Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis găzduiește pentru a doua oară summitul celor Trei Mări, reuniune care va marca prima extindere a Inițiativei și la care vor participa în premieră cinci țări G7

Published

on

© Three Seas Summit/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis, va găzdui miercuri, la Palatul Cotroceni, cea de-a opta ediție a summitului Inițiativei celor Trei Mări. Este al doilea astfel de summit pe care România îl organizează, după cel din 2018, reuniune care a presupus atingerea “maturității politice” a Inițiativei prin deciziile convenite. Summitul din 2023 va marca extinderea, în premieră, a Inițiativei și participarea unor invitați de marcă la nivelul partenerilor regionali – Grecia, Republica Moldova, Ucraina și Turcia – și la nivelul unor parteneri G7, precum Japonia, Regatul Unit și Franța, alături de partenerii strategici ai I3M – SUA, Comisia Europeană și Germania.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, la evenimentul la nivel înalt vor fi prezenți reprezentanți din toate cele 12 state participante la Inițiativă (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, alături de țara gazdă, România), partenerii strategici ai I3M (Statele Unite, Comisia Europeană și Germania), o serie de invitați speciali (Grecia, Ucraina, Republica Moldova, Japonia, Regatul Unit, Franța, Turcia), precum și reprezentați ai unor importante organizații internaționale (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială).

De asemenea, în marja summitului, va fi organizată joi, 7 septembrie, de către Guvernul României, sub Înaltul Patronaj al președintelui Klaus Iohannis, o nouă ediție a Forumului de Afaceri al I3M.

În cadrul lucrărilor summitului, președintele Klaus Iohannis va prezenta rezultatele mandatului României la conducerea I3M (iunie 2022 – septembrie 2023), reflectate, de asemenea, în Declarația Comună a Summitului, care va fi adoptată la finalul discuțiilor. Aceasta va constitui un reper important pentru activitățile viitoare ale I3M, vizând direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea interconectărilor transfrontaliere în domeniul infrastructurii de transport, al energiei și al digitalizării, dar și privind consolidarea și diversificarea instrumentelor financiare ale Inițiativei.

Prin adoptarea Declarației de la București, Grecia va deveni cel de-al 13-lea stat participant la Inițiativă, iar Ucraina și Republica Moldova vor obține calitatea de state participante asociate la I3M.

Potrivit Palatului Cotroceni, șeful statului va evidenția importanța politică și potențialul Inițiativei celor Trei Mări de a contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele participante la I3M și restul statelor membre ale Uniunii Europene, prin consolidarea conectivității strategice europene pe axa Nord-Sud. De asemenea, președintele Klaus Iohannis va reliefa contribuția Inițiativei celor Trei Mări la întărirea coeziunii în cadrul UE și aprofundarea legăturilor transatlantice, procese pe care țara noastră le-a susținut pe durata întregului mandat la conducerea Inițiativei.

Iohannis va sublinia că, la peste un an și jumătate de la începutul agresiunii brutale și ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei, I3M a reconfirmat validitatea conceptului său și urgența implementării obiectivelor sale, în actualul context geopolitic această platformă de dialog politic la nivel înalt devenind un important instrument pentru consolidarea rezilienței regionale și europene. Președintele Klaus Iohannis va încuraja totodată dezvoltarea de noi instrumente și parteneriate care să catalizeze investiții în proiectele I3M prioritare, inclusiv prin crearea unui nou Fond de Investiții, care să continue activitatea celui inițiat la Summitul de la București din 2018, și examinarea celor mai eficiente modalități de creare a unui Fond de Inovare al Inițiativei.

Cu ocazia summitului, va fi actualizată și lista proiectelor prioritare strategice, prima astfel de listă fiind lansată cu prilejul summitului precedent de la București.

România este primul dintre statele participante la I3M care organizează pentru a doua oară un Summit al Inițiativei, după cel găzduit de președintele Iohannis în 2018, la București.

La precedentul summit găzduit de România, 17-18 septembrie 2018, au fost adoptate decizii esențiale pentru viitorul Inițiativei, precum lista de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital; organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 oficiali şi reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă şi din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum şi reprezentanți ai UE şi ai instituțiilor financiare europene şi internaționale); lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante); inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante). De asemenea, pentru prima dată în istoria Inițiativei, la summitul din 2018 au participat, alături de SUA, Germania și Comisia Europeană, în calitate de parteneri ai formatului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

România va încasa în conturile BNR 2,75 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 2 din PNRR

Published

on

© MIPE

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat joi, 28 septembrie, că, în urma evaluării parțial pozitive cu privire la cererea de plată a României, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, s-a autorizat plata contribuției financiare pentru cea de-a doua tranșă cu o valoare de 3,16 miliarde euro în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) (din care 2,14 miliarde euro sprijinului nerambursabil și 1,02 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut). Astfel, în urma scăderii procentului aferent prefinanțării, România va primi în contul Băncii Naționale a României suma de 2,75 miliarde euro.

În cazul cererii de plată nr. 2, Comisia a considerat că 49 din cele 51 de jaloane și ținte au fost îndeplinite în mod satisfăcător, pe baza justificărilor furnizate de România. Suma în valoare de 53 milioane euro sub formă de împrumut a fost suspendată până la îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor 129 și 133, dar nu mai târziu de jumătatea lunii martie 2024.

Reamintim că până în prezent prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România a încasat suma totală de 6,35 miliarde euro, reprezentând prefinanțarea în procent de 13% cu o valoare de 3,79 miliarde euro și Cererea de plată nr.1 cu o valoare de 2,56 miliarde euro.

Valoarea totală a sumelor încasate la care se adaugă si valoarea tranșei aferente cererii de plată nr. 2 este de 9,1 miliarde euro.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Coaliției pentru Economie Digitală, îngrijorat de potențialul impact al normelor UE privind lucrătorii pe platforme asupra modului de dezvoltare al companiilor de pe piața din România

Published

on

© captură de ecran/caleaeuropeana.ro

Președintele Coaliției pentru Economie Digitală, Cătălin Codreanu, este îngrijorat că transpunerea în legislația națională a directivei UE privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme ar putea avea un impact negativ asupra modului de dezvoltare al companiilor de pe piața românească. 

„Noi o vedem ca pe o one size fits all”, a afirmat Cătălin Codreanu, joi, în cadrul panelului „Economia platformelor online. Unde suntem?”, din marja celei de-a 11-a ediții a forumului Eurosfat, cu referire la propunerea de reformă a drepturilor lucrătorilor platformelor. „Specific pentru România ar fi, ca să dau doar un simplu exemplu, faptul că contractorii, partenerii platformelor, companiile cu care colaborează șoferii și livratorii de la Bringo, Tazz, Glovo, Uber, au o formă sau alta de colaborare, fie că este un contract clasic de muncă, fie că este un PFA, acești oameni plătesc prin forța legislației civile taxe și contribuții din muncă care le oferă această umbrelă. Particularitatea României la nivelul întregii directive aceasta este. Ne îngrijorează, însă, momentul transpunerii acestei directive, care poate deranja un ecosistem, adică modalitatea în care companiile au început să se dezvolte plecând de la un șofer, de exemplu. Platformele nu neagă dreptul acestor oameni la protecție socială, însă transpunerea la nivelul României trebuie să aibă în vedere flexibilitatea legiuitorului de a transpune luând în considerare particularitățile pieței românești”, a explicat acesta.

 

Mai multe studii au arătat că noile norme ar putea duce, de exemplu, la dispariția a 70% dintre șoferii care oferă servicii de ridesharing.

„Au apărut mai multe studii realizate de platforme, fie de institute independente, care arată că 70% din respondenți preferă flexibilitatea dată de lucrul prin intermediul platformelor în detrimentul unui program fix, la care se adaugă un avantaj financiar de +15% al venitului. Business-ul platformelor nu este de a angaja aceste persoane, modelul este de a funcționa flexibil în funcție de cerere și ofertă, în funcție de nevoile aflate în piață. Odată cu intrarea în vigoare a noilor norme, lucrătorii vor fi transferați la partenerii platformelor, pentru că actualmente nu sunt angajați direcți ai platformelor”, a mai afirmat Cătălin Codreanu. „Modalitatea rapidă de transpunere în legislație nu aduce întotdeauna cele mai fericite rezultate”, a adăugat acesta.

Potrivit acestuia, Coaliția pentru Economia Digitală lucrează în prezent la un studiu al impactului acestor lucrători în economia românească.

Propunerea de directivă a Comisiei Europene privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme, lansată în 2022, introduce două îmbunătățiri esențiale: pe de o parte contribuie la stabilirea statutului profesional corect al persoanelor care lucrează pentru platformele digitale și, pe de altă parte, stabilește primele norme ale UE privind utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă.

În prezent, majoritatea celor 28 de milioane de lucrători pe platforme din UE, inclusiv șoferii de taxi, lucrătorii casnici și șoferii care efectuează livrări de alimente, sunt în mod formal lucrători independenți. Cu toate acestea, unii dintre ei trebuie să respecte multe dintre aceleași norme și restricții pe care le respectă un lucrător salariat, ceea ce indică faptul că se află efectiv într-un raport de muncă și că, prin urmare, ar trebui să beneficieze de drepturile în materie de muncă și de protecția socială de care beneficiază lucrătorii salariați în temeiul dreptului național și al dreptului UE.

Obiectivul directivei este de a aborda aceste cazuri de încadrare incorectă și de a facilita reîncadrarea acestor lucrători ca salariați. În conformitate cu abordarea generală a Consiliului, se va presupune din punct de vedere juridic că lucrătorii sunt salariați ai unei platforme digitale (nu lucrători independenți) dacă relația lor cu platforma îndeplinește cel puțin trei din cele șapte criterii prevăzute în directivă. Printre aceste criterii se numără următoarele:

  • limite superioare aplicabile sumei de bani pe care o pot primi lucrătorii
  • restricții privind posibilitatea de a refuza sarcini de muncă
  • norme care reglementează înfățișarea sau conduita lucrătorilor

În cazurile în care se aplică prezumția legală, îi va reveni platformei digitale să demonstreze că nu există niciun raport de muncă în conformitate cu dreptul intern și practicile naționale.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea: Diversele crize cu care ne-am confruntat în ultimii ani arată că dezvoltarea trebuie să fie nu doar sustenabilă, ci şi rezilientă

Published

on

© Guvernul României

Dezvoltarea, în contextul diverselor provocări din ultimii ani, trebuie să fie nu doar sustenabilă, ci și rezilientă în fața eventualelor crize, indiferent de natura lor, și pentru a răspunde acestei exigențe este nevoie de asumarea angajamentului politic de a implementa practici de dezvoltare rezilientă, a precizat joi ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, în deschiderea Forumului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, conform Agerpres.

”Diversele crize cu care ne-am confruntat în ultimii ani ne-au arătat importanţa rezilienţei în procesul de dezvoltare a statelor noastre. Pandemia de COVID şi conflictul geopolitic din vecinătatea noastră ne-au făcut să înţelegem cât de fragilă poate fi dezvoltarea, Europa fiind expusă la o inversare a tendinţei de creştere şi o uşoară depreciere a standardului de viaţă. Ca urmare a acestor şocuri, devine esenţial ca în toate sectoarele prioritare dezvoltarea să fie nu doar sustenabilă, ci şi rezilientă în faţa eventualelor crize, indiferent de natura lor”, a menționat Veștea.

În viziunea sa, este nevoie de ”asumarea angajamentului politic de a implementa, la nivel central şi local, practici de dezvoltare rezilientă prin alocarea de resurse consistente în cadrul programelor naţionale şi europene gestionate”.

În acest scop, ”ar trebui extinsă integrarea principiilor rezilienţei în cadrul strategiilor de dezvoltare la nivel naţional sau sectorial ca o condiţie esenţială a procesului de creştere, ţinând cont că investiţiile în rezilienţă sunt investiţii pentru o dezvoltare durabilă”, consideră ministrul Dezvoltării.

El a evidențiat ”oportunitatea extraordinară” pe care o oferă Mecanismul de Redresare și Reziliență țărilor UE.

”Comisia Europeană a susţinut şi încurajat permanent aceste eforturi prin oferirea de sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de mecanisme reale în vederea consolidării capacităţilor regionale şi naţionale de rezilienţă”, a mai spus Veștea, listând seria de componente din PNRR pe care ministerul pe care îl conduce le coordonează.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA2 hours ago

România va încasa în conturile BNR 2,75 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 2 din PNRR

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Coaliției pentru Economie Digitală, îngrijorat de potențialul impact al normelor UE privind lucrătorii pe platforme asupra modului de dezvoltare al companiilor de pe piața din România

NATO3 hours ago

Stoltenberg, vizită surpriză la Kiev: Statele NATO au încheiat contracte de 2,4 miliarde de euro pentru muniții din care vor furniza și Ucrainei; Zelenski: Aderarea la NATO, o chestiune de timp

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea: Diversele crize cu care ne-am confruntat în ultimii ani arată că dezvoltarea trebuie să fie nu doar sustenabilă, ci şi rezilientă

NATO7 hours ago

Franța cere Turciei și Ungariei să ratifice aderarea Suediei la NATO: Ne-ar plăcea să vedem că îşi pun în practică angajamentul

U.E.8 hours ago

Președinta Parlamentului European speră că UE va demara negocierile de aderare cu Ucraina și R. Moldova până la finalul anului: Să nu dezamăgim milioanele de oameni care consideră Europa ca fiind casa lor

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ministrul Odobescu, la Forumul CEPA: Suntem vecinii Ucrainei și angajamentul nostru ferm este de a sprijini Ucraina cât timp va fi nevoie

ROMÂNIA9 hours ago

Nicolae Ciucă: Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență este o inițiativă românească de succes care a dovedit într-un timp scurt că poate contribui în mod semnificativ la consolidarea rezilienței UE și NATO

ROMÂNIA10 hours ago

MAE: Secretarul de stat Iulian Fota a deschis programul EU-US Emerging Leaders Visitors, lansat în 2022 de Comisia Europeană în colaborare cu România și alte nouă state UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputatul Siegfried Mureșan: Prioritatea grupului PPE este apărarea drepturilor fermierilor din România și din Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Coaliției pentru Economie Digitală, îngrijorat de potențialul impact al normelor UE privind lucrătorii pe platforme asupra modului de dezvoltare al companiilor de pe piața din România

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ministrul Odobescu, la Forumul CEPA: Suntem vecinii Ucrainei și angajamentul nostru ferm este de a sprijini Ucraina cât timp va fi nevoie

SUA11 hours ago

“Păcat, Vladimir. Tu ai atras-o asupra ta”: Hillary Clinton l-a ironizat pe Putin privind extinderea NATO la ceremonia prezentării portretului său de secretar de stat al SUA

U.E.2 days ago

Pactul verde european s-a născut din necesitatea de a proteja oamenii și planeta, dar a fost conceput și ca o oportunitate de a ne construi viitoarea prosperitate, evidențiază Ursula von der Leyen

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, dialog cu delegația parlamentară condusă de șeful Parlamentului din Georgia: Energia și conectivitatea sunt la ora actuală factorii motrici ai cooperării bilaterale

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

ROMÂNIA3 days ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

ROMÂNIA4 days ago

Adrian Câciu: Experții români verifică în Polonia stadiul de livrare a elicopterelor Black Hawk pentru intervenții în situații de urgență, care au fost finanțate cu fonduri europene

ROMÂNIA6 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU6 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Trending