Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, discurs în ajunul Centenarului Marii Uniri: ”Marile izbânzi ale naţiunii sunt posibile dacă românii sunt uniţi şi nu dezbinaţi, dacă ținem aproape națiunile democratice”

Published

on

Marile izbânzi ale naţiunii sunt posibile dacă românii sunt uniţi şi nu dezbinaţi, este mesajul central al discursului președintelui Klaus Iohannis susținut în cadrul recepției găzduite la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naționale a României și a Centenarului Marii Uniri.

“Trăim împreună privilegiul de a fi cei cărora istoria ne-a dat șansa să celebrăm Centenarul Marii Uniri, momentul fondator al existenței noastre naționale. Este o extraordinară bucurie, pe care sunt convins că o împărtășim noi, toți românii, care în această zi simțim, cu și mai multă emoție, dragostea de țară care ne leagă”, a spus şeful statului, la recepţia oferită la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Naţionale a României.

 

Vorbind despre realizarea Marii Uniri, Iohannis a făcut referire la sprijinul partenerilor României în realizarea acestui proiect, parteneri fundamentali ai țării noastre și în prezent.

În 1918, România s-a bazat și pe susținerea puternică a partenerilor tradiționali, aceiași care ne sunt alături și astăzi. Principiile wilsoniene au avut un rol fundamental în realizarea și recunoașterea internațională a Marii Uniri, iar sprijinul oferit de Misiunea Militară Franceză a fost determinant în obținerea victoriilor Armatei Române. Istoria, așadar, vorbește de la sine. Marile izbânzi ale națiunii sunt posibile dacă suntem uniți, nu dezbinați, dacă avem aspirații înalte, nu ținte personale meschine, dacă ținem aproape națiunile prietene democratice și civilizate, iar nu dacă ne izolăm de ele”, a spus Klaus Iohannis.

Președintele a vorbit și despre faptul că Centenarul României nu se rezumă doar la rememorarea trecutului, ci este și despre prezent, și despre viitor.

”Buna funcționare a statului și stabilirea obiectivelor naționale pe termen lung sunt indisolubil legate de buna înțelegere și asumarea corectă a lecțiilor trecutului. Între valorile care au stat la baza înfăptuirii Unirii și cele în care credem cu tărie astăzi există o continuitate de necontestat. În acest sens, 1 Decembrie devine nu doar o sărbătoare națională, ci și una europeană. Solidaritatea, respectul față de lege, față de drepturile și libertățile cetățenești dau consistență proiectului european și au fost pe deplin însușite de poporul român. Sunt valorile pentru care țara noastră s-a alăturat Uniunii Europene, din dorința de a ne consolida democrația, recâștigată cu mari sacrificii în Decembrie 1989, într-un spațiu al păcii, prosperității și libertății. Este arcul care leagă peste timp România contemporană de viziunea figurilor politice care au făcut posibil acum un secol idealul național al Marii Uniri”, a mai precizat șeful statului.

Redăm integral discursul președintelui Klaus Iohannis, conform Administrației Prezidențiale:

„Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Trăim împreună privilegiul de a fi cei cărora istoria ne-a dat șansa să celebrăm Centenarul Marii Uniri, momentul fondator al existenței noastre naționale. Este o extraordinară bucurie, pe care sunt convins că o împărtășim noi, toți românii, care în această zi simțim, cu și mai multă emoție, dragostea de țară care ne leagă.

Vă mulțumesc tuturor celor care faceți ca România să existe și să vibreze în fața întregii lumi!

Înainte de toate, cred că este important să-i amintim pe cei care au făcut posibilă România anului 2018.

Este vorba despre românii care au murit pe fronturile de luptă, în teatrele de operații din întreaga lume pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989.

Indiferent ce se spune și se va spune despre România, istoria lumii va consemna că poporul nostru a avut numeroase idealuri și că, în parcursul său din ultimii 100 de ani, au existat generații care s-au sacrificat pentru libertatea și demnitatea românilor.

Cei care au făcut posibil evenimentul istoric major din veacul trecut ne-au lăsat un bogat patrimoniu de idealuri, valori și viziune. Dintre toate, cea mai frumoasă moștenire spirituală pe care mi-aș dori să o redescoperim în aceste zile este că Marea Unire a fost, în fapt, o mare și profundă unire a tuturor românilor în jurul unei năzuințe comune, pentru a cărei înfăptuire nici un sacrificiu nu a fost prea mare.

Momentul de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibil fără jertfa soldaților pe câmpurile de luptă, fără înțelepciunea elitelor politice preocupate să transforme în realitate idealul național al românilor din provinciile istorice sau fără contribuțiile Familiei Regale ori ale minorităților naționale. Cu toții ne-au lăsat exemple de curaj, hotărâre și implicare demne de urmat.

În 1918, România s-a bazat și pe susținerea puternică a partenerilor tradiționali, aceiași care ne sunt alături și astăzi.

Principiile wilsoniene au avut un rol fundamental în realizarea și recunoașterea internațională a Marii Uniri, iar sprijinul oferit de Misiunea Militară Franceză a fost determinant în obținerea victoriilor Armatei Române.

Istoria, așadar, vorbește de la sine. Marile izbânzi ale națiunii sunt posibile dacă suntem uniți, nu dezbinați, dacă avem aspirații înalte, nu ținte personale meschine, dacă ținem aproape națiunile prietene democratice și civilizate, iar nu dacă ne izolăm de ele.

Doamnelor și domnilor,

Centenarul României nu se rezumă doar la rememorarea trecutului, ci este și despre prezent, și despre viitor.

Buna funcționare a statului și stabilirea obiectivelor naționale pe termen lung sunt indisolubil legate de buna înțelegere și asumarea corectă a lecțiilor trecutului. Calea către Marea Unire a fost anevoioasă și plină de provocări, dar înaintașii noștri au reușit pentru că i-a animat un lucru esențial: apartenența la același set de valori și de principii.

Între valorile care au stat la baza înfăptuirii Unirii și cele în care credem cu tărie astăzi există o continuitate de necontestat.

În acest sens, 1 Decembrie devine nu doar o sărbătoare națională, ci și una europeană. Solidaritatea, respectul față de lege, față de drepturile și libertățile cetățenești dau consistență proiectului european și au fost pe deplin însușite de poporul român.

Sunt valorile pentru care țara noastră s-a alăturat Uniunii Europene, din dorința de a ne consolida democrația, recâștigată cu mari sacrificii în Decembrie 1989, într-un spațiu al păcii, prosperității și libertății. Este arcul care leagă peste timp România contemporană de viziunea figurilor politice care au făcut posibil acum un secol idealul național al Marii Uniri.

În pofida unor circumstanțe dramatice, care au marcat parcursul națiunii noastre de-a lungul ultimului veac, am reușit să transpunem în realitate o mare parte dintre obiectivele predecesorilor noștri.

România nu ar fi putut trece peste încercările ultimului secol, dacă nu ar fi fost un stat unitar. Românii nu ar fi putut depăşi tragediile şi greutăţile trecutului recent dacă înfăptuirea Marii Uniri nu ar fi dat sufletelor noastre încrederea în viitor.

Din acești 100 de ani pe care îi aniversăm, doar în jumătate dintre ei națiunea noastră a putut să-și exprime liber capacitatea sa creatoare, să meargă pe calea deschisă la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Dar nu a fost zi și nu a fost ceas în care cei care au primit darul Marii Uniri să înceteze a iubi România.

România a continuat permanent să fie iubită, în cuprinsul hotarelor ei și în afara lor.

România a fost iubită la Mărășești, pe câmpurile însângerate ale celui de-al doilea Război Mondial, în provinciile pe care istoria tulburată a secolului trecut le-a lăsat în afara trupului țării, precum și la Sighet, la Pitești, la Aiud, ca și pe baricadele Revoluției din decembrie 1989.

România este iubită astăzi pentru realizările înaintașilor, pentru ceea ce este acum, după cum este iubită pentru ceea ce încă nu este, dar ne dorim să fie pentru generațiile viitoare.

România este astăzi respectată în Europa și în lume pentru că această iubire de țară s-a manifestat și în operele creatoare ale românilor care și-au adus contribuția la civilizația lumii.

Un capitol distinct din istoria mondială va face, în mod cert, referire la identitatea românească, inseparabil legată de limba română, de pământul strămoșesc, dar mai ales de spiritul care le este specific românilor, oriunde s-ar afla.

Așadar, sunt convins că, în istoria lumii, România va apărea ca o țară care, între 1918 și 2018, a reînviat de nenumărate ori din propria cenușă, iar noi, românii, avem o șansă uriașă pentru următorii 100 de ani: șansa de a dovedi că ducem mai departe visul de libertate și democrație al înaintașilor, că îl apărăm și îl prețuim.

Fiecare dintre noi trebuie să simțim că este o onoare și o mândrie că facem parte din această națiune.

Cu siguranță am fi putut realiza mai multe în ultimii 30 de ani, dar să nu uităm nicio clipă unde suntem astăzi. România este în marea familie a Uniunii Europene, iar ca membru cu drepturi depline al celei mai puternice Alianțe de apărare colectivă din istorie, țara noastră are în NATO cea mai solidă garanție de securitate a sa.

Guvernanții și întreaga clasă politică a României de astăzi trebuie să se ridice însă la înălțimea responsabilității istorice.

Unirea, dobândită cu mari sacrificii acum un secol, ne obligă să acționăm zi de zi pentru ca națiunea să progreseze.

Statul, prin instituțiile sale, are o misiune centrală în acest sens, întrucât trebuie să ofere soluții concrete problemelor cu care societatea se confruntă.

România are în continuare nevoie de îmbunătățirea marilor sisteme publice, de consolidarea democratică și întărirea statului de drept.

Dincolo de prezervarea patriotismului civic și a solidarității, Unirea capătă mai multă substanță printr-o infrastructură modernă, printr-un sistem educațional performant, printr-un sistem sanitar care să ofere servicii de calitate.

De altfel, educația este unul dintre pilonii fundamentali ai dezvoltării societății. România Educată, proiectul pe care îl voi lansa peste doar câteva zile, este, de fapt, România viitorului, o țară bazată pe valori, care pune nevoile cetățeanului în prim-plan.

Educația este singura cale viabilă prin care energia creatoare a națiunii poate să fie canalizată către progres și dezvoltare.

Dragi români,

Au trecut 100 de ani de la Marea Unire și aproape 30 de ani de când ne-am recâștigat libertatea, în decembrie 1989.

Istoria noastră, ca națiune, nu a fost nici pe departe lipsită de obstacole, dar am reușit să devenim o societate matură. Am reușit să devenim o societate cu oameni curajoși, responsabili și tot mai implicați civic, care au puterea să lupte pentru o viață mai bună pentru ei și pentru copiii lor.

Vouă, dragi români, fie că vă aflați în țară sau în afara granițelor, vă spun că națiunea noastră are nevoie de energia și implicarea tuturor celor care împărtășim aceleași valori, a tuturor celor pentru care democrația, libertatea, egalitatea în fața legii fac parte din identitatea lor.

Doar uniți în jurul acestor principii și lăsând în plan secund alte opțiuni care ne despart avem forța de a construi împreună România următorului secol.

Să ne reîntoarcem la esențele fibrei noastre naționale, să ne lăsăm inspirați de puterea și viziunea înaintașilor și să ducem mai departe acest prețios tezaur pe care l-am primit.

Adevăratul patriotism înseamnă să spunem, pe o singură voce: România de mâine este o Românie democrată, europeană, prosperă, este o Românie care își descătușează întregul său potențial, o țară prețuită în lume pentru oamenii săi harnici și onești, respectați pentru tenacitatea și demnitatea cu care își apără valorile și idealurile.

Aceasta să fie moștenirea pe o lăsăm, împreună, generațiilor următoare!

La mulți ani, dragi români!

La mulți ani, România!”

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

POLITICĂ

Imaginea pactului politic pentru România Europeană: Președintele Klaus Iohannis a semnat împreună cu Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac, Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, alături de principalii lideri ai Opoziției – Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac -, a semnat joi, la Palatul Cotroceni Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, denumit informal ”Pactul pentru România Europeană”.

Șeful statului a salut faptul că PNL, USR, PRO România şi PMP au răspuns favorabil semnării acestui pact și a criticat partidele care nu s-au alăturat inițiativei, precizând că lista rămâne deschisă pentru PSD, ALDE și UDMR.

Iohannis a mai precizat că trebuie revenit ”la o normalitate românească, o normalitate europeană, democratică, care se bazează pe respectarea valorilor europene, pe respectarea statului de drept”.

”Toate aceste lucruri trebuie realizate cu cât mai repede, cu atât mai bine. Pentru a face aceste modificări este clar nevoie de un altfel de Parlament și dacă acum doi ani și jumătate lucrurile au ajuns acolo unde au ajuns fiindcă nu s-a prea văzut o alternativă, iată acum paradigma se schimbă, se construiește o alternativă, lucrăm la ea. Mulți dintre cei care lucrează împreună cu mine la o alternativă serioasă, pro-europeană, sunt în această sală, românii pot avea încredere și pentru asta trebuie să meargă la vot, iar politicienii să dovedească că au căpătat mai multă înțelepciune decât am avut cu toții înainte de aceste alegeri”, a susținut președintele.

”Sunt foarte bucuros că astăzi semnăm noi cinci acest Acord Național. Și ca să fiu bine înțeles, această semnare nu reprezintă un pas prin care vrem să excludem pe alții. Dumneavoastră, președinții de partide, v-ați declarat de acord să semnați astăzi cu mine acest Acord. Lista semnatarilor însă rămâne deschisă. Este posibil ca pe parcurs și alții să revină la gânduri mai bune și vreau să păstrăm poarta deschisă tuturor politicienilor care vor să construiască o Românie mai bună. Eu vă mulțumesc și o să vă invit pe rând să semnăm acest Acord Național”, a conchis Klaus Iohannis (discursul președintelui este disponibil aici), invitând liderii partidelor să semneze Acordul și să adreseze mesajul lor.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a fost primul care a semnat Acordul.

Mă bucur să am ocazia să-mi pun semnătura pe un document extrem de important, care poate să pună bazele realizării unei democraţii autentice în România, care să se bazeze pe valorile, principiile şi normele europene, pe respectarea cu sfinţenie a drepturilor şi libertăţilor individuale ale cetăţenilor, statului de drept, a independenţei justiţiei, a liberului acces al cetăţeanului la justiţie, care să se bazeze pe o competiţie onestă între cetăţenii României şi care să permită fiecărui cetăţean român să îşi găsească dreptatea în societatea democratică românească”, a spus el, potrivit Agerpres.

La rândul său, preşedintele USR, Dan Barna, a subliniat că acest pact este o “primă piesă dintr-o construcţie” care să conţină şi iniţiativa “Fără penali în funcţii publice”.

USR a semnat acest Acord Naţional pentru că el conţine ceea ce de trei ani în Parlamentul României şi în toate judeţele României şi în diaspora USR a susţinut – că România trebuie să fie un stat de drept, în care justiţia să funcţioneze independent şi să fie o putere respectată. Acest acord naţional este prima piesă dintr-o construcţie care trebuie să conţină şi “Fără penali în funcţii publice” – este cel mai simplu instrument pe care noi ca societate, şi un milion de români a confirmat lucrul acesta, putem să-l introducem în Constituţie pentru ca politica românească de acum în viitor să devină ceva mai bună şi stă în puterea noastră. Acest Acord Naţional este de asemenea un prim pas dintr-o construcţie unde alături de “Fără penali” trebuie să transformăm CCR într-un arbitru adevărat şi neutru al funcţionări statului, iar justiţia şi legile justiţiei să fie corectate. (…) Sunt convins că România va putea să se repare şi să se reaşeze pe traiectoria europeană”, a arătat Barna.

Preşedintele PRO România, Victor Ponta, a subliniat că a semnat acest pact deoarece principiile sunt corecte.

“Am semnat astăzi acest pact alături de colegii mei din PRO România pentru un motiv foarte simplu: că principiile din acest pact sunt corecte şi sunt spre binele nostru ca societate. (…) Astăzi am învăţat din propria experienţă că politicienii se ceartă pentru orice şi nu pot să colaboreze pentru nimic, dar oamenii politici trebuie să-şi dea mâna când este vorba de interesele într-adevăr naţionale“, a spus Ponta.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a motivat şi el de ce a semnat acest document.

“În numele colegilor din PMP, ne-am aşezat şi noi semnătura pe acest acord politic pe care l-aţi iniţiat, domnule preşedinte, din următoarele motive: ataşamentul nostru faţă de valori precum democraţia, libertatea, pacea, statul de drept care stau drept temelie pentru UE, sunt valori de nenegociat, de aceea ne-am exprimat solidaritatea şi am pus semnătura din convingere. Sper că toţi politicienii vor înţelege în mod corect mesajul pe care l-au transmis românii pe 26 mai. Naţiunea noastră este o naţiune profund ataşată de valorile europene, ne dorim să fim parte la deciziile mari din UE şi vom răspunde cu aceeaşi deschidere atunci când în următoarele luni sau ani ne veţi invita pentru un acord legat de educaţie, sănătate, diaspora pentru că avem nevoie noi, clasa politică, de consens pe teme mari, prioritare, chiar şi pentru un acord pe Republica Moldova“, a spus Tomac.

La finalul ceremoniei, şeful statului a semnat şi el acordul şi i-a felicitat pe semnatari, iar apoi i-a invitat la o fotografie în care să se aşeze după “doctrină”.

© Administrația Prezidențială

Citiți și DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.

Continue Reading

POLITICĂ

13 iunie, ziua președintelui României. Klaus Iohannis împlinește 60 de ani

Published

on

© Administrația Prezidențială

13 iunie este ziua de naștere a președintelui Klaus Iohannis, care împlinește astăzi 60 de ani. Actualul șef al statului s-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie de sași transilvăneni.

Klaus Iohannis este din 21 decembrie 2014 președintele României, iar anul acesta va candida pentru un nou mandat în fruntea statului român. În cei aproape cinci ani de când este președinte, Klaus Iohannis a reprezentat România la zeci de Consilii Europene, trei summit-uri NATO, trei Adunări Generale ale ONU, două participări la prestigoasa Conferință pentru Securitate de la Munchen și a avut peste o sută de reuniuni bilaterale, incluzând vizite oficiale și de stat, primiri de lideri internaționale și întâlniri în marja reuniunilor multilaterale internaționale. În decembrie 2018 a preluat, în numele României, ștafeta președinției Consiliului UE de la cancelarul Austriei, mandat sub auspiciile căruia a găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, primul summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei. Unul dintre momentele culminante ale mandatului său a avut loc la 9 iunie 2017, când președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider din regiunea Europei de Est primit la Casa Albă de președintele SUA Donald Trump. În timpul mandatului său, șeful statului a fost distins cu mai multe premii internaționale în Germania și în SUA, distincții dobândite de iluștri lideri internaționali precum fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul președinte al SUA George H.W. Bush sau președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În 1983 a început să predea, fiind profesor la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar după cinci ani a ajuns să predea la Liceul ”Samuel von Brukenthal”, pe care îl absolvise, titularizându-se aici, potrivit Administrației Prezidențiale.

După 15 ani de activitate ca profesor, Klaus Iohannis a fost numit în conducerea învățământului local din Sibiu. A fost inspector școlar general adjunct (1997-1999) și apoi inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Sibiu (1999-2000).

Începând cu anul 1990, a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), iar ulterior a devenit președintele acestei organizații, la conducerea căreia s-a aflat timp de peste un deceniu.

A deținut patru mandate consecutive de primar al orașului Sibiu, din partea FDGR, fiind ales la scrutinurile din 2000, 2004, 2008 și 2012. A fost primar al Sibiului până în decembrie 2014, când a devenit președinte al României.

În cel de-al doilea mandat de primar, Sibiul a devenit, în 2007, ”Capitală Europeană a Culturii”, fiind primul oraș dintr-o țară nemembră a Uniunii Europene (UE) care a primit acest titlu înainte ca țara să fie admisă oficial în UE,

„România intră în Uniunea Europeană cu o capitală culturală europeană (…) Ne aflăm la începutul unui program care va prezenta Europei diversitatea culturală, lingvistică și religioasă a orașului nostru și felul în care această diversitate culturală a Sibiului reprezintă, la scara unui oraș, aceeași diversitate culturală care este valoarea principală a Uniunii Europene”, declara, la 1 ianuarie 2007, Klaus Iohannis.

În octombrie 2009 a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, ca independent, de către o largă coaliție parlamentară, însă propunerea nu s-a concretizat.

La 20 februarie 2013 s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL), iar la 23 februarie 2013 a fost ales, la Congresul ordinar al PNL, prim-vicepreședinte al partidului. La 28 iunie 2014, în cadrul Congresului ordinar al PNL, a fost ales președinte al acestui partid, primind 95% din voturile delegaților la Congres. În cadrul aceluiași congres a avut loc și fuziunea dintre PNL și PDL, în urma căreia a rezultat alianța electorală Alianța Creștin Liberală Partidul Național Liberal-Partidul Democrat Liberal (ACL PNL-PDL).

La 11 august 2014, Biroul Politic Național comasat PNL-PDL a decis desemnarea liderului liberalilor, Klaus Iohannis, drept candidat al ACL la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. În primul tur de scrutin al alegerilor, din 2 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a obținut 30,37% din voturi, iar principalul său contracandidat, Victor Ponta, reprezentantul Alianței PSD-UNPR-PC, a obținut 40,44% din voturi.

La 16 noiembrie 2014, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, cu 54,43% din voturi. La 21 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a României a confirmat rezultatele alegerilor prezidențiale și a validat alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. La 18 decembrie 2014 și-a depus mandatul de președinte al PNL și și-a anunțat demisia din partid, ca urmare a alegerii sale în funcția de președinte al României. A depus jurământul în fața Parlamentului la 21 decembrie 2014.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis și liderii principalelor partide din opoziție semnează joi Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis și liderii celor patru mari partide din opoziție – PNL, USR, PRO România și PMP – vor semna joi, la Palatul Cotroceni, Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La invitația Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, joi, 13 iunie a.c., la ora 16:00, la Palatul Cotroceni, va avea loc ceremonia publică de semnare a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, la care vor participa președintele Partidului Național Liberal, domnul Ludovic Orban, președintele Uniunii Salvați România, domnul Dan Barna, președintele PRO România, domnul Victor Ponta, și președintele Partidului Mișcarea Populară, domnul Eugen Tomac”, arată sursa citată.

Dintre partidele care nu vor semna se disting PSD și ALDE, formațiunile ce asigură coaliția de guvernare, și UDMR.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută, la finalul consultărilor cu partidele parlamentare, că a propus formațiunilor politice semnarea unui acord politic național pentru consolidarea parcursului european al României.

Marea majoritate a partidelor sunt de acord că rezultatele acestui referendum trebuie implementat aşa cum a votat poporul, că trebuie consolidat parcursul european al României. Pentru a valorifica cum se cuvine acest vot şi consultările, am decis să invit partidele politice parlamentare să semnăm un acord naţional pentru consolidarea parcursului european al României sau un pact politic pentru România europeană”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă la finalul celor două zile în care a avut consultări cu partidele parlamentare pe seama rezultatelor referendumului național pentru justiție pe care președintele Klaus Iohannis le dorește transpuse în practică.

Citiți și DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending