Preşedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, la invitaţia omologului american, Joe Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu principalii lideri transatlantici ai țărilor aliate și cu liderii instituțiilor UE și NATO pe tema celor mai recente evoluţii de securitate, în contextul actual tensionat, convorbiri în urma cărora șeful statului a afirmat că “trebuie să ne demonstrăm unitatea și să continuăm să întărim capacitățile de descurajare și apărare ale NATO pe flancul estic”, în timp ce Joe Biden a declarat că este “convins” că omologul său rus, Vladimir Putin, “a luat decizia” de a invada Ucraina.
“Discuție telefonică de coordonare importantă cu președintele Biden, în condițiile în care situația de securitate continuă să fie critică. Trebuie să ne demonstrăm unitatea și să continuăm să întărim capacitățile de descurajare și de apărare ale NATO pe Flancul Estic”, a scris Klaus Iohannis, pe Twitter, în paralel cu mesaje similare din partea altor participanți la discuție, precum șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
În același timp, președintele american, inițiatorul acestui format de consultări, a susținut declarații de presă.
“Avem motive să credem că forţele ruse intenţionează să atace Ucraina în zilele următoare”, a spus preşedintele american într-o declaraţie de la Casa Albă. “Sunt convins că a luat decizia. Avem motive să credem că da”, a adăugat el. “Credem că vor viza Kievul, un oraş cu 2,8 milioane de oameni nevinovaţi”, a insistat liderul administraţiei americane, separat de un comunicat de presă similar trimis de Casa Albă.
La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul intensificării acţiunilor provocatoare ale Federaţiei Ruse, dublate de o retorică tot mai intensă în scopul dezinformării şi intimidării.
Liderii au analizat, cu acest prilej, cele mai recente informaţii din teren şi paşii următori care trebuie avuţi în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creşterea nivelului securităţii pe continentul european şi descurajarea utilizării forţei militare de către Rusia. Accentul a fost pus pe importanţa continuării demersurilor politico-diplomatice în vederea dezescaladării concrete, verificabile şi a evitării unui conflict.
În intervenţia sa, preşedintele Iohannis a subliniat oportunitatea continuării consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice în aceste momente critice pentru întreaga comunitate euroatlantică.
Administraţia Prezidenţială arată că şeful statului a evidenţiat necesitatea finalizării pachetului cuprinzător de sancţiuni şi a transmiterii unor mesaje foarte clare privind hotărârea utilizării prompte a acestora în cazul deteriorării situaţiei. În egală măsură, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat importanţa respingerii ferme a oricăror încercări de a submina valorile şi principiile democratice pe care se bazează societăţile noastre.
De asemenea, preşedintele României a accentuat necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, mai ales în sudul Flancului Estic.
El a subliniat că o astfel de abordare este singura în măsură să contribuie la menţinerea stabilităţii regionale, precum şi la securitatea Alianţei în ansamblul său, respectiv a tuturor cetăţenilor din statele aliate. În acest context, a reiterat aprecierea pentru solidaritatea arătată de liderii prezenţi pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi.
Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat şi că obiectivul strategic al asigurării consolidării posturii de apărare pe Flancul Estic trebuie să fie unul pe termen mediu şi lung, fiind parte a viziunii României asupra securităţii în perspectivă mai largă.
Şeful statului a reiterat sprijinul ferm al ţării noastre pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi pentru dreptul acesteia de a decide în mod liber asupra politicii sale externe şi a precizat că România este pregătită să gestioneze toate implicaţiile actualei crize.
Consultările s-au înscris în linia eforturilor aliate şi transatlantice de coordonare şi vin în continuarea discuţiilor în format similar, care au avut loc pe 11 februarie, de asemenea la iniţiativa preşedintelui Biden.
Convorbirea dintre liderii transatlantici, a doua din ultima săptămână în acest format și a treia din ultima perioadă, are loc la o zi după ce Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse i-a înmânat joi ambasadorului Statelor Unite răspunsul Rusiei la contra-propunerile făcute de Washington către Moscova. Acestea din urmă au survenit după setul de propuneri pe marginea arhitecturii de securitate europene pe care Moscova le-a înaintat SUA, NATO și Europei în decembrie anul trecut, care includ încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de NATO și SUA, care au propus în schimb Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce.
Potrivit documentului, care a fost însoțit și de decizia expulzării adjunctului ambasadorului Statelor Unite la Moscova, Rusia arată că este dispusă să discute cu SUA asupra propunerii ca cele două ţări să efectueze reciproc inspecţii în baze de rachete, inclusiv cele din România și Polonia, însă a denunțat faptul că SUA nu au luat în calcul propunerile sale de securitate, care includeau, între altele, retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria.