Connect with us

BUSINESS

Klaus Iohannis: Există semnale clare că economia revine pe calea redresării. Investițiile în tranziție verde și transformare digitală oferă noi oportunități

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj în cadrul evenimentului organizat de Bursa de Valori Bucureşti cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate bursieră, el afirmând că există semnale ”clare” că economia revine pe calea redresării.

“La începutul acestui an, indicatorii privind pieţele financiare arătau că România beneficiază de un climat investiţional stabil. Din păcate, în contextul pandemiei de COVID-19, criza economică şi-a făcut simţită prezenţa şi în România, ca peste tot în lume. Există însă semnale clare că economia revine pe calea redresării. Ultimele date statistice indică pentru România, cât şi pentru economiile europene o creştere consistentă a Produsului Intern Brut în trimestrul al III-lea, faţă de trimestrul anterior, atunci când economia a resimţit şocul generalizat al crizei sanitare. De asemenea, rata şomajului în economia noastră se menţine la puţin peste 5%, iar pe pieţele financiare investitorii îşi păstrează încrederea în potenţialul nostru de dezvoltare”, afirmă şeful statului, în mesajul care a fost prezentat de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

El a arătat că România va beneficia, în următorii ani, de fonduri europene de 80 de miliarde de euro, apreciind că este o “oportunitate reală de consolidare a potenţialului de creştere economică”.

“Economia noastră va începe să integreze beneficiile unui nou model de dezvoltare, bazat pe investiţii, inovare şi competitivitate. România va avea infrastructură, va investi considerabil în digitalizare şi tranziţia verde, va facilita crearea de ecosisteme antreprenoriale şi va deveni mai atractivă ca destinaţie de afaceri. În acest sens, unele aspecte ar merita să se regăsească mai elocvent în planuri şi acţiuni, indiferent dacă sunt ale autorităţilor sau ale mediului de afaceri. O direcţie esenţială este educaţia economică sănătoasă, cel mai eficient scut împotriva populismului financiar, iar o alta, piaţa românească de capital, ca sursă reală de finanţare a investiţiilor. De exemplu, opţiunea pentru investiţii în tranziţia verde şi transformarea digitală, aşa cum ne propunem prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, oferă noi oportunităţi şi pentru piaţa autohtonă de capital. În acelaşi timp, este esenţial ca România să îşi diversifice coerent arhitectura financiară, pentru a nu rămâne blocaţi în paradigma în care doar statul ‘dă banii’ pentru dezvoltare”, a menţionat şeful statului.

Citiți și Moment istoric la București: România a dobândit oficial la statutul de “piaţă emergentă”, o promovare considerată echivalentul aderării la UE

Preşedintele Iohannis a felicitat Bursa de Valori Bucureşti pentru întreaga activitate şi performanţele obţinute.

“După 25 de ani de piaţă bursieră, prin motivaţia companiilor de mobilizare a capitalului pentru investiţii, de îmbunătăţire a standardelor de management şi eficienţă, nivelul de capitalizare a ajuns la peste 100 miliarde de lei în prezent. Promovarea la statutul de piaţă emergentă secundară a atras creşteri consistente ale volumelor de tranzacţionare în raport cu lunile anterioare, ceea ce indică optimism în privinţa pieţei noastre de capital. (…) Privind înainte cu optimism, încredere, dar şi cu prudenţă, vă urez ca următorii 25 de ani de activitate bursieră să vină cu mai multe avantaje şi oportunităţi, fructificate cu înţelepciune, astfel încât bazele pe care le punem împreună în prezent să constituie temelia solidă a dezvoltării României în viitor!”, a spus Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale lui 2021 de la 690 de milioane de euro la 578 de milioane de euro

Published

on

© European Parliament

Investiţiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale acestui an, la 578 milioane de euro, comparativ cu 690 milioane de euro în perioada similară din 2020, conform datelor Băncii Naţionale a României.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 578 milioane euro (comparativ cu 690 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 823 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 245 milioane euro”, se menţionează într-un comunicat al BNR, informează Agerpres.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut, în primele două luni din 2021, cu 10%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 803 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 803 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 10,94 milioane de dolari, de 6,5 ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-februarie 2020, de 1,68 milioane dolari.

În funcţie de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în februarie 2021 au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (31,6% din total), în activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (19,54%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (18,3%).

La finele lunii februarie 2021, în România existau 231.779 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,941 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.749 (capital subscris de 3,86 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,153 miliarde de dolari, în 5.543 de firme.

Citiți și Raport privind investițiile străine directe: Este nevoie de o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor

Un “raport privind Investițiile Străine Directe în România“, întocmit în septembrie 2020 de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), indică faptul că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor.

Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții.

Raportul relevă, în egală măsură, că România a beneficiat de 0,45% din fluxurile totale de investiții străine directe (ISD) la nivel global, adică 81,12 miliarde de euro în anul 2018.

Din volumul total de investiții străine directe aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune, România a atras doar 5%.

În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.

Carențele de competitivitate ale României sunt reflectate și la nivelul indicelui regional al competitivității. Niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanță al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea București-Ilfov.

Continue Reading

BUSINESS

Președintele CCIR: Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia

Published

on

© ccir.ro

Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia, a afirmat joi președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

Șeful CCIR a avut joi o întrevedere cu Keisuke Mizuno, prilejuită de încheierea mandatului oficialului nipon ca director general al Japan External Trade Organization (JETRO) România, iar în cadrul aceleiași întâlniri, a fost prezentat noul director general al JETRO România, Shigeyo Nishizawa, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

CCIR și JETRO România au dezvoltat, în ultimii cinci ani, o relație interinstituțională foarte activa, concretizată printr-o serie de evenimente comune, precum: edițiile din 2017 și 2020 a „Parts & Components Procurement Exhibition”, misiunile economice japoneze în România din 2018 și misiunea economică organizată de CCIR la Tokyo și Osaka, în noiembrie 2019.

„Japonia este un partner economic esențial pentru România, fiind una dintre puținele state G20 care nu este membră a Uniunii Europene cu care am reușit să avem o balanță comercială excedentară. Astfel, ca urmare a intrării în vigoare, de la 1 februarie 2019, a Acordului de Parteneriat Economic Uniunea Europeană – Japonia (EPA), exporturile României au crescut cu 62% la nivelul lunii noiembrie 2020, raportat la perioada similară din 2019. Un exemplu elocvent, în sensul relațiilor economice foarte bune dintre cele două state, îl reprezintă recenta înființare a unei sucursale japoneze pentru operatiuni de logistică în Portul Constanța, precum și faptul că  terminalul de containere din același port a fost construit pe baza finanțării primite de la Banca Japoniei”, a precizat președintele CCIR, Mihai Daraban.

La finalul mandatului, Keisuke Mizuno a apreciat în mod deosebit parteneriatul cu CCIR, desfășurat timp de peste cinci ani, subliniind profesionalismul, seriozitatea și implicarea instituției în promovarea intereselor mediului de afaceri din România.

Totodată, noul director general JETRO România, Shigeyo Nishizawa a asigurat partea română că va acționa intens pentru o dezvoltare continuă a relațiilor comerciale dintre cele două state, valorificând poziţia CCIR de reprezentant de vârf al comunităţii de business din ţara noastră, conchide sursa citată.

Bucureștiul și Tokyo sunt în negocieri avansate pentru lansarea, anul acesta, a documentului fondator al Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, marcând astfel și centenarul relațiilor diplomatice.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, care a împlinit doi ani de la intrarea în vigoare la 1 februarie, este unul dintre cele mai importante acorduri ale Uniunii Europene. Împreună, UE și Japonia reprezintă un sfert din PIB-ul mondial, iar comerțul bilateral atinge aproximativ 170 miliarde de euro pe an. 

Continue Reading

BUSINESS

Președintele CCIR s-a întâlnit cu ministrul Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii pentru a analiza stadiului cooperării economice dintre România și Regatul Unit

Published

on

© Camera de Comert si Industrie a României

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl. Mihai Daraban, a primit miercuri, 3 februarie, vizita Ministrului Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii, dl. Greg Hands, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro

Întâlnirea, organizată la solicitarea părții britanice și prima pe agenda ministrului Greg Hands, a avut ca scop analiza stadiului cooperării economice dintre cele două state, în perspectiva demersului Marii Britanii de a încheia acorduri comerciale cu fiecare stat membru al Uniunii Europene, odată cu ieșirea din spațiul comunitar.

„Solicitarea Guvernului Marii Britanii de a avea o întrevedere cu conducerea CCIR, certifică pe de o parte faptul că suntem cea mai reprezentativă organizație în ceea ce privește promovarea intereselor mediului de afaceri din România, iar pe de altă parte este un răspuns direct al eforturilor depuse de CCIR în informarea corectă și rapidă a oamenilor de afaceri cu privire la BREXIT, campanie începută încă din 2016, imediat după aflarea rezultatului referendumului asupra menținerii Regatului Unit în UE. De altfel, CCIR este singura entitate neguvernamentală aleasă să facă parte din comitetul interministerial de coordonare și de pregătire a mediului de afaceri pentru Brexit”, a declarat președintele CCIR, Mihai Daraban.

Referindu-se la importanța unui acord comercial bilateral România-Marea Britanie, președintele CCIR a adăugat: „Prioritar pentru România este păstrarea excedentului balanței comerciale înregistrat în relația cu Marea Britanie care, la sfârșitul lui 2019, avea o valoare de 926,4 milioane de euro. La fel de importantă pentru economia românească este și menținerea, măcar la același nivel, a valorii investițiilor directe pe care Regatul Unit le-a făcut în România, și anume de 2,85 miliarde de euro, atât cât se înregistra la sfârșitul aceluiași an. Dincolo de toate schimbările care se vor efectua la nivel instituțional, menținerea pe piața britanică va fi un examen dificil pentru mediul de afaceri românesc. Sunt convins că dacă CCIR ar putea avea propriile reprezentanțe economice în toate statele în care există un interes strategic pentru creșterea volumului comercial bilateral, exportul românesc va putea fi promovat în mod realist și în interesul direct al antreprenorilor români”.      

În continuare, președintele CCIR a făcut referire la oportunitățile de dezvoltare a schimburilor comerciale dintre cele două state: „Un segment cu un mare potențial de dezvoltare este cel al transporturilor maritime, domeniu în care Marea Britanie excelează. Portul Constanța oferă pe de o parte facilități în plus față de alte porturi din Europa, iar pe de altă parte beneficiază de legătura directă cu Fluviul Dunărea, ceea ce înseamnă o dezvoltare a schimburilor comerciale și cu țările riverane”.

„Marea Britanie vede în România un partener comercial strategic, scopul comun este de a duce valoarea schimburilor comerciale bilaterale la un alt nivel. Din punct de vedere al serviciilor, Marea Britanie are o mare experiență în cele juridice, financiare, maritime și de logistică. Ne dorim, totodată, o intensificare a importului direct de produse agricole și alimentare din România, un segment cu un mare potențial de dezvoltare. În momentul de față, valoarea anuală a schimburilor comerciale dintre România și Marea Britanie este undeva la 5 miliarde de lire sterline, o sumă importantă, dar pe care ne propunem s-o depășim în viitor”, a declarat Ministrul Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii, dl. Greg Hands.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

UE și India, cele mai mari democrații mondiale, au decis să își revigoreze parteneriatul strategic și vor relua negocierile pentru un acord comercial

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Summitul de la Porto: Klaus Iohannis a făcut apel la consolidarea coordonării UE și la combaterea acțiunilor de dezinformare care sporesc neîncrederea în vaccinuri

POLITICĂ12 hours ago

Marcel Ciolacu salută acordul liderilor UE privind Europa socială: PSD și stânga europeană au susținut mereu că statul are rolul de a avea grijă de cetățeni

NATO14 hours ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO14 hours ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: “Anglo-saxonii să pun capăt interdicțiilor la export. Altfel punem carul înaintea boilor”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.17 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.2 days ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA2 weeks ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending