Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis face apel în Consiliul European la unitate și consolidarea UE: Solidaritatea este singura cale înainte

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a făcut joi, în cadrul Consiliului European, un apel la unitate și la consolidarea Uniunii Europene.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri, 25-26 martie, într-o videoconferință pentru a discuta viitorul relației transatlantice, alături de președintele SUA Joe Biden, care se va alătura în premieră liderilor europeni, evoluțiile recente în ceea ce privește situația epidemiologică și campania de vaccinare europeană anti-COVID-19, relațiile cu Rusia și Turcia, dar și subiecte precum piața unică, strategia industrială, digitalizare și reziliența monedei euro.

“La videoconferința din această seară, am reiterat apelul meu pentru unitate și consolidare a Uniunii Europene. Solidaritatea este singura cale înainte în aceste timpuri dificile cauzate de pandemia de COVID-19”, a transmis președintele Iohannis, conform unei postări pe Twitter.

Cu o zi în urmă, Klaus Iohannis a afirmat că țările membre ale Uniunii Europene trebuie să accelereze procesul de vaccinare și să ia măsuri împreună cu producătorii de vaccinuri anti-COVID-19 pentru a crește viteza procesului de imunizare, subliniind că România nu dorește o carantină națională și excluzând ca țara noastră să importe vaccin din țări precum Rusia sau China.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European vizează coordonarea la nivel UE în contextul pandemiei de COVID-19, cu accent pe accelerarea producției, livrării și distribuției de vaccinuri, pregătirea pentru ridicarea graduală a restricțiilor şi consolidarea răspunsului global al Uniunii Europene la pandemie. De asemenea, vor fi discutate aspecte privind Piața Internă și consolidarea sectorului digital. Liderii Uniunii Europene vor avea un schimb de opinii cu privire la situația din Mediterana de Est și la relațiile cu Turcia.

Totodată, în cadrul reuniunii Consiliului European, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, are o intervenție în care se va referi la perspectiva relației dintre Uniunea Europeană și SUA.

În marja Consiliului European, are loc și un Summit Euro, în format extins, în care se vor discuta aspecte privind rolul internațional al monedei Euro, cu accent pe importanța politicilor economice solide pentru sporirea rezilienţei Zonei Euro.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat vineri Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social, într-o declarație în care în mod preponderent a respins și a condamnat fără echivoc anexările ilegale semnate de președintele rus Vladimir Putin, care a proclamat alipirea la Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson.

“Această anexare urmează unor referendumuri false și constituie o escaladare periculoasă și iresponsabilă. Ea este concepută ca un pas pentru a intensifica amenințarea nucleară împotriva restului lumii. Uniunea Europeană respinge și condamnă fără echivoc aceste anexări ilegale. Nu le va recunoaște niciodată, așa cum nu a recunoscut nici anexarea Crimeei în 2014. Încă o dată, Kremlinul calcă în picioare Carta ONU și ordinea internațională”, a spus Charles Michel.

El s-a adresat deopotrivă poporului ucrainean, căruia i-a promis din nou sprijinul din partea Uniunii Europene, dar și cetățenilor Uniunii Europene, atribuind Rusiei vina crizei care se manifestă pe continent.

Rusia trage cu rachete asupra ucrainenilor, iar Rusia a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social. Pagubele sunt grave. Energia este scumpă. Fiecare gospodărie din Europa este afectată de creșterea facturilor la energie și a încasărilor din supermarketuri. Iar acest lucru va avea un impact de durată asupra noastră, a tuturor. De aceea, o nouă Uniune energetică trebuie să fie dezvoltată acum, cu o strategie comună reală. Pentru că nu există alternativă, dacă dorim să garantăm securitatea aprovizionării, prețuri accesibile și tranziția climatică. Astăzi, cu toții, trebuie să înțelegem că am intrat într-o lume nouă, în care multe dintre punctele noastre de referință au fost răsturnate cu susul în jos. Trebuie să facem față acestei situații cu claritate”, a mai spus el, după ce statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis și toți ceilalți lideri UE resping și condamnă anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene: Amenințarea nucleară nu va zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

“UE, inclusiv România, nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care RU le-a organizat, încălcând flagrant independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Facem apel la toate statele și organizațiile internaționale să respingă această anexare ilegală. Uniunea Europeană, inclusiv România, este ferm alături de Ucraina. Vom continua să acordăm Ucrainei un sprijin economic, militar, social și financiar puternic”, a afirmat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj pe Twitter însoțit de declarația comună adoptată de liderii UE.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Declarația integrală a liderilor UE:

“Respingem cu fermitate și condamnăm fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. Prin subminarea deliberată a ordinii internaționale bazate pe reguli și prin încălcarea flagrantă a drepturilor fundamentale ale Ucrainei la independență, suveranitate și integritate teritorială, principii fundamentale consacrate în Carta ONU și în dreptul internațional, Rusia pune în pericol securitatea globală

Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale. Nu vom recunoaște niciodată această anexare ilegală. Aceste decizii sunt nule și neavenite și nu pot produce niciun fel de efect juridic. Crimeea, Kherson, Zaporizhzhia, Donețk și Luhansk sunt Ucraina. Facem apel la toate statele și organizațiile internaționale să respingă fără echivoc această anexare ilegală.

În fața războiului de agresiune al Rusiei, precum și a celei mai recente escaladări a Moscovei, Uniunea Europeană este în mod hotărât alături de Ucraina și de poporul său. Suntem de neclintit în sprijinul nostru pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Ucraina își exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii rusești pentru a redobândi controlul deplin asupra teritoriului său și are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Amenințările nucleare făcute de Kremlin, mobilizarea militară și strategia de a încerca să prezinte în mod fals teritoriul Ucrainei ca fiind al Rusiei și de a pretinde că războiul ar putea avea loc acum pe teritoriul Rusiei nu ne vor zdruncina hotărârea.

Ne vom consolida măsurile restrictive de contracarare a acțiunilor ilegale ale Rusiei. Acestea vor spori și mai mult presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului său de agresiune.

Reiterăm faptul că Uniunea Europeană este ferm alături de Ucraina și va continua să ofere Ucrainei un sprijin economic, militar, social și financiar puternic atât timp cât va fi nevoie”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Liz Truss, a decis să participe la prima întâlnire a Comunităţii Politice Europene pe 6 octombrie la Praga, și s-a oferit să găzduiască, la Londra, viitorul summit al acestei inițiative, deși cu câteva luni în urmă a respins participarea Marii Britanii la acest proiect gândit de președintele francez Emmanuel Macron pentru a evita percepția că britanicii vor să revină într-o formă sau alta aproape de Uniunea Europeană la câțiva ani după Brexit.

Şefa guvernului conservator intenţionează să participe pentru că energia şi migraţia, pe agenda reuniunii, sunt printre priorităţile ei şi necesită colaborarea cu alţi lideri europeni, potrivit agenţiei de presă britanice PA.

Potrivit Politico Europe, Marea Britanie a făcut cunoscut europenilor că Liz Truss, în plină furtună din cauza planului ei masiv de reducere a impozitelor, doreşte nu doar să participe la întâlnirea din 6 octombrie, dar şi să găzduiască la Londra următorul summit al acestei noi instanţe. La șase ani de la votul pentru Brexit, premierul eurosceptic Liz Truss vrea să readucă Marea Britanie în arena politică europeană, titrează publicația menționată.

Dorința lui Truss este cu atât mai interesantă cu cât în perioada în care era ministru de externe şi-a manifestat, totuşi, scepticismul faţă de proiectul unei platforme de dialog politic şi cooperare lansat de preşedintele francez, Emmanuel Macron.

“Preferinţa mea este să mă bazez pe structurile care există deja şi funcţionează cu succes, fie că sunt G7 sau NATO”, declarase ea. Între timp, Truss și Macron au discutat despre comunitatea politică din care Marea Britanie ar putea face parte atunci când s-au întâlnit la începutul acestei luni la New York. Cu toate acestea, au existat motive pentru care partea britanică a părut reticentă în a semna, nu în ultimul rând dorința de a evita să pară că Truss se alătură din nou la ceva care seamănă cu UE, acesta fiind motivul pentru care reprezentanții Regatului Unit au propus schimbarea numelui de “comunitate” în “forum” în timpul discuțiilor de joi.

În ultimii șase ani, de când Marea Britanie a votat pentru ieșirea din UE în 2016, guvernele succesive – în care Truss a servit – au încercat să se distanțeze de Bruxelles. În calitate de ministru de externe, înainte de a deveni premier, Truss a adoptat o poziție dură față de Bruxelles în ceea ce privește disputele legate de Brexit, inclusiv dezacordul în curs de desfășurare cu privire la normele comerciale pentru Irlanda de Nord.

Potrivit unui responsabil european, la prima reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) au fost invitate 44 de ţări, informează și Agerpres. Pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii, au fost invitaţi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), din Regatul Unit, Norvegia, Elveţia, Ucraina, Moldova, Islanda, Georgia, Turcia, Armenia, Azerbaidjan şi Liechtenstein. Politico Europe notează că și Republica Moldova s-a oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității.

CPE urmează să conţină o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi o cină de închidere. Uniunea Europeană a subliniat că această instanţă nu este o soluţie alternativă la extinderea blocului, mai scrie AFP.

Acest proiect al unei platforme de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE6 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO7 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA7 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO9 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE9 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Eugen Tomac9 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a adus un omagiu, în plenul PE, românilor care și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina: „Putin are mâinile pătate de sânge”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Joe Biden afirmă că SUA și aliații săi nu se vor lăsa „intimidați” de Vladimir Putin: NATO va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul său

ENERGIE11 hours ago

Transgaz și operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia propun o inițiativă pentru a livra până la 5 mld. metri cubi de gaze către Europa de Est, Centrală și de Vest

NATO24 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending