Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, discuție cu Charles Michel înaintea Consiliului European: Președintele negociază ca România să primească peste 45 de miliarde de euro din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut miercuri o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European Charles Michel în vederea pregătirii reuniunii Consiliului European care va avea loc vineri, 19 iunie, în format de videoconferință și care va fi consacrată planului de 1.850 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană, care conține un instrument de redresare economică post-COVID-19 de 750 de miliarde de euro sub formă de subvenții și împrumuturi și tradiționalul Cadru Financiar Multianual propus de executivul european și care se ridică la 1.100 de miliarde de euro.

“Discuția a vizat Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 revizuit și Planul de redresare economică, propuse recent de către Comisia Europeană, iar președintele Klaus Iohannis a prezentat obiectivele principale ale României în procesul de negociere privind pachetul de propuneri al Comisiei Europene și a subliniat că aceste propuneri reprezintă o bază bună de negociere, în vederea asigurării resurselor pentru acoperirea nevoilor financiare substanțiale din perioada post-criză COVID-19”, a informat Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul discuțiilor, șeful statului a pledat pentru mai multă flexibilitate în absorbția fondurilor de coeziune și pentru alocări mai mari pentru dezvoltare rurală, inclusiv creșterea nivelului plăților directe pentru fermieri la un nivel cât mai apropiat de Europa de Vest.

Referitor la planul de redresare economică propus de Comisia Europeană – Next Generation EU- , șeful statului a susținut asigurarea unui acces rapid și eficient la finanțare pentru toate statele membre, în vederea recuperării optime în urma crizei. Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o pondere mai mare a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate pentru redresarea economică. De asemenea, Iohannis s-a pronunțat pentru o perioadă cât mai lungă în ceea ce privește implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral și eficient.

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească până la 33 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Conform estimărilor, între 19,62 și 21 de miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar între 11,58 – 12 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. 

Klaus Iohannis face demersuri pentru ca România să primească peste 45 de miliarde de euro din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

În discuția cu Charles Michel, șeful statului a evidențiat necesitatea de a ajunge cât mai curând posibil la un acord final privind viitorul buget multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027. Acest buget ar trebui să fie substanțial, echilibrat și capabil să răspundă nevoilor tuturor statelor membre.

Președintele Klaus Iohannis a insistat ca alocările pentru România să fie cât mai consistente atât pentru politica de coeziune, cât și pentru agricultură, mai ales în actualul context economic dificil, aceste politici fiind absolut necesare pentru stimularea investițiilor pe termen lung. Administrația Prezidențială precizează că, în actuala perioadă de programare 2014-2020, România beneficiază de fonduri din bugetul Uniunii Europene în valoare de circa 45,6 miliarde de euro, în prețuri 2018.

Președintele Klaus Iohannis face toate demersurile la nivel european, alături de Guvern, ca țara noastră să obțină fonduri semnificativ mai mari în următorul exercițiu financiar 2021-2027. Toate aceste fonduri vor putea fi accesate pentru proiectele destinate dezvoltării României în beneficiul cetățenilor“, arată sursa citată.

România solicită flexibilitate în absorbția fondurilor de coeziune și alocări mai mari pentru dezvoltare rurală

În convorbirea cu Michel, șeful statului a reiterat că politica de coeziune și politica agricolă comună și-au dovedit viabilitatea și importanța și că ele rămân relevante mai ales în situația actuală, fiind principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre ale Uniunii.

Referitor la politica de coeziune, Klaus Iohannis a solicitat, de asemenea, o mai mare flexibilitate în absorbția sumelor alocate acestei politici. Astfel, președintele a susținut creșterea transferurilor între diferitele fonduri, o concentrare adecvată nevoilor reale ale țării noastre, menținerea ratelor de co-finanțare și pre-finanțare din actuala perioadă de programare 2014-2020, precum și păstrarea actualei reguli de dezangajare a fondurilor europene de n+3 ani.

Cu privire la politica agricolă comună, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru suplimentarea pentru România a alocărilor pentru dezvoltare rurală. În ceea ce privește plățile directe, Președintele României a solicitat continuarea procesului de convergență externă a acestora, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest.

Klaus Iohannis insistă pentru asigurarea unui echilibru geografic în programul dedicat sănătății – EU4Health

Președintele Klaus Iohannis a salutat propunerea Comisiei Europene privind înființarea unui program nou dedicat domeniului sănătății – EU4Health și a insistat pentru asigurarea echilibrului geografic în ceea ce privește cadrul de implementare, subliniind că acest program trebuie privit într-o logică de cooperare și incluziune.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea European se reunesc vineri, în regim de videoconferință, pentru a da startul negocierilor la nivel înalt privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro consacrat redresării economice europene post-coronavirus. Înlocuitor al Consiliului European de vară, video-summitul din 19 iunie va reprezenta primul schimb de opinii între Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni privind planul Next Generation EU de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană și noua versiune a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 care se ridică la 1.100 de miliarde de euro.

Planul propus de Comisia Europeană și Cadrul Financiar Multianual, care trebuie aprobate de Consiliul European și de Parlamentul European pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, reprezintă răspunsul pe care UE încearcă să-l furnizeze la criza economică asociată pandemiei de coronavirus și care este estimată să genereze o contracție de proporții istorice a economiei europene de peste 7,5%.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Poloniei solicită organizarea unui summit extraordinar al UE cu privire la situația din Belarus

Published

on

© premier.gov.pl

 

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, solitică organizarea unui summit extraordinar al Uniunii Europene cu privire la situația din Belarus, mai ales după protestele sângeroase de la Minsk în urma cărora o persoană a murit și mai multe au fost rănite.

„Am solicitat o reuniune extraordinară a Consiliului European și un răspuns ferm al UE la evenimentele din Belarus. Avem datoria de a sprijini și de a fi solidari cu cetățenii Belarusului”,  a scris prim-ministrul polonez pe contul de Twitter.

 

De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European critică autoritățile din Belarus: ”Violența împotriva protestatarilor nu este răspunsul”

Published

on

© European Union 2020

 

Președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

„Violența împotriva protestatarilor nu este răspunsul. Trebuie să se mențină libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, drepturile fundamentale ale omului”, a scris oficialul european într-un mesaj pe contul de Twitter.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, la Beirut: Poporul libanez poate conta pe Uniunea Europeană, dar unitatea internă este esențială

Published

on

© European Union 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel a transmis sâmbătă solidaritatea Uniunii Europene cu poporul libanez, în cursul unei vizite pe care a efectuat-o la Berlin, fiind al doilea lider internațional care s-a deplasat în capitala Libanului în urma celor două explozii devastatoare din data de 4 august, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

“Sunt atins de vitejia poporului libanez care a fost lovit de această tragedie într-un context deja dificil. UE este un prieten și partener de lungă durată. Suntem în deplină solidaritate cu Libanul mai mult ca niciodată în aceste momente dificile”, a spus Charles Michel, care a vizitat portul Beirut și care s-a întâlnit cu președintele Michel Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri și președintele Consiliului de Miniștri Hassan Diab.

El a solicitat o anchetă independentă pentru a arunca lumină asupra cauzelor acestei catastrofe și a oferit expertiză europeană.

Președintele Michel a repetat disponibilitatea UE de a continua acordarea de asistență urgentă pentru a ajuta oamenii din Liban.

UE și-a activat deja mecanismele de urgență și a mobilizat 33 de milioane de euro pentru nevoile de urgență și peste 250 de salvatori din statele membre europene sunt la fața locului. De asemenea, au fost puse la dispoziție tone de provizii de urgență și vor urma mai multe.

Împreună cu președintele Comisiei Europene, președintele Michel a cerut tuturor statelor membre ale UE să își intensifice sprijinul pentru Liban atât pentru nevoile imediate, cât și pentru reconstrucția pe termen lung. 

În timpul vizitei sale, președintele Consiliului European s-a întâlnit cu președintele Michel Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri și președintele Consiliului de Miniștri Hassan Diab.

Unitatea și stabilitatea Libanului sunt cu atât mai cruciale astăzi, atât pe plan intern, cât și pentru întreaga regiune. De asemenea, președintele Michel a subliniat importanța reformelor structurale în conformitate cu planul de reformă al guvernului și cu angajamentele internaționale ale Libanului și așa cum a cerut poporul libanez. Este necesar urgent un acord cu Fondul Monetar Internațional. Prin urmare, a solicitat măsuri concrete pentru reformarea sistemului financiar și adoptarea de măsuri anticorupție.

“Forțele politice locale ar trebui să profite de oportunitate și să se unească în jurul unui efort național pentru a răspunde nevoilor imediate, dar și provocărilor pe termen lung cu care se confruntă țara. Este important pentru Liban să pună în aplicare reformele structurale fundamentale. Poporul libanez poate conta pe Uniunea Europeană în acest efort – dar unitatea internă este esențială”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending