Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Este “complet nerealist” să avansăm termenul anului 2030 pentru extinderea UE. Cine o face nu știu de ce o face

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis consideră “complet nerealist” demersul de a avansa termene precum extinderea Uniunii Europene în anul 2030, precizând că tema aderării de noi state membre nu a fost discutată în plenul summitului Comunității Politice Europene, dar că ea va fi abordată la summitul informal de vineri al Consiliului European, fără a fi adoptate decizii.

Șeful statului a făcut aceste remarci la finalul summitului Comunității Politice Europene de la Granada, reuniune care va fi urmată de vineri de un summit al celor 27 de lideri ai statelor membre ale UE, pe agenda căruia va figura lansarea procesului de reflecție privind agenda UE 2024-2029.

“Astăzi nu s-a discutat de chestiuni legate de Uniunea Europeană, dar sigur pe holuri am discutat și despre extinderea Uniunii, iar mâine, la ședința informală a Consiliului, vom aborda ceea ce se numește Agenda Strategică, adică ce chestiuni importante vom aborda în anii care urmează, printre care și extinderea. Dacă se va face un pas hotărât în ce privește Ucraina sau Moldova, nu se va decide mâine. Mâine este o ședință informală, fără decizii. Sunt discuții care vor duce la o Agendă Strategică pentru anii care urmează”, a explicat șeful statului.

 

Potrivit acestuia, Comisia Europeană trebuie să vină cu o propunere cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

“Din discuțiile pe care le-am avut până la sfârșitul anului, Comisia va veni cu concluzii care să propună dacă să înceapă sau să nu înceapă discuțiile de aderare, negocierile de aderare”, a spus el.

Iohannis a mai precizat că “pentru mine personal și pentru noi în România, evident că este foarte important ca Ucraina și Moldova să facă pași rapizi spre integrarea europeană, de aceea am și făcut un lobby foarte puternic pentru aceste două state, în special pentru Moldova, care a şi primit, împreună cu Ucraina, acest statut de candidat”.

“Dar trebuie să fim corecți și față de cei din Balcanii de Vest care vor să adere la Uniunea Europeană și să vedem cum le dăm și lor șanse reale, fiindcă anumite procese de aderare se întind cam prea mult. Sunt state în Balcani care așteaptă de decenii să facă următorul pas și mie personal mi se pare că aici putem să ne mișcăm mai bine”, a adăugat el.

Întrebat dacă pozițiile mai multor oficiali europeni, între care și cea a șefului diplomației UE, Josep Borrell, că anul 2030 este un termen realist pentru extinderea UE, Klaus Iohannis a optat pentru o abordare rezervată.

Sincer, este complet nerealist să avansăm acum astfel de termene și cine o face nu știu de ce o face“, a conchis președintele.

Orașul spaniol Granada găzduiește joi și vineri două “summit-uri gemene“, reuniunea Comunității Politice Europene (CPE) și reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din UE, care vor aborda prioritățile strategice ale continentului pentru următorii cinci ani, inclusiv tema extinderii UE și agenda strategică a Uniunii pentru perioada 2024-2029. Potrivit Administrației Prezidențiale de la București, președintele Iohannis participă vineri la summitul Consiliului European cu mesajul “caracterului strategic al extinderii” și deschiderii negocierilor de aderare cu Moldova și Ucraina în acest an.

Președintele Consiliului European Charles Michel este favorabil ideii ca Ucraina să se alăture Uniunii Europene până în anul 2030, dacă vor fi până atunci îndeplinite anumite condiţii, precizând că o astfel de aderare ar dovedi că UE este capabilă de “acțiune geopolitică”.

Un document intern al UE care simulează impactul extinderii a constatat că Kievul ar avea dreptul la 186 miliarde de euro din bugetul european pe șapte ani după aderarea la UE, dintr-un total de 257 de miliarde de euro pentru Ucraina, Moldova, Georgia și țările din Balcanii de Vest. Intrarea a nouă state ar forța o serie de ajustări “de anvergură” care ar putea include o creștere semnificativă a contribuțiilor bugetare nete din partea statelor mai bogate, precum Germania, Franța și Olanda, precum și transformarea unor state, precum Cehia, Estonia sau Letonia, din “net beneficiare” în țări cu contribuții nete.

Ucraina a primit statutul de ţară candidată la UE în iunie 2022. Cele 27 de state membre nu au luat încă o decizie privind lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina, însă este de așteptat ca după prezentarea de către Comisia Europeană a pachetului de extindere, liderii statelor membre să decidă la summit-ul Consiliului European din decembrie 2023 în favoarea deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Macron intră în scenă pentru a evita un summit dezastruos și îl găzduiește pe Viktor Orban la Paris. Scopul – un compromis privind viitorul aderării Ucrainei la UE

Published

on

© Viktor Orban/ Twitter

Președintele francez Emmanuel Macron îl găzduiește joi seară, la Paris, pe premierul maghiar Viktor Orbán, care pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, pentru o cină în care va încerca să forțeze un compromis înainte de summitul Consiliului European de săptămâna viitoare.

UE se află în panică, cu o săptămână înainte de un summit cheie în care se vor discuta decizii importante pentru viitorul Ucrainei, iar poziția înrădăcinată anti-Ucraina a premierului Ungariei îl determină pe președintele Franței să intre în scenă, Macron fiind un lider care nu se ferește de o provocare diplomatică, subliniază Politico Europe.

La summitul de iarnă al liderilor europeni, prevăzut a se desfășura la Bruxelles în perioada 14-15 decembrie, liderii UE urmează să ia o decizie istorică cu privire la aducerea Ucrainei în clubul celor 27 de națiuni și să încheie un acord bugetar cheie care ar arunca un colac de salvare de 50 de miliarde de euro economiei de război a Kievului, aflată în criză.

În timpul unei cine la Paris, Macron speră că el și Orbán pot ajunge la un compromis înainte de săptămâna viitoare.

“Ungurii adoptă poziții dure, își construiesc pârghii de negociere. Dacă fac acest lucru, este pentru a-i oferi lui Viktor Orbán marje de negociere … Acum intrăm într-o fază mai activă a negocierilor, cu discuții la nivel mai înalt” între Orbán și Macron, a declarat un diplomat francez.

“Ceea ce face Ungaria acum are sens doar dacă este pentru a găsi o cale de ieșire”, a adăugat diplomatul francez. Potrivit mai multor oficiali francezi, decizia lui Orbán de a accepta invitația lui Macron a fost un semn pozitiv în sine.

Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.

Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.

Premierul maghiar a fost luat la țintă și de șefa diplomației germane, Annalena Baerbock. “Nu avem timp pentru jocuri în acest moment“, a declarat ministrul german de externe.

“Dacă ne aflăm într-o situație în care pacea în Europa este atacată, atunci trebuie să facem tot ceea ce putem în fiecare zi și în fiecare oră pentru a ne proteja poporul nostru și, cu atât mai mult, poporul ucrainean”, a insistat ea.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc săptămâna viitoare la Bruxelles, având pe agendă recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, acordarea statului de țară candidat Georgiei și obținerea unui compromis pentru suplimentarea bugetului multianual european, UE făgăduind Ucrainei un sprijin de 50 de miliarde de euro.

Vorbind cu reporterii la Bruxelles la începutul acestei săptămâni, secretarul de stat ungar pentru diplomație și relații publice, Zoltán Kovács, a combătut cu fermitate ideea că Orbán ia o astfel de poziție pentru a determina Consiliul European să deblocheze miliarde de euro în bani europeni care rămân blocați din cauza problemelor legate de statul de drept din partea Budapestei.

“Poziția noastră privind Ucraina, poziția noastră privind revizuirea CFM și multe alte chestiuni ar rămâne în picioare indiferent de ceea ce se întâmplă cu fondurile”, a declarat Kovács.

Deși recent Ungaria a fost autorizată să primească 900 de milioane de euro în fonduri europene ca avans la planul său de redresare, plăţile din planul ungar, în valoare totală de 10,4 miliarde de euro (6,5 miliarde granturi şi 3,9 miliarde împrumuturi) rămân supuse progresului în domeniul statului de drept. Iar avansul plătit poate fi recuperat dacă plăţile nu sunt în cele din urmă validate de Uniunea Europeană.

Fondurile pentru acest plan sunt blocate aşteptând ca Ungaria să îndeplinească o serie de condiţii stabilite de Comisie, în special în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi normele privind achiziţiile publice.

Pe lângă planul de redresare, aproximativ 22 de miliarde de euro fonduri de coeziune destinate Ungariei în cadrul bugetului 2021-2027 sunt, de asemenea, blocate de Bruxelles, suspendate de reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei, drepturilor persoanelor LGBT+, independenţei academice a universităţilor în special.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”

Published

on

© European Union 2023

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut joi un apel la “pornirea apărării europene și la “o apărare europeană” care să reflecte nivelul de ambiție al “Uniunii noastre geopolitice”.

Cei doi lideri instituționali s-au adresat reuniunii anuale a Agenției Europene de Apărare.

“Liderii vor să le transmită clar cetățenilor lor că vom fi alături de ei pentru a le asigura siguranța și securitatea. Avem nevoie de o adevărată apărare europeană pentru mai multă securitate. Trebuie să construim un triunghi virtuos – de obiective comune și capacități operaționale îmbunătățite”, a spus Charles Michel, într-un discurs.

Șeful Consiliului European consideră că a sosit momentul să creăm o adevărată uniune a apărării, însoțită de o “veritabilă piață unică a apărării”.

Această piață unică a apărării ar trebui să se concentreze asupra a două obiective în viitor, și anume sprijinul militar pentru Ucraina și clădirea apărării europene.

În ceea ce o privește, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei, a indicat în discursul ei că pentru pregătirea industrială în domeniul apărării este necesar “un reflex european mai puternic”, de la planificare la achiziții.

“Strategia industrială europeană în domeniul apărării va sprijini acest reflex pe patru direcții”, a spus ea, enumerându-le: concentrare strategică, reguli mai bune, dublă utilizare și finanțare.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Macron îi găzduiește marți pe președintele Consiliului European și pe prim-miniștrii Olandei, Portugaliei, Estoniei și Luxemburgului pentru a discuta viitoarea agendă strategică a UE

Published

on

© European Union, 2022

Preşedintele francez Emmanuel Macron îi va primi marţi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi pe mai mulţi premieri din UE în cadrul unui dineu informal la Elysée pentru a stabili Agenda Strategică pentru perioada 2024-2029 după alegerile europene din iunie, a anunţat luni preşedinţia franceză.

Premierii Mark Rutte (Olanda), Antonio Costa (Portugalia), Kaja Kallas (Estonia) şi Luc Frieden (Luxemburg) vor fi prezenţi.

Preşedintele francez “va aminti importanţa de a continua să reducem dependenţele noastre în domeniile securităţii şi apărării, energiei, sănătăţii, inteligenţei artificiale şi alimentaţiei în special”, a anunţat Elysée, relatează AFP.

Şefii de stat şi de guvern “vor discuta şi despre mijloacele de acţiune ale Uniunii Europene pentru atingerea acestor obiective”, a adăugat sursa citată, potrivit Agerpres.

Înainte de dineu, Emmanuel Macron se va întâlni cu Charles Michel pentru a pregăti Consiliul European din 14 şi 15 decembrie şi cu noul premier luxemburghez Luc Frieden, la conducerea unui guvern de coaliţie conservator-liberal, conchide sursa citată.

Reuniunea de la Paris este ultima dintr-o serie de patru convocate de președintele Consiliului European, Charles Michel, pentru definirea Agendei Strategice a UE.

Charles Michel lansat astfel o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii celor 27 de state membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris, potrivit unei scrisori pe care liderul care prezidează summit-urile a transmis-o șefilor de stat sau de guvern din Uniune.

“Suntem martorii unor vremuri tumultoase – de la dezastrele climatice din întreaga lume până la tulburările tehnologice provocate de evoluțiile digitale de ultimă oră și fragmentarea ordinii multilaterale bazate pe reguli. În acest context, trebuie să reflectăm asupra capacității UE de a acționa și de a-și atinge obiectivele”, a transmis Michel, înaintea reuniunilor.

Prima a avut loc la Berlin, fiind găzduită de cancelarul german Olaf Scholz, cea de-a doua la Copenhaga, sub auspiciile premierului danez Mette Frederiksen și următoarea la Zagreb, avându-l drept amfitrion pe premierul croat Andrej Plenkovic.


Citiți și

Declarația de la Granada: Liderii europeni statuează că “extinderea UE este o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”

Charles Michel dă startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”: Să decidem ce putere geopolitică vrem să fim, cu peste 30 de state membre


Șeful Consiliului European a subliniat că întrebările cheie care vor putea fi abordate de lideri vizează politicile UE, finanțarea și procesul decizional.

Ce politici și programe trebuie îmbunătățite pentru a consolida poziția globală a UE și cum? Ce politici sectoriale trebuie reformate în contextul viitoarei extinderi și cum? Unde ar trebui să ne concentrăm bugetul comun? Cum ne putem asigura cel mai bine că acesta sprijină prioritățile noastre comune? Cum finanțăm acest buget în practică? Cum ne putem îmbunătăți procesul decizional pentru a rămâne agili? Ar trebui să revizuim regulile de vot și cum?“, a exemplificat el.

“Discuțiile din timpul dineurilor vor alimenta pregătirile în curs ale agendei strategice, care vor continua în cadrul Consiliului European, de acum până în vara anului 2024. Trebuie să fim deschiși, pragmatici și realiști în ceea ce privește schimbările și provocările care ne așteaptă. Sunt încrezător că le vom face față cu succes împreună și vom găsi modalități de a ne consolida în continuare unitatea”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
POLITICĂ3 hours ago

PNL a aderat, la Washington, la Uniunea Democrată Internațională, fondată de Margaret Thatcher, George Bush sr., Jacques Chirac și Helmut Kohl

U.E.3 hours ago

Germania a adoptat pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Institutul Francez și Mushuroi Creative Hub organizează o nouă ediție “EuroFabrique Cluj”, laboratorul de proiecte educaționale și artistice

U.E.5 hours ago

Cu gândul la alegerile europene de anul viitor, UE împărtășește îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice”

GENERAL5 hours ago

Investițiile în contextul procedurii de deficit excesiv, motivul pentru care Franța și Germania întârzie reforma fiscală a UE

INTERNAȚIONAL5 hours ago

De la Atena, Recep Tayyip Erdogan își exprimă speranța deschiderii unei ”noi ere” în relațiile cu Grecia. Kyriakos Mitsotakis evidențiază importanța ca legăturile dintre cele două țări să ”evolueze pe o cale pașnică”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”

ROMÂNIA6 hours ago

Ministerul Dezvoltării susține și finanțează investițiile în mobilitatea urbană durabilă, subliniază ministrul Adrian Veștea: Contribuim la creșterea calității vieții cetățenilor și a atractivității comunităților

ROMÂNIA7 hours ago

Cooperarea în domeniul cultural între România și Franța reprezintă una dintre temele de referință ale Parteneriatului Strategic, o dovadă în plus a unei relații privilegiate, subliniază ministrul Raluca Turcan la Paris

G78 hours ago

Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate

ROMÂNIA2 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA3 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO1 week ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

PARLAMENTUL EUROPEAN2 weeks ago

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Trending