Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, după ședința CSAT: Eliminarea din sistem a celor care nu își fac datoria, un pas obligatoriu pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în instituții

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că în şedinţa CSAT au fost analizate rapoartele MAI şi STS cu privire la cazul Caracal, adăugând că cetăţenii trebuie să îşi recapete încrederea în stat prin eliminarea definitivă din sistem a celor care nu-şi fac datoria.

Corupția și incompetența distrug statul, deprofesionalizează instituții. Garantarea siguranței cetățeanului trebuie să fie prioritatea zero a întregii clase politice. Dreptul la viață este cel mai important drept al omului și este obligatoriu ca întregul proces de reparare a legilor și a instituțiilor distruse în ultimii ani de guvernarea PSD-ALDE să pornească de aici. Cetățeanul trebuie să-și recâștige încrederea în stat și în instituții, să se simtă protejat în țara sa, iar un prim pas obligatoriu este eliminarea definitivă din sistem a celor care nu își fac această datorie“, a spus Iohannis. 

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a reunit, marţi, în şedinţă, discuţiile vizând şi cazul tragediei de la Caracal, deși ședința a fost programată săptămâna trecută în contextul discuţiilor despre rectificarea bugetară, fiind necesar avizul CSAT pentru bugetele instituțiilor din domeniul securității naționale.

Președintele a arătat că în ședința de astăzi au fost analizate rapoartele Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Telecomunicații Speciale referitoare la modul în care cele două instituții au gestionat evenimentul tragic de la Caracal.

Această dramă ne arată unde este dus statul, cu instituțiile lui, atunci când pe primul loc sunt puse salvarea și protejarea infractorilor şi când deschiderea porților închisorilor devine grija decidenților politici. Modificările aduse legilor justiției, valul de pensionări din sistemul de ordine publică și siguranță națională, recursul compensatoriu, toate acestea au generat grave vulnerabilități la adresa securității naționale, cu efecte dintre cele mai dramatice pentru siguranța oamenilor. Am ajuns aici pentru că guvernele din ultimii ani au umplut țara de incompetenți în funcții, au dat afară prea mulți profesioniști, au pus în schimb slugi și oameni incapabili.

Președintele a afirmat că a solicitat instituțiilor responsabile să prezinte în CSAT o anchetă completă privind cazul de la Caracal. Totodată, Iohannis a enumerat o ”serie de deficiene grave” după tragedia de la Caracal:


– întârzieri nejustificate în declanșarea investigațiilor; deși dispariția a fost raportată în data de 24.07, ora 20:30, acestea au debutat în dimineața zilei de 25.07, ora 08:30;

– nerespectarea procedurilor interne privind raportarea și monitorizarea evenimentelor și a aspectelor de interes operativ, nerespectarea Metodologiei de lucru privind declanșarea și funcționarea mecanismului național ”Alertă Răpire Copil”, precum și a protocolului de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind declanșarea și funcționarea mecanismului național ”Alertă Răpire Copil”;

– atitudinea refractară a lucrătorilor din cadrul Poliţiei față de victimă, aceştia neimplicându-se în obținerea de date care să conducă la identificarea locului unde se afla aceasta;

– problemele de sistem şi cooperarea interinstituţională, începând cu relaţionarea operatorilor din Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă cu apelanţii acestui sistem, pe fondul pregătirii deficitare a acestora şi al unei proceduri care nu prioritizează apelurile în funcţie de gravitatea lor;

– lipsa dotărilor, atât cu mijloace de deplasare, comunicaţii, cât şi cu privire la tehnica în domeniul IT;

– dimensionarea deficitară a structurilor operative şi încadrarea necorespunzătoare cu specialişti, precum şi lipsa pregătirii continue a acestora.


”Una dintre cauzele principale de deprofesionalizare a instituţiilor a constituit-o şi numirile în funcţiile de conducere pe criterii politice, nu pe cele de competenţă profesională. Din analiza foarte serioasă făcută în cadrul ședinței CSAT, s-a constatat că instituțiile care au responsabilități în domeniul securității cetățenilor nu au reușit, în urma unui lung șir de erori inacceptabile, să asigure un drept fundamental prevăzut de Constituția României, dreptul la viață și la integritate fizică și psihică”, a mai spus președintele.

Ce a solicitat șeful statului Guvernului?

Klaus Iohannis a precizat că a solicitat Guvernului României ca până la finalul lunii august să elaboreze o serie de măsuri, norme și proceduri de reacție rapidă și corelare a tuturor instituțiilor implicate, inclusiv parchete, astfel încât în situații precum cea de la Caracal să nu mai existe întârzieri criminale în acțiunea organelor statului.

De asemenea, șeful statului a solicitat Guvernului să analizeze în regim de urgență legislația actuală în cazul infracțiunilor grave și foarte grave, contra persoanei, în special în situațiile în care sunt afectate viața, libertatea și integritatea corporală, identificarea modalităților de optimizare a localizării, prin implementarea transmiterii prin SMS a coordonatelor geografice ale terminalului și analiza situației Sistemului de urgență actual 112.

”Am solicitat în cadrul ședinței de astăzi identificarea unor proceduri stricte cu privire la modul în care cei care răspund la 112 trebuie să ofere sprijin celor aflați în nevoie”, a mai completat Iohannis. 

Klaus Iohannis: Am cerut STS un control atent și serios cu privire la procedurile sale

Președintele a afirmat că CSAT a emis otărârea pentru eliberarea din funcția de director al Serviciului de Telecomunicații Speciale a generalului Ionel-Sorinel Vasilca.

”Am cerut STS un control atent și serios cu privire la procedurile sale, pentru a identifica soluțiile pentru o mai bună funcționare de acum înainte. Este nevoie de profesionalism, competență și seriozitate, pentru că discutăm de răspunderi enorme. Oamenii din fruntea acestor instituții trebuie să fie respectați pentru abordarea lor profesionistă și pentru orientarea lor democratică. Statul român are astfel de experți, iar rolul nostru este să le dăm ocazia de a lucra la cel mai înalt nivel. Este important ca profesioniștii români din sistemul de stat, indiferent de funcție, să fie încurajați să își facă meseria și să fie ținuți departe de disputele cu mize politice. România puternică înseamnă consolidarea instituțiilor statului, iar eu pun acest obiectiv în prim plan. Statul român trebuie resetat, cu profesioniștii pe care îi are și pe care îi poate atrage, și cu o conducere politică ce înțelege care îi este rolul – acela de a întări statul, și nu de a-l slăbi, de a îmbunătăți serviciile publice și de a proteja cetățenii și a le garanta o viață mai sigură și mai prosperă aici, în țara lor. Pe termen mediu, soluția este de a depolitiza tot aparatul de stat, în zonele în care este nevoie de profesioniști. Aceasta nu este o prioritate doar pentru un partid, ci pentru toate. Le cer și celor care sunt acum la putere, dar și celor din opoziție, să își schimbe abordarea față de funcția publică. Pentru că, altfel, se va continua la nesfârșit cu mecanismul pleacă ai noștri – vin ai noștri, și oamenii competenți sunt ținuți pe margine sau, mai grav, alungați din țară”, a mai detaliat președintele.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban efectuează luni și marți o vizită oficială în Franța pentru întrevederi cu omologul său, cu mediul de afaceri și cu Consiliul OCDE

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban va efectua, luni şi marţi, o vizită oficială în Franţa, prima sa deplasare externă după vizitele de la Bruxelles și din Polonia de la începutul acestui an.

Potrivit unui comunicat de la Palatul Victoria, şeful Guvernului de la Bucureşti va avea întrevederi cu omologul francez, Jean Castex, cu preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Franceze, Richard Ferrand, preşedintele Senatului, Gerard Larcher, cu preşedintele Partidului “Les Republicains”, Christian Jacob.

Vizita va avea şi o importantă componentă economică, context în care prim-ministrul român va avea convorbiri cu reprezentanţi ai Consiliului întreprinderilor Franţa – România din cadrul Mişcării Întreprinderilor din Franţa (MEDEF).

De asemenea, prim-ministrul Ludovic Orban va avea o întrevedere oficială cu secretarul general al OCDE, Angel Gurria, şi va participa la reuniunea Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Vizita va include şi o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii de români din Franţa.

Inițial, Ludovic Orban a anunțat săptămâna trecută că va efectua o vizită în Franța la finalul lunii octombrie, precizând că va fi însoțit în această vizită și de către ministrul afacerilor externe, respectiv ministrul apărării naționale. De asemenea, el a mai spus să va efectua vizite în Germania și în Israel și că se lucrează și pentru întreprinderea unei vizite în SUA.

De altfel, în cadrul unor întrevederi avute cu noul ambasador al Franței la București, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă au evocat importanța reluării consultărilor bilaterale în formatul 2+2 la nivel ministerial (afaceri externe și apărare) între Franța și România care să permită un schimb de opinii aprofundat pe teme de securitate și apărare.

Franța și România au un parteneriat strategic bilateral, relație consolidată cel mai recent printr-o foaie de parcurs semnată de președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron în cadrul unei întrevederi la Paris, în noiembrie 2018.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis atenționează că România va pierde fonduri UE dacă pensiile vor fi majorate cu 40%: Comisia Europeană citește cu foarte mare atenție tratatele, ca să vadă în ce zonă putem fi trași la răspundere

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, într-o conferință de presă, că există riscul ca România să piardă fonduri europene și să fie retrogradată de analizele agențiilor de rating dacă pensiile vor fi majorate cu 40%, așa cum a propus majoritatea parlamentară susținută de PSD.

“Toată lumea se așteaptă de la România la măsuri care, evident, sunt precaute. Deci, se așteaptă de la noi o acțiune bugetară responsabilă, în condițiile în care criza economică este, din păcate, un fapt. Din păcate, consumul a scăzut, veniturile la buget au scăzut. Este evident că anumite cheltuieli trebuie făcute – de exemplu, cele pentru susținerea sistemului spitalicesc, pentru medici, pentru tablete pentru elevi – însă multe cheltuieli pot fi amânate până când situația se îmbunătățește și asta se așteaptă de la noi, o acțiune responsabilă, a spus președintele.

“Dacă nu va fi așa, cu siguranță, vom intra într-o procedură specială, care implică, pe de-o parte, un rating care, evident, va fi în scădere și nu în creștere. Pe de altă parte, Comisia Europeană citește deja cu foarte mare atenție tratatele, ca să vadă în ce zonă putem fi încadrați și trași la răspundere“, a atenționat Klaus Iohannis.

Șeful statului a reluat astfel o afirmație făcută și luna trecută când a spus că salariile profesorilor și punctul de pensie nu pot fi majorate în această perioadă pentru că “nu există spațiu fiscal” în condițiile în care măsura ar “împovăra bugetul pentru anul viitor cu 6% din PIB”. 

Parlamentul României a adoptat luna trecută rectificarea bugetară pe 2020, cu amendamentul PSD referitor la creşterea cu 40% a punctului de pensie. Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, abrogarea articolului potrivit căruia punctul de pensie se majora cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare legea sistemului public de pensii care prevede creşterea acestuia cu 40%.

Guvernul PNL a atacat aceste modificări la Curtea Constituțională, iar avertismente împotriva unor astfel de cheltuieli au venit și din partea mediului de afaceri, îndeosebi din partea Camerei de Comerț Româno-Americane.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la finalul Summitului celor Trei Mări: Trebuie să utilizăm fonduri europene și finanțări din partea SUA pentru proiectele strategice susținute de România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Inițiativa celor Trei Mări va contribui în perioada post-pandemie la redresarea economică, prin dezvoltarea conectivității între statele din regiunea noastră, a declarat luni președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni după participarea la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, organizat de Estonia în format videoconferință.

“Obiectivul principal al României este implementarea proiectelor strategice de interconectare, un pas important fiind finalizarea primei faze a proiectului de transport gaze naturale – așa numitul proiect BRUA și trecerea la implementarea fazei a doua”, a spus președintele, referitor la punctele de vedere susținute în cadrul summitului.

Acesta a arătat că, în domeniul transportului, a ținut să sublinieze “importanța deosebită din punct de vedere economic și strategic a liniei de cale ferată numită Rail2Sea, care leagă porturile Constanța și Gdansk, precum și a traseului rutier transeuropean Via Carpatia”.

Aceste proiecte strategice pentru noi au nevoie de finanțare substanțială și, de aceea, pe lângă resursele financiare provenite din Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, ar trebui utilizate fonduri guvernamentale, fonduri europene, precum și fondurile anunțate de Statele Unite ale Americii“, a adăugat șeful statului, în condițiile în care o susținere pentru proiectele Rail2Sea și Via Carpatha a fost reafirmată recent și de ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

“În pofida dificultăților generate de pandemia de COVID-19, apreciez că am avut un Summit bun, în cadrul căruia au fost consemnate progrese importante, fiind totodată conturate liniile principale de acțiune pentru perioada următoare”, a conchis Klaus Iohannis.

De altfel, vorbind în cadrul reuniunii, secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a reafirmat angajamentul SUA de a aloca până la un miliard de dolari pentru proiectele Inițiativei.

De asemenea, conform declarației finale a Summitului, mai multe state din regiune –  Estonia, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Lituania și Slovenia – au decis să alătura Poloniei și României în cadrul Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, instrument lansat cu ocazia Summit-ului I3M de la București, din 2018, găzduit de președintele Klaus Iohannis, în vederea sprijinirii eforturilor statelor participante de dezvoltare a infrastructurii, de asigurare a securității energetice și de îmbunătățire a conectivității la nivel regional.

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică la nivel prezidenţial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Iniţiativa îşi propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creşterea convergenţei reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unităţii şi coeziunii în cadrul Uniunii; precum şi întărirea relaţiei transatlantice, prin stimularea prezenţei economice a Statelor Unite ale Americii în regiune.

Pentru România, summitul a avut loc într-un context special în care SUA au anunțat că vor începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest anunț are o dublă valoare strategică, referindu-se la proiectul feroviar RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa” și la traseul transeuropean Via Carpatia, ambele numărându-se între cele 27 de proiecte principale susținute de România și de Polonia în cadrul Inițiativei celor Trei Mări – Adriatică, Baltică, Neagră – platformă de cooperare prezidențială și de interconectare în domeniile transporturi, energie și digital inițiată care a atins deplina maturitate politică la summitul de la București din 2018.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO9 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU10 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA12 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA13 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA17 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA5 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending