Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor solicita un nou acord european privind competitivitatea și o nouă strategie orizontală pentru piața unică până în iunie 2025, conform proiectului de concluzii al summitului informal al Consiliului European din 17-18 aprilie, care va avea loc la Bruxelles.

Acțiunea politică a UE “trebuie să fie mai bine pusă în slujba consolidării bazei economice, de producție, industriale și tehnologice a Europei, asigurând astfel reziliența economică a Uniunii, competitivitatea sa globală, poziția sa de lider tehnologic și atractivitatea sa ca locație de afaceri”, se arată în proiectul de concluzii, consultat de Politico Europe.

Liderii celor 27 de state membre ale UE se întrunesc săptămâna viitoare la Bruxelles în cadrul unui summit informal propus de președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene, mandat semestrial la cârma Consiliului pe care guvernul de la Bruxelles având printre priorități stimularea competitivității economice europene, consolidarea pieței unice și transformarea tehnologică a Uniunii.

Modul prin care liderii europeni urmăresc stimularea competitivității se referă la implementarea reformelor, dintre care cea mai importantă este o Uniune a piețelor de capital funcțională. De altfel, la Consiliul European din 21-22 martie, liderii europeni au solicitat finalizarea rapidă a strategiei privind Uniunea Piețelor de Capital, considerând-o esențială pentru piața unică și pentru finanțarea IMM-urilor.

Apoi, potrivit proiectului de concluzii dezbătut și pregătit pentru săptămâna viitoare, o altă măsură este reprezentată de stimularea industriilor digitale și a tehnologiilor curate, crearea unei “adevărate” uniuni a energiei și promovarea locurilor de muncă de înaltă calitate.

Summitul va aborda și modalitatea prin care UE să facă față concurenței din partea Chinei.

Europa ar trebui să “urmărească o politică comercială deschisă și echitabilă care să deschidă piețele țărilor terțe pentru companiile din UE și să apere interesele UE atunci când se confruntă cu practici neloiale, revigorând în același timp comerțul mondial, în care OMC joacă un rol central”, se arată în text.

Summitul va avea loc după ce Comisia Europeană dezbate în această săptămână viitorul pieței unice a Uniunii Europene.

De altfel, tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Documentul constată un reviriment al investițiilor publice, grație fondurilor de coeziune și mecanismului de redresare și reziliență, un nivel susținut al investițiilor private, cu UE rămânând o putere comercială majoră, ea reprezentând 16% din exporturile mondiale și fiind, astfel, o sursă de competitivitate. În același timp, raportul constată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atrage investiții și pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa și evocă inclusiv “o mai bună coordonare a investițiilor UE și naționale în tehnologiile viitorului”, în contextul în care Uniunea Europeană este devansată de SUA și China în privința investițiilor în cercetare și inovare.

Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale ale pieței unice europene, urmărind evoluțiile anuale în conformitate cu cei nouă factori determinanți ai competitivității identificați în 2023, aceștia fiind funcționarea pieței unice, accesul la capitalul privat, investițiile publice și infrastructura, cercetarea și inovarea, energia, circularitatea, digitalizarea, educația și competențele, comerțul și autonomia strategică deschisă.

Raportul vine, de asemenea, înaintea concluziilor așteptate de la foștii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta în viitoarele lor rapoarte privind viitorul competitivității europene și, respectiv, al pieței unice. Cei doi foști lideri europeni au fost însărcinați de Comisia European și de Consiliu cu publicarea unor rapoarte în acest sens.

Premierul maghiar Viktor Orban s-a folosit miercuri de sloganul fostului președinte american Donald Trump, pe care îl simpatizează și susține pentru un al doilea mandat la Casa Albă, pentru a expune viziunea Ungariei privind viitorul Uniunii Europene.

Orban, a cărui țară care va prelua 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE, s-a aflat la București pentru o rundă de consultări găzduite de președintele Klaus Iohannis și președintele Consiliului European, Charles Michel, cu privire la Agenda Strategică a UE 2024-2029.

“Discuție strategică despre viitorul UE cu Charles Michel, Klaus Iohannis, Alexander De Croo, Andrej Plenkovic. Viziunea maghiară este simplă: Să facem Europa măreață din nou!
#MakeEuropeGreatAgain #MEGA“, a scris Orban, pe X, într-o aluzie la sloganul lui Trump – “Make America Great Again (MAGA)”.

Strategic discussion on the future of the EU with @CharlesMichel @KlausIohannis @alexanderdecroo and @AndrejPlenkovic . The Hungarian vision is simple: Make Europe Great Again! #MakeEuropeGreatAgain #MEGA pic.twitter.com/SwkHveD1YU

— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) April 3, 2024

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au găzduit, miercuri, la Palatul Cotroceni o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene, la care vor participa şi premierii Belgiei, Ungariei şi Croaţiei. Cu o zi înainte de vizita la București, președintele Consiliului European Charles Michel s-a aflat la Vilnius, pentru consultări similare găzduite de președintele lituanian Gitanas Nauseda, la care participă și liderii celorlalte țări baltice, dar și premierul olandez Mark Rutte. După prezența la București, Michel se va deplasa la Varșovia și la Viena pentru reuniuni similare cu liderii statelor UE.

Citiți și Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Șeful statului a afirmat că România este profund angajată în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029 şi a arătat că ţara noastră poate contribui semnificativ la procesul de stabilire a următoarei Agende Strategice a UE pentru perioada 2024-2029, reamintind că actualul document strategic pentru perioada 2019-2024 a fost pregătit la summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, de Ziua Europei.

Din perspectiva României, în următorii ani, a subliniat Klaus Iohannis, la nivelul Uniunii Europene este necesară concentrarea pe “consolidarea construcţiei europene”, referindu-se “în special la securitate şi apărare”.

“Este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”, a spus președintele.

Organizarea acestei reuniuni în România are o semnificație aparte, ținând cont că actuala agendă strategică pentru perioada 2019-2024, adoptată în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, are ca punct de reflecție summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, când cei 27 de șefi de state sau de guverne au făgăduit să apere o singură Europă, de la est la vest și de la nord la sud.

De asemenea, componența acestui format îi reunește pe șeful Consiliului European, doi lideri longevivi – Klaus Iohannis și Andrej Plenkovic, și liderii țărilor care se succed la președinția Consiliului UE – premierul belgian Alexander de Croo și premierul maghiar Viktor Orban.

Charles Michel a lansat în toamna anului trecut o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii statelor membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie 2023 la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris.

Această lansare a venit după ce șeful Consiliului European a dat startul, la summitul european din iunie 2023, discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică pentru perioada 2024-2029.

Președintele Consiliului European a propus atunci patru mari domenii, precum 1) consolidarea bazei economice și sociale, cu accent tranziția ecologică și digitală, competitivitatea, inovarea, sănătatea); 2) abordarea provocării energetice; 3) consolidarea capacităților noastre de securitate și apărare; și 4) aprofundarea angajamentului cu restul lumii.

Documentul de lucru de atunci plasează “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, întrucât, în opinia lui Michel, UE trebuie să decidă ce putere geopolitică dorește să fie, cu peste 30 de state membre.

Tot atunci, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Venind în pregătirea acestor discuții privind agenda strategică și extinderea Uniunii, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că România este profund angajată în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029 şi a arătat că ţara noastră poate contribui semnificativ la procesul de stabilire a următoarei Agende Strategice a UE pentru perioada 2024-2029, reamintind că actualul document strategic pentru perioada 2019-2024 a fost pregătit la summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, de Ziua Europei.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au găzduit, miercuri, la Palatul Cotroceni o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene, la care vor participa şi premierii Belgiei, Ungariei şi Croaţiei. Cu o zi înainte de vizita la București, președintele Consiliului European Charles Michel s-a aflat la Vilnius, pentru consultări similare găzduite de președintele lituanian Gitanas Nauseda, la care participă și liderii celorlalte țări baltice, dar și premierul olandez Mark Rutte. După prezența la București, Michel se va deplasa la Varșovia și la Viena pentru reuniuni similare cu liderii statelor UE.

“Vom porni discuţia pe liniile trasate împreună prin Declaraţia de la Granada, din octombrie 2023, care a marcat debutul procesului de definire a orientărilor şi a priorităţilor noastre strategice pentru 2024-2029 şi a identificat printre temele prioritare: securitatea şi apărarea, extinderea, implicarea Uniunii Europene la nivel mondial, rezilienţa şi competitivitatea, energia şi migraţia. România este profund angajată, în fiecare zi, în avansarea tuturor acestor priorităţi ale Uniunii şi putem contribui semnificativ la acest proces, inclusiv pe baza experienţei noastre ca stat care a aderat mai recent şi care se află în imediata vecinătate a războiului din Ucraina”, a spus şeful statului, după întrevederea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă comună cu acesta premergătoare reuniunii comune cu Viktor Orban, Alexander De Croo și Andrej Plenkovic

Substantive talks on the next #StrategicAgenda with @eucopresident Charles Michel, @PM_ViktorOrban, PM @alexanderdecroo & PM @AndrejPlenkovic. The consultations highlight our unity&firm commitment to find solutions for the urgent problems of our citizens&to strengthen the #EU. pic.twitter.com/bi2yybpiZO

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 3, 2024

Din perspectiva României, în următorii ani, a subliniat Klaus Iohannis, la nivelul Uniunii Europene este necesară concentrarea pe “consolidarea construcţiei europene”, referindu-se “în special la securitate şi apărare”.

“Este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”, a spus președintele.

Preşedintele Iohannis a precizat că, în ceea ce priveşte conectivitatea, România îşi doreşte o Europă bine ancorată în lanţurile de aprovizionare la nivel global, iar un rol strategic în acest sens îl are Marea Neagră.

“În acelaşi timp, este important să vedem conectivitatea şi ca vector de aprofundare a integrării în interiorul Uniunii”, a adăugat şeful statului.

Referitor la Piaţa Unică, el a punctat că aceasta rămâne un pilon fundamental al proiectului european şi cel mai bun instrument pentru a consolida creşterea şi rezilienţa, inclusiv pentru a face faţă şocurilor externe.

“Voi pleda pentru stimularea competitivităţii, menţinerea coeziunii în cadrul pieţei interne şi condiţii echitabile de concurenţă în Uniune şi în raport cu partenerii externi”, a mai spus Iohannis.

Potrivit șefului statului, discuţiile cu privire la Agenda Strategică a UE vor scoate în evidenţă unitatea şi angajamentul comun al statelor membre de a găsi soluţii la problemele prioritare pentru cetăţenii şi de a întări Uniunea într-un moment-cheie al existenţei sale.

“Ne aşteaptă provocări majore, dar avem şi lecţiile învăţate ale ultimilor cinci ani extrem de dificili, în care Uniunea a dovedit că este rezilientă, adaptabilă şi capabilă să-şi protejeze cetăţenii”, a conchis președintele Iohannis.

La rândul său, președintele Consiliului European i-a mulțumit lui Iohannis pentru găzduire și a precizat că reuniunea va pregăti “Uniunea noastră pentru o nouă realitate economică și geopolitică”.

Consultations continue this evening in Bucharest. #StrategicAgenda

Thank you, President @KlausIohannis for hosting us.

With leaders of 🇷🇴🇭🇺🇧🇪🇭🇷, we meet to prepare our Union for a new geopolitical and economic reality. pic.twitter.com/CspJObIuWm

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 3, 2024

Președintele Klaus Iohannis îi găzduiește miercuri, la Palatul Cotroceni, pe președintele Consiliului European, Charles Michel, și pe prim-miniștrii Belgiei, Croației și Ungariei – Alexander de Croo, Andrej Plenkovic și Viktor Orban. Întâlnirea și dineul de lucru găzduite de șeful statului fac parte din procesul de consultări lansat de Charles Michel pentru pregătirea agendei strategice a UE 2024-2029 ce va fi adoptată la summitul Consiliului European din 27-28 iunie 2024, după alegerile europene.

Organizarea acestei reuniuni în România are o semnificație aparte, ținând cont că actuala agendă strategică pentru perioada 2019-2024, adoptată în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, are ca punct de reflecție summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, când cei 27 de șefi de state sau de guverne au făgăduit să apere o singură Europă, de la est la vest și de la nord la sud.

De asemenea, componența acestui format îi reunește pe șeful Consiliului European, doi lideri longevivi – Klaus Iohannis și Andrej Plenkovic, și liderii țărilor care se succed la președinția Consiliului UE – premierul belgian Alexander de Croo și premierul maghiar Viktor Orban.

Charles Michel a lansat în toamna anului trecut o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii statelor membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie 2023 la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris.

Această lansare a venit după ce șeful Consiliului European a dat startul, la summitul european din iunie 2023, discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică pentru perioada 2024-2029.

Președintele Consiliului European a propus atunci patru mari domenii, precum 1) consolidarea bazei economice și sociale, cu accent tranziția ecologică și digitală, competitivitatea, inovarea, sănătatea); 2) abordarea provocării energetice; 3) consolidarea capacităților noastre de securitate și apărare; și 4) aprofundarea angajamentului cu restul lumii.

Documentul de lucru de atunci plasează “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, întrucât, în opinia lui Michel, UE trebuie să decidă ce putere geopolitică dorește să fie, cu peste 30 de state membre.

Tot atunci, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Venind în pregătirea acestor discuții privind agenda strategică și extinderea Uniunii, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.