Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Fără a avea resursele altor state UE sau un sistem sanitar performant, România a dovedit că poate acționa rapid și eficient împotriva răspândirii COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

România a dovedit că are capacitatea instituţională de a acţiona rapid, oportun şi eficient pentru limitarea răspândirii pandemiei de COVID-19, a declarat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, subliniind că țara noastră a putut răspunde astfel pandemiei deși nu dispune resursele financiare şi materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene şi nici de un sistem sanitar performant.

Preşedintele a făcut aceste afirmații în cadrul evenimentului cu tema “Schimbările climatice, relaţia om-natură şi sănătatea publică”, organizat, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, la Palatul Cotroceni, de Administraţia Prezidenţială şi de Biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

El a spus că România se confruntă, ca şi alte ţări, cu un val epidemiologic virulent, subliniind că respectarea măsurilor sanitare reprezintă o dovadă de responsabilitate şi maturitate şi fără de care nu este posibilă redeschiderea sustenabilă a societăţii şi a economiei.

“În prezent, rata de infectare este în creştere în toată Europa, prea mulţi semeni pierd zilnic lupta cu virusul, foarte mulţi alţii se îmbolnăvesc şi au nevoie de spitalizare. România, la fel ca alte ţări, se confruntă cu un val epidemiologic virulent căruia trebuie să-i reziste. Sistemele de sănătate din lumea întreagă se află sub o presiune teribilă, iar acceptarea şi respectarea măsurilor sanitare de către toţi cetăţenii rămân puncte critice şi reprezintă dovezi de responsabilitate şi maturitate ale fiecăruia dintre noi. Redeschiderea sustenabilă şi în condiţii de siguranţă a societăţilor şi a economiilor noastre nu poate fi posibilă fără respectarea acestor măsuri”, a afirmat Iohannis, la evenimentul “Schimbările climatice, relaţia om-natură şi sănătatea publică”, organizat, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, la Palatul Cotroceni, de Administraţia Prezidenţială şi de Biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

 

El a arătat că “pandemia de COVID-19 a venit într-un moment dificil pentru sistemul românesc de sănătate, exacerbând vulnerabilităţi structurale cronicizate cu consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii şi bunăstării, dar niciun sistem de sănătate şi nicio economie sau societate indiferent de nivelul de dezvoltare nu au fost cu adevărat pregătite pentru a gestiona adecvat o criză de o asemenea anvergură”.

“Fără să dispună de resursele financiare şi materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene şi nici de un sistem sanitar performant, România a dovedit că are capacitatea instituţională de a acţiona rapid, oportun şi eficient pentru limitarea răspândirii pandemiei”, a adăugat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a susţinut că există motive “reale” de optimism şi speranţa intrării într-o nouă normalitate având la dispoziţie vaccinurile anti-COVID-19.

“Imunizarea populaţiei prin vaccinare rămâne singurul instrument viabil de a opri pandemia, dar sunt necesare eforturi comune susţinute pentru a ţine virusul sub control până la atingerea unor niveluri ridicate de acoperire vaccinală”, a evidenţiat Iohannis.

El a precizat că, din păcate, strategiile actuale de combatere a pandemiilor se axează pe controlul bolilor abia după apariţia acestora.

“Evenimentele din ultimul an ne arată însă că este nevoie de o schimbare de abordare atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Trebuie să fim mai bine pregătiţi să anticipăm şi să răspundem eficient şi coordonat la ameninţări emergente la adresa sănătăţii publice. În acelaşi timp, trebuie să intensificăm la nivel global eforturile de a reduce riscul de apariţie a pandemiilor. Aproape toate pandemiile apărute de-a lungul timpului şi 70% dintre bolile emergente au fost cauzate de microorganisme de origine animală, care migrează, prin contact ridicat, de la animale la oameni. Această migraţie este facilitată de o relaţie nesănătoasă cu mediul înconjurător prin diminuarea habitatelor naturale şi distrugerea biodiversităţii, exploatarea animalelor sălbatice sau cauzarea de schimbări climatice majore”, a transmis preşedintele.

Potrivit acestui, efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice sunt “grave” şi vor deveni “extrem de grave” dacă nu există preocupări de combatere a lor.

“Schimbările climatice modifică anotimpurile de transmitere a bolilor şi alterează condiţiile ecologice, astfel încât creşte riscul bolilor transmise prin apă, insecte şi animale. România este şi ea expusă riscurilor de fenomene meteo extreme, temperaturi crescute, secetă şi incendii cauzate de vreme. Creşterea urbanizării şi îmbătrânirea populaţiei sunt factori care accentuează vulnerabilitatea la temperaturile extrem de ridicate, iar schimbările climatice exacerbează în special bolile cardiovasculare şi respiratorii, boli cu incidenţă ridicată în România. Efectele schimbărilor climatice sunt, aşadar, dramatice şi au un efect direct asupra sănătăţii noastre. Din acest motiv, nu avem niciun moment de pierdut în a acţiona nu numai pentru a opri pandemia de COVID-19, ci şi pentru a limita îmbolnăvirile viitoare cauzate de deteriorarea mediului înconjurător. Această pandemie ne-a arătat cât de ridicate ajung să fie costurile umane şi financiare dacă nu au fost făcute la timp şi eficient investiţii în servicii de prevenţie pentru grupurile vulnerabile, cele care vor avea cel mai mult de suferit şi în urma schimbărilor climatice”, a indicat şeful statului.

În opinia sa, în contextul actual, principiul “O singură sănătate” este mai actual ca oricând şi subliniază nevoia de sincronizare a agendelor în domeniile protecţiei mediului şi sănătăţii, atât la nivelul statelor, cât şi la nivel global.

“Cooperarea şi solidaritatea întregii societăţi internaţionale constituie răspunsul nostru comun în faţa unei provocări de o asemenea amploare, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o piatră de temelie în ghidarea acestui proces”, a conchis şeful statului. 

În marja evenimentului, șeful statului l-a decorat pe Hans Kluge, director regional al Biroului pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți seară că va convoca miercuri o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei cu scopul instituirii unor măsuri clare și restrictive, el lansând și un apel către români să se vaccineze, să poarte mască și să păstreze distanța socială: “Suntem în al doisprezecelea ceas, să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați!”

Șeful statului a susținut marți o declarație de presă la Palatul Cotroceni în ziua cu cele mai multe cazuri COVID-19 și cele mai multe decese cauzate de infecția cu SARS-CoV-2, valul al patrulea al pandemiei în România dovedindu-se a fi cel mai agresiv, inclusiv pe fondul unei campanii de vaccinare lente.

 

“18.863. Nu este un simplu număr, sunt 18.863 de inimi de români care de astăzi bat cu teamă de necunoscut, cu teama că sunt bolnavi de COVID-19, fiecare dintre ei cu familii și oameni dragi care poate au luat și ei, la rândul lor, boala. 574. Nu este un simplu număr, sunt 574 de inimi de români care au încetat să mai bată fiindcă au pierdut lupta cu acest virus ucigaș. Oameni care, în urmă cu doar câteva săptămâni, se bucurau de viață, visau și își făceau planuri de viitor, lasă acum în urmă lacrimile și disperarea celor care le plâng moartea. Mame și tați despărțiți definitiv de copiii care niciodată nu vor putea fi consolați de pierderea părinților. Oameni care îi pierd pe cei pe care îi iubesc, fără să mai apuce să-și ia rămas bun, oameni care îngroapă acum alături de cei dragi și o parte din sufletul lor.  1805. Nu este un simplu număr, sunt 1805 de români care se luptă minut de minut pentru fiecare respirație, pentru fiecare gură de aer. Toate acestea, 18.863 de cazuri noi de îmbolnăviri de COVID-19, 574 de decese, 1805 cazuri la secțiile de terapie intensivă sunt doar raportările zilei de astăzi.  În realitate, sunt milioane de români afectați, cu viețile schimbate de multe ori ireversibil de efectele acestei pandemii. Spitale arhipline, secții de terapie intensivă care nu mai fac față, medici epuizați. Acest coșmar ne arată că, din păcate, valul patru se dovedește mult mai agresiv chiar și decât cele mai pesimiste așteptări și prognoze”, a spus Iohannis

“Pregătirea acestui val, pe fondul unei campanii de vaccinare care s-a mișcat mult prea lent, a fost deficitară, cauzele sunt multiple, dar, și dacă vedem cine și ce a greșit, acum ceea ce mai contează este să reușim să depășim această mare cumpănă. Este alarmantă lipsa de acțiuni concrete din partea autorităților și cifrele de astăzi confirmă, din păcate, că nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit până acum. cu Am decis să convoc mâine o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei, pentru instituirea unor măsuri clare, restrictive, singurele care mai pot diminua în acest moment răspândirea infectărilor“, a anunțat șeful statului.

El a explicat că pentru a opri acest val pandemic foarte agresiv, a”sunt necesare măsuri urgente care să stopeze transmisia comunitară intensă și este nevoie de ele acum”. “Fie că vorbim de Certificatul verde adoptat în regim de urgență de către Parlament sau de alte măsuri capabile să reducă pe termen scurt mobilitatea și interacțiunea umană, nu trebuie să mai pierdem nicio clipă în a le asuma și pune în aplicare, indiferent cât de nepopulare ar părea. Orice zi pierdută sau de ezitare poate avea efecte dramatice pentru noi toți, ca societate” a punctat șeful statului.

Afirmând că este o perioadă a suferinței, o dramă națională de proporții teribile, el a subliniat că prioritatea zero este în acest moment salvarea vieții semenilor noștri, protejarea sănătății celor vulnerabili și a celor bolnavi, pe care asistența medicală îi poate ajuta să depășească cu bine această maladie.

“Orice alte teme trec în plan secund, nimic, nimic nu este mai presus de viață și trebuie să facem tot ce este omenește posibil, chiar și în ceasul al doisprezecelea, pentru a o proteja. Zi de zi, chiar în aceste momente, medicii și personalul medical din spitalele noastre duc o luptă epuizantă pentru viață. Dar nici sistemele medicale performante din țări cu o infrastructură sanitară dezvoltată nu pot face față unui număr atât de mare de îmbolnăviri.  Este motivul pentru care am solicitat ajutor extern și suntem recunoscători tuturor statelor care ne vin în sprijin”, a precizat Klaus Iohannis.

În continuare, președintele a făcut apel la cetățeni să se vaccineze.

“Vaccinarea este singura soluție care vedem că funcționează în toate statele în care pandemia a fost semnificativ redusă prin vaccinarea populației în proporție covârșitoare.  Este în același timp și argumentul suprem împotriva tuturor celor care, contestând cu premeditare sau din ignoranță vaccinurile, sunt indirect responsabili și vinovați de suferința semenilor pe care, chipurile, încearcă să îi salveze de efecte secundare adverse imaginare.  Vaccinurile anti COVID sunt sigure și eficiente, la fel cum și formele severe și decesele cauzate de această boală sunt reale și dramatice.  Conspirațiile și teoriile fake news fac extrem de mult rău celor încurajați să refuze tocmai soluția care le-ar putea salva viața”, a adăugat Iohannis.

Președintele a conchis declarația sa cu un îndemn la speranță, la solidaritate și la vaccinare.

“Istoria națiunii noastre greu încercate stă mărturie că atunci când am fost solidari am trecut cu bine peste cele mai cumplite încercări. O putem face și acum.  Vaccinați-vă, purtați mască, evitați aglomerațiile, păstrați distanța socială cât mai mult timp posibil! Suntem în al doisprezecelea ceas, să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați!”, a conchis Klaus Iohannis.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, România va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces.

Continue Reading

POLITICĂ

Dan Barna, ministrul propus la externe, cu o zi înainte de vizita șefului Pentagonului la București: SUA și-au luat mâna în mod formal de pe estul Europei

Published

on

© Dan Barna / Facebook

Dan Barna, ministrul de externe desemnat să conducă portofoliul diplomației române într-un potențial cabinet Dacian Cioloș, a făcut o declarație controversată în timpul audierii din comisia de specialitate a Parlamentului, unde a acuzat SUA că și-ar fi luat mâna în mod formal de pe Europa de Est. Afirmația sa vine cu o zi înainte ca șeful Pentagonului, Lloyd Austin, să efectueze o vizită în România pentru a aprecia rolul de “aliat model” al Statelor Unite și al Alianței Nord-Atlantice.

“Vreau să iau câteva elemente punctuale. Relația cu Statele Unite – da, relația cu Statele Unite este unul din cei trei piloni, exact cu asta am început. Pentru că, dincolo de așezarea în pagină a programului, și în așezarea mea direcțiile strategice principale se regăsesc în ceea ce am spus deja, dar oportunitatea pe care noi o avem ca țară vine tocmai în contextul în care Statele Unite și-au luat mâna în mod formal de pe toate zonele și de pe estul Europei, mutându-și într-adevăr prioritățile în zona Pacifică, or în acest context oportunitatea pe care o avem vine tocmai din acest lucru în care americanii spun `fiți parteneri cu noi fiecare în zona voastră`, or aceasta este o poziționare firească pe care trebuie să o avem”, a spus Barna, în cadrul audierilor din comisiile de politică externă ale Camerei Deputaților și Senatului.

La finalul audierilor, fostul vicepremier și fostul candidat la prezidențiale, Dan Barna, a primit aviz negativ. S-au întrunit 20 de voturi “împotrivă”, 11 voturi “pentru” şi 4 abţineri.

 

Afirmațiile sale sunt cu atât mai controversate cu cât secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua miercuri o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu.

În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru”, a declarat un oficial american.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele PMP consideră că bugetul pentru 2022 ”ar trebui să respecte necesarul de finanţare în situaţie de război”, având în vedere starea ”critică a sistemului sanitar”

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Cristian Diaconescu apreciază că proiecțiile bugetare ar trebui să respecte ”necesarul de finanțare în situație de război și nu de pace”, având în vedere ” numărul celor care şi-au pierdut viaţa din cauza COVID şi a situaţiei critice a sistemului sanitar.”

”Pe parcursul celor aproape 2200 de zile cât a durat cel de-al doilea război Mondial, România a pierdut aproximativ 800.000 de civili şi militari. În medie 364 de oameni pe zi.  În aceste zile pandemice asistăm la pierderi zilnice mai mari decât în a doua conflagraţie mondială”, a amintit Diaconescu.

Acesta a explicat că, ”într-o țară normală, în această perioadă, se elaborează bugetul de stat, inclusiv cel privind pensiile pentru anul 2022.”

”Politica cu oameni mici nu poate acoperi marile provocări ale zilelor noastre”, a continuat președintele PMP.

În ultimele 24 de ore au fost 10.141 de cazuri noi de COVID-19. Rata de pozitivare a testelor este de 29.30%. Alte 261 de decese au fost raportate de autorități, din care 238 au fost la persoane nevaccinate. La ATI sunt 1.764 de pacienți cu COVID-19, informează Digi24.

Având în vedere numărul mare de infectări și decese și rata mică de vaccinare, în contextul în care România, țară membră UE, a dispus de vaccinuri anti-COVID-19, Organizația Mondială a Sănătății și-a îndreptat atenția asupra situației din România pentru a înțelege care au fost sincopele în gestionarea pandemiei de COVID-19.

Astfel, Biroul regional al OMS pentru Europa şi OMS România, împreună cu înalţi oficiali din Ministerul Sănătăţii, Centrul Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile şi din CNCAV, au analizat luni, în cadrul unei întâlniri online, motivele care au dus la tendinţa actuală în procesul de vaccinare împotriva COVID-19.

Potrivit unui comunicat transmis de CNCAV, partea română i-a informat pe specialiştii OMS despre creşterea ”foarte mare” a cazurilor severe şi a deceselor în urma infectării cu COVID-19, sursa citată precizând că 92% din decese au fost înregistrate la persoanele nevaccinate. Cele mai multe dintre acestea au avut şi alte boli, dar au fost înregistrate decese şi în rândul tinerilor, copiilor şi tineri şi populaţiei active.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 hour ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.4 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH5 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL5 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA5 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA6 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.6 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.11 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.2 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending