Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a transmis președintelui Consiliului European liniile de negociere ale României înainte de summitul extraordinar al UE pentru pachetul de redresare de 1.850 de miliarde de euro

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut marți o consultare bilaterală în format de videoconferință cu președintele Consiliului European Charles Michel în vederea pregătirii summitului extraordinar al Consiliului European din perioada 17-18 iulie și în care liderii europeni vor negocia planul de 1.850 de miliarde de euro privind relansarea UE, compus din instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat obiectivele principale pe care România le are în cadrul acestui proces de negociere, reiterând necesitatea de a se ajunge cât mai curând posibil la un acord final, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermieri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. Referitor la planul de redresare economică, alcătuit din subvenții și credite, Klaus Iohannis a solicitat o pondere mai mare a granturilor “comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate” și s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică a UE. 

Politica de coeziune: România vrea creșterea transferurilor între fondurile politicii de coeziune și menținerea regulii de dezangajare

“Președintele Klaus Iohannis a subliniat că obiectivul major al țării noastre este obținerea unor alocări cât mai mari pentru politicile de coeziune și agricultură. În acest context, președintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea de menținere a unui rol principal al celor două politici în cadrul viitorului buget al Uniunii, având în vedere că acestea reprezintă cele mai importante instrumente de investiții ale Uniunii, care funcționează în mod adecvat și care pot oferi soluții eficiente în situațiile de criză”, arată sursa citată.

Cu privire la politica de coeziune, șeful statului a solicitat o flexibilitate sporită în absorbția sumelor alocate acestei politici. Astfel, președintele Klaus Iohannis a susținut creșterea transferurilor între diferitele fonduri ale acestei politici pentru a adapta finanțarea disponibilă la nevoile noastre specifice de dezvoltare. De asemenea, Iohannis s-a exprimat în favoarea menținerii ratelor de cofinanțare și prefinanțare din actuala perioadă de programare 2014-2020, precum și a actualei reguli de dezangajare a fondurilor europene de n+3 ani.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o flexibilitate suplimentară în cadrul concentrării tematice în cazul Fondului European de Dezvoltare Regională.

Politica agricolă comună: Klaus Iohannis solicită ca fermierii români să beneficieze de plăți directe cât mai apropiate de nivelul Europei de Vest

Referitor la Politica Agricolă Comună, președintele a solicitat alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, ținând cont de faptul că zonele rurale au o nevoie ridicată de investiții pe termen lung.

În ceea ce privește plățile directe, președintele Klaus Iohannis a susținut continuarea procesului de convergență externă a acestora, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest. De asemenea, Președintele României a pledat pentru eliminarea caracterului obligatoriu al mecanismului de plafonare a plăților directe, astfel încât statele membre să aibă flexibilitatea necesară pentru adaptarea finanțărilor la propriile condiții specifice.

Cu privire la introducerea unor resurse proprii noi la bugetul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a subliniat că România este în favoarea oricărei alte resurse care poate genera venituri suplimentare, dar care să nu afecteze sursele de venit existente la nivelul statelor membre.

De altfel, într-o convorbire anterioară cu Charles Michel, înaintea videoconferinței liderilor UE din 19 iunie, președintele Klaus Iohannis a transmis că negociază ca România să beneficieze de mai mulți bani din bugetul UE 2021-2027 decât cele aproximativ 45 de miliarde de euro care i-au fost alocate pentru perioada 2014-2020.

Instrumentul Next Generation EU: România dorește mai multe granturi și mai puține împrumuturi pentru o perioadă de rambursare de 30 de ani

Referitor la Planul de redresare economică, președintele României a pledat pentru o alocare totală substanțială, pentru o pondere mai mare a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, precum și pentru un acces rapid și eficient la finanțare pentru toate statele membre. De asemenea, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru o perioadă cât mai lungă în ceea ce privește implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral și eficient.

Președintele României s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică, întrucât această abordare ar permite punerea în aplicare a angajamentelor pe termen mediu și lung asumate la nivelul Uniunii Europene, evitând, totodată, presiuni nejustificate asupra bugetelor naționale.

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească până la 33 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Conform estimărilor, între 19,62 și 21 de miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar între 11,58 – 12 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. 

Fondul pentru Tranziție Justă: România pledează pentru un caracter voluntar al transferurilor între fonduri

În ceea ce privește Fondul pentru Tranziție Justă, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond. De altfel, un document al Comisiei Europene arată că România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro. Cu o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro, România va putea beneficia de a treia cea mai mare alocare propusă de Comisia Europeană, după Polonia (8 miliarde de euro) și Germania (5,15 miliarde de euro).

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice.

Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care debutează la 1 iulie.

Convenirea unui acord la summitul din 17-18 este incertă. Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, cele patru state frugale, sunt foarte rezervate în legătură cu proiectul planului Next Generation EU – stabilit la 750 miliarde de euro -, de care vor beneficia în primul rând ţările din sudul Uniunii, cele mai afectate de pandemie. Din planul propus de Comisia Europeană, 500 de miliarde de euro ar urma să fie acordate sub formă de subvenții către statele membre, iar 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, cele patru state frugale dorind mai degrabă o recuperare bazată pe credite, și nu pe subvenții. De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat de înțeles că ar putea fi necesar un al doilea summit, însă a făcut apel către liderii UE să ajungă la un acord până la finalul lunii iulie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron: Europa trebuie să fie mai suverană și autonomă. Schimbarea administrației americane reprezintă o oportunitate pentru Europa

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Europa a reacţionat rapid la criza coronavirusului, ceea ce a arătat că ea trebuie să fie mai suverană şi mai autonomă în domenii precum sănătatea, energia sau tehnologia, a declarat luni preşedintele francez Emmanuel Macron în cadrul unui summit internaţional de afaceri virtual ‘Choose France’, menţionând că schimbarea administraţiei americane reprezintă o oportunitate pentru Europa, potrivit Reuters.

Discursul lui Macron a fost rostit la o zi distanță după ce șeful statului francez a avut o conversație telefonică cu noul său omolog american, Joe Biden, în care noul lider de la Casa Albă i-a transmis liderului de la Palatul Elysee “angajamentul său de a consolida relația transatlantică prin intermediul NATO și al parteneriatului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană“. 

Pe ansamblu, Europa se îndreaptă spre punerea în aplicare a unor măsuri mai eficiente pentru stăvilirea epidemiei de COVID-19, a apreciat şeful statului francez, conform Reuters, informează Agerpres.

“Peste tot în Europa, acţionăm pentru adaptarea strategiei de a ţine mai bine sub control pandemia”, a declarat Macron, lider marcant al liberalilor de la Renew Europe, în cadrul summitului de investiţii “Choose France”.

Emmanuel Macron s-a reunit luni într-un summit virtual cu 100 de şefi de companii multinaţionale într-o tentativă de a-i convinge să investească în continuare în Franţa, în pofida pandemiei de COVID-19.

Recunoscut pentru pledoaria sa față de suveranitatea Europei și autonomia strategică europeană, Emmanuel Macron a declarat și la finele anului trecut că națiunile Uniunii Europene trebuie să continue eforturile pentru a deveni independente de SUA în domeniile apărării și finanțelor chiar și după preluarea mandatului de președintele ales Joe Biden.

Statele Unite ne vor respecta ca aliați doar dacă suntem serioși și dacă suntem suverani în ceea ce privește apărarea noastră“, a declarat Macron într-un amplu interviu pentru Le Grand Continent și intitulat sugestiv “Doctrina Macron” pentru a exprima mai impunător ambițiile liderului de la Elysee expuse în celebrul său discurs de la Sorbona din septembrie 2017.

De cealaltă parte, Joe Biden s-a arătat deschis să reînnoiască relațiile Statelor Unite cu aliații săi transatlantici, atât în perioada în care a fost președinte ales, cât și după depunerea jurământului de președinte, când a utilizat prilejul discursului său inaugural pentru a respinge politica “America first” a predecesorului său Donald Trump și pentru a promite că “ne vom repara alianțele” și “ne vom angaja din nou cu lumea” internațională.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș o felicită pe Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei: Să lucrăm împreună pentru o Europă puternică

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament)

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a felicitat-o duminică pe Kaja Kallas, fost europarlamentar și parte a familiei Renew Europe, care va deveni prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei.

Kaja Kallas, în vârstă de 43 de ani, a fost desemnată săptămâna trecută să formeze un guvern în Estonia, în urma demisiei lui Juri Ratas, din aceeași familie politică.

“Felicitări și succes, Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei”, a scris Cioloș, pe Twitter, subliniind că aceasta este membru al Renew Europe.

“Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru o Estonie puternică în inima unei Uniuni Europene puternice”, a completat el.

Prin numirea sa în fruntea guvernului de la Tallinn, Estonia devine prima țară din lume care este condusă deopotrivă de un președinte femeie, Kersti Kaljulaid, și de un prim-ministru femeie.

Kaja Kallas este lider al Partidului Reformei din 2018 și fost deputat în Parlamentul European din 2014 până în 2018, fiind membru al grupului ALDE, acum Renew Europe.

Ea a fost anterior avocată, specializată în dreptul european și estonian în domeniul concurenței, și a fost membră a Parlamentului Estoniei.

Kaja Kallas își va reprezenta țara în Consiliul European, acolo unde Renew Europe este reprezentată de șapte șefi de stat sau de guvern, a doua cea mai mare pondere, după Partidul Popular European.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European avertizează producătorii de vaccinuri anti-COVID-19: Vom folosi mijloace legale ca să-și respecte contractele

Published

on

© European Union, 2021

Uniunea Europeană va obliga companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat pentru aprovizionarea cu vaccinuri anti-COVID-19, a declarat duminică preşedintele Consiliului European, Charles Michel, transmite Reuters.

Pfizer Inc a anunţat săptămâna trecută că va întârzia livrările către Europa pentru a face modificări în procesul menit să sporească capacitatea de producţie. Vineri, şi AstraZeneca a declarat că livrările iniţiale către regiune vor fi reduse din cauza unor probleme de producţie.

Intenţionăm să facem companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat… folosind mijloace legale aflate la dispoziţia noastră“, a declarat Michel la postul de radio Europe 1, potrivit Agerpres.

Charles Michel, care provine din familia politică Renew Europe, nu a făcut referire la potenţiale sancţiuni, dar a spus că UE va insista pe transparenţă în ceea ce priveşte motivele întârzierilor. El a mai declarat că, după primele avertismente ale Pfizer cum că vor apărea întârzieri de câteva săptămâni, UE a reuşit să reducă aceste întârzieri prin adoptarea unei atitudini dure.

Am bătut cu pumnul în masă şi în cele din urmă întârzierile anunţate pentru câteva săptâmâni s-au transformat într-o încetinire a aprovizionării“, a spus el. 

Șeful Consiliului European a făcut aceste remarci după o videoconferință cu șefii de stat sau de guvern din eu pe care a prezidat-o joi. Atunci, liderii europeni au căzut de acord este nevoie de accelerarea procesului de vaccinare anti-COVID-19.

În acest sens, șefii de stat sau de guvern au precizat că “angajamentele privind livrările asumate de companii trebuie respectate”.

“Toate mijloacele posibile vor fi examinate pentru a asigura aprovizionarea rapidă, inclusiv distribuția timpurie pentru a evita întârzierile”, se arată în concluziile adoptate de cei 27 de lideri.

Până în prezent, Comisia Europeană a încheiat acorduri cu 6 dezvoltatori de vaccinuri pentru două miliarde de doze, urmând a primi 405 milioane de doze de la CureVac, 400 de milioane de la Johnson&Johnson, 400 de milioane de la AstraZeneca, 300 de milioane de la Sanofi-GSK, 300 de milioane de la Pfizer-BioNTech si 160 de milioane de la Moderna. La acestea se adaugă discuțiile preliminare încheiate de Comisia Europeană la 17 decembrie cu compania farmaceutică Novavax, de unde UE ar urma să achiziționeze 200 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19De asemenea, executivul european a încheiat și discuțiile preliminare cu compania farmaceutică Valneva pentru posibilitatea de a achiziționa 30 de milioane de doze, cu opțiunea de a cumpăra până la 30 de milioane de doze suplimentare.

Campania de vaccinare a debutat în UE la 27 decembrie, după ce Agenția Europeană pentru Medicamente a autorizat vaccinul produs de Pfizer-BioNTech la 21 decembrie. Ulterior, la 6 ianuarie, EMA a aprobat și vaccinul anti-COVID-19 creat de compania Moderna.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE3 mins ago

Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe din UE: România condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi, care este inacceptabilă

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

COVID-19: Comisia Europeană actualizează recomandările privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE, în contextul depistării unor noi tulpini de coronavirus

CONSILIUL UE2 hours ago

Consiliul Uniunii Europene adoptă norme privind îmbunătățirea drepturilor călătorilor din transportul feroviar

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron: Europa trebuie să fie mai suverană și autonomă. Schimbarea administrației americane reprezintă o oportunitate pentru Europa

ROMÂNIA2 hours ago

Liderii AUR, întâlniri politice la Bruxelles în contextul afilierii la familia conservatorilor europeni

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, maraton de întâlniri în Parlamentul European pe chestiuni economice, climatice și sociale, în ultima săptămână din ianuarie

Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Israelul reprezintă un exemplu de succes pentru campania de imunizare împotriva COVID-19, de la care avem multe de învățat și în Europa

U.E.4 hours ago

Marcelo Rebelo de Sousa, reales președinte al Portugaliei. Ursula von der Leyen și Charles Michel salută rezultatul votului: Portugalia va contribui la redresarea digitală și ecologică a UE

INTERNAȚIONAL4 hours ago

China deschide Forumul Economic de la Davos în 2021, a cărui agendă se învârte în jurul tematicii de reconstrucție a încrederii societale în urma pandemiei de COVID-19

CHINA4 hours ago

Raport UNCTAD: China a devansat SUA devenind principalul beneficiar de investiţii străine directe în 2020

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac5 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE5 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac6 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending