoasă moștenire spirituală pe care mi-aș dori să o redescoperim în aceste zile este că Marea Unire a fost, în fapt, o mare și profundă unire a tuturor românilor în jurul unei năzuințe comune, pentru a cărei înfăptuire nici un sacrificiu nu a fost prea mare.

Momentul de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibil fără jertfa soldaților pe câmpurile de luptă, fără înțelepciunea elitelor politice preocupate să transforme în realitate idealul național al românilor din provinciile istorice sau fără contribuțiile Familiei Regale ori ale minorităților naționale. Cu toții ne-au lăsat exemple de curaj, hotărâre și implicare demne de urmat.

În 1918, România s-a bazat și pe susținerea puternică a partenerilor tradiționali, aceiași care ne sunt alături și astăzi.

Principiile wilsoniene au avut un rol fundamental în realizarea și recunoașterea internațională a Marii Uniri, iar sprijinul oferit de Misiunea Militară Franceză a fost determinant în obținerea victoriilor Armatei Române.

Istoria, așadar, vorbește de la sine. Marile izbânzi ale națiunii sunt posibile dacă suntem uniți, nu dezbinați, dacă avem aspirații înalte, nu ținte personale meschine, dacă ținem aproape națiunile prietene democratice și civilizate, iar nu dacă ne izolăm de ele.

Doamnelor și domnilor,

Centenarul României nu se rezumă doar la rememorarea trecutului, ci este și despre prezent, și despre viitor.

Buna funcționare a statului și stabilirea obiectivelor naționale pe termen lung sunt indisolubil legate de buna înțelegere și asumarea corectă a lecțiilor trecutului. Calea către Marea Unire a fost anevoioasă și plină de provocări, dar înaintașii noștri au reușit pentru că i-a animat un lucru esențial: apartenența la același set de valori și de principii.

Între valorile care au stat la baza înfăptuirii Unirii și cele în care credem cu tărie astăzi există o continuitate de necontestat.

În acest sens, 1 Decembrie devine nu doar o sărbătoare națională, ci și una europeană. Solidaritatea, respectul față de lege, față de drepturile și libertățile cetățenești dau consistență proiectului european și au fost pe deplin însușite de poporul român.

Sunt valorile pentru care țara noastră s-a alăturat Uniunii Europene, din dorința de a ne consolida democrația, recâștigată cu mari sacrificii în Decembrie 1989, într-un spațiu al păcii, prosperității și libertății. Este arcul care leagă peste timp România contemporană de viziunea figurilor politice care au făcut posibil acum un secol idealul național al Marii Uniri.

În pofida unor circumstanțe dramatice, care au marcat parcursul națiunii noastre de-a lungul ultimului veac, am reușit să transpunem în realitate o mare parte dintre obiectivele predecesorilor noștri.

România nu ar fi putut trece peste încercările ultimului secol, dacă nu ar fi fost un stat unitar. Românii nu ar fi putut depăşi tragediile şi greutăţile trecutului recent dacă înfăptuirea Marii Uniri nu ar fi dat sufletelor noastre încrederea în viitor.

Din acești 100 de ani pe care îi aniversăm, doar în jumătate dintre ei națiunea noastră a putut să-și exprime liber capacitatea sa creatoare, să meargă pe calea deschisă la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Dar nu a fost zi și nu a fost ceas în care cei care au primit darul Marii Uniri să înceteze a iubi România.

România a continuat permanent să fie iubită, în cuprinsul hotarelor ei și în afara lor.

România a fost iubită la Mărășești, pe câmpurile însângerate ale celui de-al doilea Război Mondial, în provinciile pe care istoria tulburată a secolului trecut le-a lăsat în afara trupului țării, precum și la Sighet, la Pitești, la Aiud, ca și pe baricadele Revoluției din decembrie 1989.

România este iubită astăzi pentru realizările înaintașilor, pentru ceea ce este acum, după cum este iubită pentru ceea ce încă nu este, dar ne dorim să fie pentru generațiile viitoare.

România este astăzi respectată în Europa și în lume pentru că această iubire de țară s-a manifestat și în operele creatoare ale românilor care și-au adus contribuția la civilizația lumii.

Un capitol distinct din istoria mondială va face, în mod cert, referire la identitatea românească, inseparabil legată de limba română, de pământul strămoșesc, dar mai ales de spiritul care le este specific românilor, oriunde s-ar afla.

Așadar, sunt convins că, în istoria lumii, România va apărea ca o țară care, între 1918 și 2018, a reînviat de nenumărate ori din propria cenușă, iar noi, românii, avem o șansă uriașă pentru următorii 100 de ani: șansa de a dovedi că ducem mai departe visul de libertate și democrație al înaintașilor, că îl apărăm și îl prețuim.

Fiecare dintre noi trebuie să simțim că este o onoare și o mândrie că facem parte din această națiune.

Cu siguranță am fi putut realiza mai multe în ultimii 30 de ani, dar să nu uităm nicio clipă unde suntem astăzi. România este în marea familie a Uniunii Europene, iar ca membru cu drepturi depline al celei mai puternice Alianțe de apărare colectivă din istorie, țara noastră are în NATO cea mai solidă garanție de securitate a sa.

Guvernanții și întreaga clasă politică a României de astăzi trebuie să se ridice însă la înălțimea responsabilității istorice.

Unirea, dobândită cu mari sacrificii acum un secol, ne obligă să acționăm zi de zi pentru ca națiunea să progreseze.

Statul, prin instituțiile sale, are o misiune centrală în acest sens, întrucât trebuie să ofere soluții concrete problemelor cu care societatea se confruntă.

România are în continuare nevoie de îmbunătățirea marilor sisteme publice, de consolidarea democratică și întărirea statului de drept.

Dincolo de prezervarea patriotismului civic și a solidarității, Unirea capătă mai multă substanță printr-o infrastructură modernă, printr-un sistem educațional performant, printr-un sistem sanitar care să ofere servicii de calitate.

De altfel, educația este unul dintre pilonii fundamentali ai dezvoltării societății. România Educată, proiectul pe care îl voi lansa peste doar câteva zile, este, de fapt, România viitorului, o țară bazată pe valori, care pune nevoile cetățeanului în prim-plan.

Educația este singura cale viabilă prin care energia creatoare a națiunii poate să fie canalizată către progres și dezvoltare.

Dragi români,

Au trecut 100 de ani de la Marea Unire și aproape 30 de ani de când ne-am recâștigat libertatea, în decembrie 1989.

Istoria noastră, ca națiune, nu a fost nici pe departe lipsită de obstacole, dar am reușit să devenim o societate matură. Am reușit să devenim o societate cu oameni curajoși, responsabili și tot mai implicați civic, care au puterea să lupte pentru o viață mai bună pentru ei și pentru copiii lor.

Vouă, dragi români, fie că vă aflați în țară sau în afara granițelor, vă spun că națiunea noastră are nevoie de energia și implicarea tuturor celor care împărtășim aceleași valori, a tuturor celor pentru care democrația, libertatea, egalitatea în fața legii fac parte din identitatea lor.

Doar uniți în jurul acestor principii și lăsând în plan secund alte opțiuni care ne despart avem forța de a construi împreună România următorului secol.

Să ne reîntoarcem la esențele fibrei noastre naționale, să ne lăsăm inspirați de puterea și viziunea înaintașilor și să ducem mai departe acest prețios tezaur pe care l-am primit.

Adevăratul patriotism înseamnă să spunem, pe o singură voce: România de mâine este o Românie democrată, europeană, prosperă, este o Românie care își descătușează întregul său potențial, o țară prețuită în lume pentru oamenii săi harnici și onești, respectați pentru tenacitatea și demnitatea cu care își apără valorile și idealurile.

Aceasta să fie moștenirea pe o lăsăm, împreună, generațiilor următoare!

La mulți ani, dragi români!

La mulți ani, România!”

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis: ”Niciodată nu vom putea spune că am făcut îndeajuns pentru recuperarea memoriei victimelor dictaturii comuniste”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis marţi un mesaj la deschiderea Congresului Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România, organizat la Constanţa, în care a vorbit despre “o lipsă de implicare din partea autorităţilor” în ceea ce priveşte omagierea eroilor şi a victimelor comunismului, precum şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

“Am observat în ultima vreme, în actualul context, marcat de tensiuni socio-politice, o lipsă de implicare din partea autorităţilor în ceea ce priveşte omagierea eroilor şi a victimelor comunismului, precum şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi. Responsabilii guvernamentali dau dovadă de o cunoaştere precară a istoriei noastre recente, iar acest lucru se reflectă prin lipsa de strategii şi iniţiative care să combată uitarea şi să onoreze victimele totalitarismului. De asemenea, instituţiile care au obligaţia de a contribui la recuperarea memoriei victimelor comunismului, precum şi de a scoate de sub anonimat călăii dau dovadă de totală pasivitate. Găsesc aceste neajunsuri foarte dăunătoare pentru societatea noastră. Lipsa de implicare concretă din partea autorităţilor şi eşecul unor instituţii abilitate de stat să identifice criminalii şi să îi sancţioneze alimentează distorsionarea trecutului şi banalizarea crimelor comise pe criterii politice”, spune şeful statului, în mesajul prezentat de consilierul de stat Nicoleta Nicolae-Ioana, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

El subliniază că în contextul acestor “restanţe” este nevoie de un efort comun pentru prezervarea memoriei eroilor Revoluţiei şi omagierea victimelor comunismului, precum şi recunoaşterea, la nivelul întregii societăţi, a celor care s-au opus dictaturii comuniste.

România nu mai poate fi condusă după principiile regimului comunist, chiar dacă unii politicieni dovedesc că agăţarea de putere, dispreţul faţă de lege şi demagogia sunt încă deprinderi la ordinea zilei. Prin alegerile pe care le fac, românii vor o ţară europeană, despărţită definitiv de trecut. România este astăzi o ţară puternic ataşată valorilor europene, iar viitorul trebuie clădit în continuare pe principii precum respectul faţă de democraţie, demnitate umană, drepturile şi libertăţile fundamentale şi stat de drept, principii pe care dumneavoastră le-aţi apărat cu riscul suprem al vieţii”, arată preşedintele Iohannis.

Potrivit acestuia, renaşterea speranţei şi a spiritului civic în România postcomunistă şi-a avut deseori rădăcina în sacrificiul deţinuţilor politic.

“Pentru această jertfă incomensurabilă, pe care sper că toţi românii o apreciază la justa sa valoare, în numele statului român, vă sunt profund recunoscător. Pentru mine, dumneavoastră, deţinuţii politic, reprezentaţi cele mai înalte repere ale demnităţii, curajului, ataşamentului faţă de ţară. Renaşterea speranţei şi a spiritului civic în România postcomunistă şi-a avut deseori rădăcina în sacrificiul deţinuţilor politic. Privind către jertfa lor, generaţiile de astăzi înţeleg că nimic nu este mai de preţ decât libertatea şi democraţia. Cu atât mai mult, avem datoria astăzi să ne aducem aminte de cei care au luptat pentru valorile care guvernează societatea democratică de acum şi să milităm pentru condamnarea cu hotărâre a abuzurilor şi crimelor comise în timpul regimului comunist. Fiecare dispariţie a unui deţinut politic nu reprezintă doar pierderea unei voci care a militat pentru dreptate şi pentru adevăr. Din păcate, timpul ne răpeşte martorii, iar, odată cu plecarea lor, memoria comună tinde să se estompeze. Astfel, a ne aminti de jertfa deţinuţilor politic reprezintă o obligaţie morală şi reparatorie”, a mai transmis preşedintele.

El subliniază că libertatea nu este un “bun dat, ci este un drept câştigat cu multă suferinţă, cu sacrificiul suprem al vieţii” celor care au trecut prin închisorile şi lagărele comunismului.

Niciodată nu vom putea spune că am făcut îndeajuns pentru recuperarea memoriei victimelor dictaturii comuniste, dar efortul merită întotdeauna să fie susţinut prin asumarea corectă a trecutului recent, condamnarea abuzurilor şi crimelor din acea vreme, consolidarea democratică şi întărirea instituţiilor statului. În acelaşi timp, cred că e important să apărăm imaginea dumneavoastră de acte ultragiante de trivializare, aşa cum este tentativa unor politicieni anchetaţi sau condamnaţi pentru acte de corupţie de a se prezenta, fără ruşine, drept deţinuţi politic”, afirmă Klaus Iohannis.

Şeful statului precizează că va face tot ce îi stă în putinţă pentru ca întreaga societate să îi respecte pe cei care au suferit în timpul dictaturii comuniste.

El le-a transmis participanţilor la eveniment că reprezintă “repere pentru o Românie mai bună şi mai dreaptă, pe care vrem să o construim în anii care vin”.

“Este imperios ca adevărul istoric să fie reconstituit, analizat şi reintegrat în parcursul dezvoltării statului român. Generaţiilor de azi şi de mâine trebuie să li se spună, cu argumente şi dovezi, că regimul comunist a însemnat răul absolut, un sistem crud care a banalizat suferinţa şi moartea, a îngrădit drepturile, libertăţile şi a călcat în picioare demnitatea umană. Insist pe ideea că avem nevoie de mai multă educaţie cu privire la istoria comunismului, avem nevoie să păstrăm moştenirea trecutului nealterată şi să o transmitem generaţiilor viitoare pentru a garanta o societate democratică sănătoasă, ferită de idei şi curente extremiste, xenofobe şi populiste”, susţine preşedintele Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Ramona Mănescu participă la deschiderea Conferinței Generale AIEA. Ministrul de Externe va avea o întrevedere cu directorul general interimar al organizației, Cornel Feruță

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, participă luni, la Viena, la deschiderea Conferinţei Generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, Ramona Mănescu va avea întrevederi cu directorul general interimar al AIEA, ambasadorul Cornel Feruţă, precum şi cu reprezentanţi de nivel ai statelor participante.

Delegaţia României va reconfirma sprijinul pentru continuarea şi consolidarea rolului AIEA la nivel global şi va evidenţia programul nuclear naţional, care se ridică la cele mai înalte standarde internaţionale în materie de securitate şi siguranţă nucleară.

Conferinţa Generală (CG AIEA) este cel mai înalt for decizional al AIEA, care reuneşte reprezentanţii tuturor statelor membre din Agenţie.

CG se întruneşte anual, începând din 1957, în cursul lunii septembrie, pentru a analiza şi aproba programul şi bugetul organizaţiei.

Totodată, în cadrul CG se iau decizii referitoare la probleme de interes pentru statele membre şi pentru comunitatea internaţională. 

Citiți și
Diplomatul român Cornel Feruţă a intrat în cursa pentru a deveni noul director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică
Un nou moment de prestigiu internațional pentru România: Diplomatul Cornel Feruță a fost numit director general interimar al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

S-au încheiat înscrierile pe votstrainatate.ro: Doar 80.000 de români din diaspora s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență sau la o secție de votare la prezidențiale

Published

on

© AEP

Doar 79.947 de români din străinătate s-au înscris la alegerile prezidențiale din această toamnă, până duminică la orele 23:59:59, când s-a încheiat perioada de înregistrare, arată datele de pe platforma votstrainatate.ro. 41.003 s-au înscris pentru votul prin corespondență, iar 38.944 de români s-au înscris ca alegători la secțiile din străinătate.

La alegerile europarlamentare din mai, la secțiile din străinătate au votat 375.000 de persoane.

Termenul inițial fusese stabilit pentru 11 septembrie, dar Guvernul a prelungit înscrierile până pe 15 septembrie.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale are loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie. Românii din străinătate vor vota pentru preşedintele României pe 8, 9 şi 10 noiembrie şi, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, pe 22, 23 şi 24 noiembrie. 

Persoanele care au votat prin corespondență și ale căror voturi nu au ajuns la timp, vor fi notificate în timp util, astfel încât să poată merge la cea mai apropiată secție de votare pentru a își exercita dreptul, a declarat joi Constantin Buică, președintele Autorității Electorale Permanente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending