Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, discurs în Parlament de Ziua Națională: Prin voturile din acest an, ne-am reconfirmat ferm identitatea națională și am dovedit că românii sunt europeni autentici

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, a declarat luni, 2 decembrie, la Palatul Parlamentului, cu prilejul unui discurs în cadrul ședinței solemne comune a Senatului și Camerei Deputaților consacrată celebrării Zilei Naționale a României, că, ,,prin voturile din acest an, ne-am reconfirmat ferm identitatea națională și am dovedit că românii sunt europeni autentici”.

,,La 30 de ani de la căderea comunismului și recucerirea libertății noastre, celebrăm Ziua Națională cu gândul la generațiile care au făcut posibilă România democratică și europeană de astăzi”, este mesajul prin care președintele României și-a început discursul. 

Șeful statului a continuat să vorbească despre dezvoltarea națiunii române prin viziunea oamenilor politici și a jertfei înaintașilor atât în timpul marilor conflicte militare, cât și sub dictatura comunistă.

,,Marea Unire de la 1918 a reprezentat expresia efortului colectiv al unei națiuni de a transforma în realitate visul întregirii. Eroismul soldaților români, viziunea Familiei Regale, iscusința oamenilor politici, implicarea decisivă a elitelor vremii, hotărârea minorităților naționale, dar mai ales contribuția românilor simpli au condus la îndeplinirea obiectivului Unirii. În zbuciumatul secol trecut, Marea Unire a deschis calea reformelor, modernizării și dezvoltării, care a fost însă curmată brusc de cel de-al Doilea Război Mondial și de instalarea dictaturilor. Artizanii Unirii au sfârșit în închisorile comuniste tocmai pentru că au refuzat să-și renege credința în România liberă, independentă și suverană”. 

Președintele a amintit că astăzi este adus ,,un cuvenit și pios omagiu tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru propășirea națiunii române, sporind, cu fiecare generație, prin trudă și sânge, această lucrare de glorie, astfel încât noi și copiii noștri să putem privi înainte cu deplină încredere în viitor”. 

,,Apărând principiile de căpătâi ale națiunii noastre europene, mulți români au pierit în războaie ori în negura anilor grei de dictatură. Sunt românii care și-au dat viața pe fronturile de luptă, în teatrele de operații din întreaga lume pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989”, a punctat Klaus Iohannis, care a mai spus că ,,avem datoria de a le păstra tuturor acestor eroi memoria vie și de a ne angaja ferm că nu vom mai permite niciodată ca drepturile și libertățile individuale să fie încălcate, iar sacrificiul lor banalizat”. 

Statul românesc modern s-a întemeiat pe principiile libertății, egalitatății și democrației, prevăzute în Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, și care au reprezentat, deopotrivă, idealurile pentru care s-a murit în temnițele comuniste și în Decembrie ’89.

În acest sens, președintele a amintit că trecutul nostru este unul ,,al contrastelor”, având, pe de-o parte, ,,momente remarcabile, figuri emblematice, care au jucat un rol fundamental în modernizarea și transformarea României, iar, pe de altă parte,  o moștenire grea și dureroasă, reprezentată de anii grei ai dictaturii, care au adus cu sine distrugerea democrației și a statului de drept, călcarea în picioare a demnității umane, îngrădirea drepturilor fundamentale, politici criminale, dezinformare, tortură și foarte multă suferință.

Astfel, Klaus Iohannis a subliniat că atrocitățile și abuzurile regimului comunist trebuie să reprezinte o ,,lecție deosebit de importantă, pe care să ne-o asumăm onest și din care să învățăm că democrația, libertatea și drepturile omului sunt cele mai de preț bunuri pe care le avem, pentru care trebuie să luptăm necontenit, cu toată forța de care dispunem”, altfel, ,,orice atac la adresa demnității umane și a statului de drept, necombătut eficient, poate deschide oricând calea unor abuzuri”.

În opinia președintelui, faptul că România este astăzi membră a familiei euroatlantice, demostrează vocația democratică și spiritul european al țării.

,,Pericole există și vor exista, însă faptul că avem o societate matură și vigilentă, cetățeni cu un pronunțat simț civic, care își cunosc drepturile și care nu ezită să lupte pentru ele, reprezintă o garanție esențială pentru viitorul democratic al României. Cele trei decenii de la Revoluția din Decembrie ’89 au însemnat treizeci de ani de tranziție anevoioasă. Însă faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO și are un parteneriat strategic solid cu Statele Unite ale Americii dovedește, fără echivoc, că fundația pe care am construit-o în acești ani este solidă și că avem o democrație funcțională”, a punctat șeful statului. 

Citiți și Discursul lui Klaus Iohannis de Ziua Națională, o trecere simbolică de la primul spre al doilea mandat: Implicarea României în proiectarea destinului UE, un act de responsabilitate istorică față de Marea Unire

Făcând trecere de la parcursul istoric legat de construcția României unite, președintele Iohannis a vorbit și despre anul electoral încărcat care este aproape de final. 

,,Lăsăm în urmă un an electoral încărcat. Deși ne-am confruntat cu numeroase tensiuni și conflicte, cu instrumentalizarea politică a unor teme sensibile și cu încercări de adâncire a faliilor din societate, marele câștig al acestui an este faptul că românii, prin votul lor, au spus clar și răspicat că vor o Românie pro-europeană, puternic atașată valorilor democrației și ale statului de drept, o țară prosperă, cu sisteme publice performante, cu o justiție independentă, cu o clasă politică aflată în slujba cetățenilor”. 

Acesta a subliniat că, ,,prin alegerile făcute la referendum, la scrutinul european și la cel prezidențial, românii au votat pentru a nu uita cine suntem și încotro vrem să ne îndreptăm. Ce legătură mai puternică cu idealurile istorice pe care le celebrăm în aceste zile decât această reconfirmare fermă a identității noastre naționale!”, a exclamat președintele, adaăugând că ,,grație tuturor acestor răsunătoare victorii ale votului democratic din acest prim an al celui de-al doilea veac de existență a țării noastre, am dovedit, fără putință de tăgadă, că românii, în ciuda împrejurărilor dificile, sunt europeni autentici și împărtășesc și își asumă aceleași valori și repere ca ceilalți cetățeni ai bătrânului nostru continent. Într-o Europă în care, în unele state, democrația este asaltată de lideri populiști lipsiți de simțul răspunderii, de contestarea primejdioasă a unor valori considerate până ieri inalienabile, de decizii incompatibile cu respectul datorat partenerilor și aliaților, românii au ales, fără echivoc, valorile etice și politice care i-au inspirat și pe vizionarii părinți fondatori ai Uniunii Europene”.

Nu în ultimul rând, președintele Iohannis și-a îndreptat gândurile și spre românii din diaspora, ,,puternic ancorați în viața societății românești”. 

,,De la tribuna celui mai reprezentativ for al democrației, țin să transmit astăzi un gând bun și acelor români pe care viața și istoria i-au risipit în patru zări, dincolo de granițe, dar care au dovedit, prin participarea uluitoare ca număr și opțiune, că sunt parte integrantă a națiunii noastre. Diaspora noastră rămâne nu doar cu gândul, dar și cu fapta, puternic ancorată în viața societății românești. Acest devotament față de țară trebuie recunoscut și în mod instituțional – de exemplu, prin sporirea considerabilă a numărului reprezentanților legitimi ai românilor de peste hotare”. 

De asemenea, președintele României a vorbit în discursul său și despre nevoia de unitate în jurul marilor proiecte naționale pentru modernizarea țării și îndeplinirii aspirațiilor românilor. 

,,Noi, cei care conducem destinele națiunii noastre, avem datoria fundamentală față de cei pe care îi reprezentăm să le respectăm pe deplin aceste opțiuni, iar voința lor să fie lege pentru noi! Nu există decât un singur mod de a solidariza o societate, spunea Nicolae Iorga, și acela este idealul în jurul căruia trebuie strânse toate energiile și resursele. Avem nevoie, mai mult ca oricând, de coeziune în jurul marilor proiecte naționale, de unitate, consens, toleranță și solidaritate. Doar așa vom putea construi țara pe care ne-o dorim. Clasa politică și guvernanții trebuie să-și concentreze eforturile pentru a răspunde nevoilor societății, iar parteneriatul cu cetățenii să fie unul onest și credibil. România trebuie să devină țara în care cei plecați să-și dorească să revină, iar românii de aici să dispună de toate resursele necesare pentru împlinirea aspirațiilor”

Modernizarea Românii se poate face, susține președintele, prin ,,reformarea marilor sisteme publice, modernizarea administrației publice, întărirea instituțiilor statului și redarea încrederii cetățenilor în acestea, valorificarea energiilor creative ale românilor, protejarea identității naționale, a patrimoniului și a resurselor, asigurarea stabilității economice și dezvoltarea durabilă, promovarea valorilor democratice sunt doar câteva dintre obiectivele pe care trebuie să le ducem la îndeplinire”. 

Klaus Iohannis a recunoscut că ,,nu va fi ușor, dar am învățat, din trecutul nostru, că orice proiect de anvergură necesită multă muncă, seriozitate și profesionalism”. Rezultatele, însă, sunt ,,remarcabile atunci când românii își doresc și susțin toate aceste cauze nobile”, a explicat președintele. 

,,Mă onorează și mă responsabilizează, în același timp, să fiu parte a proiectului de reconstrucție a României. Sunt încrezător în capacitatea noastră, ca națiune, de a face lucrurile să funcționeze, astfel încât România să fie în consonanță cu valorile și principiile în care credem. Noi suntem artizanii României viitoare și de acțiunile noastre depind modernizarea și dezvoltarea pe care le așteptăm de atât de mult timp. Împreună, să facem România normală, țara puternică pe care au visat-o înaintașii, societatea democratică la care au sperat cei care și-au dat viața pentru libertate în urmă cu 30 de ani, o singură țară, prosperă, a tuturor, așa cum și-o doresc tinerii noștri!”, a afirmat președintele Klaus Iohannis în încheiere. 

Potrivit ordinii de zi de pe agenda celor două Camere, ședinţa comună a început la ora 14,00, iar în deschidere a fost intonat Imnul Naţional.

Printre invitaţii la eveniment se numără: foşti şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Academiei Române, Curţii de Conturi, Consiliului legislativ.

De asemenea, la şedinţa solemnă au fost invitați să ia parte şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Avocatul Poporului, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS, membri ai Guvernului.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MAE: Accesul rezidenților din România, înterzis în Lituania din 13 iulie

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe precizează că Guvernul lituanian a hotărât ca, începând din data de 13 iulie 2020, să interzică accesul pe teritoriul Lituaniei pentru rezidenții din România. Aceste măsuri fac obiectul unei reevaluări săptămânale bazate pe evoluția situației epidemiologice din România, se arată în comunicatul oficial. 

Sunt exceptate de la această măsură persoanele care tranzitează teritoriul Republicii Lituania pentru întoarcerea în țara de reședință, precum și alte categorii specifice de persoane, potrivit informațiilor disponibile pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania -https://urm.lt/default/en/important-covid19.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Vilnius +370 (5) 2310552. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice +370 68573238.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://www.mae.ro/node/51919, https://vilnius.mae.ro/, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

Continue Reading

ROMÂNIA

11 iulie 1997 Președintele SUA, la București: ”Păstrați această direcție. Viitorul este al vostru”. Parteneriatul Strategic România-SUA la 23 de ani de la lansare

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește astăzi 23 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații. La aproape două decenii și jumătate distanță, parteneriatul dintre SUA și România constituie o prioritate și un reper fundamentale ale politicii externe românești, Bucureștiul este privit drept un aliat cheie al Washingtonului, atât în cadrul NATO, cât și la nivel bilateral, iar cooperarea pe diferitele paliere – politic, militar, economic, cultural sau educațional – își păstrează direcția, așa cum spunea Bill Clinton pe 11 iulie 1997.

Discursul lui Bill Clinton a reprezentat punctul cronologic și reperul în timp al lansării parteneriatului strategic româno-american, care astăzi este marcat cu a douăzeci și treia sa aniversare, timp în care România s-a dovedit a fi un aliat de nădejde și cu contribuții semnificative la coaliția internațională condusă de SUA în Irak împotriva terorismului, în susținerea operațiunilor NATO din Afganistan (în prezent, fiind a patra națiune NATO contributoare), în asumarea și în alocarea a minim 2% din PIB pentru Apărare și investind cele mai de seamă eforturi de politică externă în buna funcționare și dezvoltare a parteneriatului cu SUA. 

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatul Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite. Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri: Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO. Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într- un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României.

La 19 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA marchează și 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA ar urma să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul viitor.

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE: Din 14 iulie, turiștii care intră în Grecia prin punctul de frontieră Kulata trebuie să prezinte un test COVID-19 negativ

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a menționat într-un comunicat, remis Caleaeuropeana.ro, că  începând cu data de 14 iulie, ora 06.00, toți cetățenii străini care intră în Republica Elenă pe cale rutieră, prin punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, sunt obligați să prezinte un test molecular cu rezultat negativ privind infecția cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 de ore înainte, altfel nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul Republicii Elene.

De asemenea, MAE subliniază că obligativitatea completării formularului de localizare a pasagerilor (PLF/Passenger Locator Form) rămâne în vigoare, iar acesta trebuie completat cu minimum 24 de ore înainte de sosirea în Republica Elenă.
Cu referire la informațiile menționate în mass-media privind confirmarea unor noi cazuri de infectare cu COVID-19 printre turiștii străini aflați în Republica Elenă, MAE precizează că autoritățile elene au confirmat public un număr de 29 de cazuri noi de infectare în rândul cetățenilor care au venit din România și Bulgaria, fără a preciza, până la acest moment, numărul de cazuri în funcție de cetățenie.

Totodată, cu privire la cazul cetățeanului român testat pozitiv pentru COVID-19 în insula Thassos, MAE precizează că, la solicitarea Consulatului General al României la Salonic, autoritățile elene au retestat persoana în cauză, rezultatul celui de-al doilea test fiind negativ. Cetățeanul român urmează să revină în România în cel mai scurt timp. În acest sens, oficiul consular a întreprins demersurile necesare pentru notificarea autorităților elene cu privire la această situație.

Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere al frontierei Kulata – Promachonas și continuă dialogul cu autoritățile elene pentru identificarea de soluții necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirii unor noi aglomerații în perioada următoare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că autoritățile elene competente pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul național, în funcție de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetățenilor români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puțin 24 de ore anterior deplasării, și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră, în format digital sau tipărit. MAE reamintește că nerespectarea obligației de a completa acest formular este sancționată cu o amendă de 500 de euro, potrivit legislației elene în vigoare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending