Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a transmis președintelui Consiliului European liniile de negociere ale României înainte de summitul extraordinar al UE pentru pachetul de redresare de 1.850 de miliarde de euro

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut marți o consultare bilaterală în format de videoconferință cu președintele Consiliului European Charles Michel în vederea pregătirii summitului extraordinar al Consiliului European din perioada 17-18 iulie și în care liderii europeni vor negocia planul de 1.850 de miliarde de euro privind relansarea UE, compus din instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat obiectivele principale pe care România le are în cadrul acestui proces de negociere, reiterând necesitatea de a se ajunge cât mai curând posibil la un acord final, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermieri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. Referitor la planul de redresare economică, alcătuit din subvenții și credite, Klaus Iohannis a solicitat o pondere mai mare a granturilor “comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate” și s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică a UE. 

Politica de coeziune: România vrea creșterea transferurilor între fondurile politicii de coeziune și menținerea regulii de dezangajare

“Președintele Klaus Iohannis a subliniat că obiectivul major al țării noastre este obținerea unor alocări cât mai mari pentru politicile de coeziune și agricultură. În acest context, președintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea de menținere a unui rol principal al celor două politici în cadrul viitorului buget al Uniunii, având în vedere că acestea reprezintă cele mai importante instrumente de investiții ale Uniunii, care funcționează în mod adecvat și care pot oferi soluții eficiente în situațiile de criză”, arată sursa citată.

Cu privire la politica de coeziune, șeful statului a solicitat o flexibilitate sporită în absorbția sumelor alocate acestei politici. Astfel, președintele Klaus Iohannis a susținut creșterea transferurilor între diferitele fonduri ale acestei politici pentru a adapta finanțarea disponibilă la nevoile noastre specifice de dezvoltare. De asemenea, Iohannis s-a exprimat în favoarea menținerii ratelor de cofinanțare și prefinanțare din actuala perioadă de programare 2014-2020, precum și a actualei reguli de dezangajare a fondurilor europene de n+3 ani.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o flexibilitate suplimentară în cadrul concentrării tematice în cazul Fondului European de Dezvoltare Regională.

Politica agricolă comună: Klaus Iohannis solicită ca fermierii români să beneficieze de plăți directe cât mai apropiate de nivelul Europei de Vest

Referitor la Politica Agricolă Comună, președintele a solicitat alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, ținând cont de faptul că zonele rurale au o nevoie ridicată de investiții pe termen lung.

În ceea ce privește plățile directe, președintele Klaus Iohannis a susținut continuarea procesului de convergență externă a acestora, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest. De asemenea, Președintele României a pledat pentru eliminarea caracterului obligatoriu al mecanismului de plafonare a plăților directe, astfel încât statele membre să aibă flexibilitatea necesară pentru adaptarea finanțărilor la propriile condiții specifice.

Cu privire la introducerea unor resurse proprii noi la bugetul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a subliniat că România este în favoarea oricărei alte resurse care poate genera venituri suplimentare, dar care să nu afecteze sursele de venit existente la nivelul statelor membre.

De altfel, într-o convorbire anterioară cu Charles Michel, înaintea videoconferinței liderilor UE din 19 iunie, președintele Klaus Iohannis a transmis că negociază ca România să beneficieze de mai mulți bani din bugetul UE 2021-2027 decât cele aproximativ 45 de miliarde de euro care i-au fost alocate pentru perioada 2014-2020.

Instrumentul Next Generation EU: România dorește mai multe granturi și mai puține împrumuturi pentru o perioadă de rambursare de 30 de ani

Referitor la Planul de redresare economică, președintele României a pledat pentru o alocare totală substanțială, pentru o pondere mai mare a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, precum și pentru un acces rapid și eficient la finanțare pentru toate statele membre. De asemenea, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru o perioadă cât mai lungă în ceea ce privește implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral și eficient.

Președintele României s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică, întrucât această abordare ar permite punerea în aplicare a angajamentelor pe termen mediu și lung asumate la nivelul Uniunii Europene, evitând, totodată, presiuni nejustificate asupra bugetelor naționale.

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească până la 33 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Conform estimărilor, între 19,62 și 21 de miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar între 11,58 – 12 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. 

Fondul pentru Tranziție Justă: România pledează pentru un caracter voluntar al transferurilor între fonduri

În ceea ce privește Fondul pentru Tranziție Justă, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond. De altfel, un document al Comisiei Europene arată că România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro. Cu o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro, România va putea beneficia de a treia cea mai mare alocare propusă de Comisia Europeană, după Polonia (8 miliarde de euro) și Germania (5,15 miliarde de euro).

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice.

Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care debutează la 1 iulie.

Convenirea unui acord la summitul din 17-18 este incertă. Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, cele patru state frugale, sunt foarte rezervate în legătură cu proiectul planului Next Generation EU – stabilit la 750 miliarde de euro -, de care vor beneficia în primul rând ţările din sudul Uniunii, cele mai afectate de pandemie. Din planul propus de Comisia Europeană, 500 de miliarde de euro ar urma să fie acordate sub formă de subvenții către statele membre, iar 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, cele patru state frugale dorind mai degrabă o recuperare bazată pe credite, și nu pe subvenții. De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat de înțeles că ar putea fi necesar un al doilea summit, însă a făcut apel către liderii UE să ajungă la un acord până la finalul lunii iulie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European subliniază ”rolul esențial” al societății civile din țările Parteneriatului Estic: Responsabilizează guvernele și deschid calea către viitorul european

Published

on

© European Union

Societatea civilă reprezintă legătura esențială cu cetățenii, iar respectarea drepturilor omului, a statului de drept, combaterea corupției și a discriminării și celebrarea libertății de exprimare sunt valorile care ne definesc, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, prin discursul său susținut la Forumul societății civile din cadrul Parteneriatului Estic, eveniment care are loc cu doar două săptămâni înainte de summitul acestei inițiative.

”Dumneavoastră, reprezentând sute de organizații ale societății civile, vă veți dedica zilele următoare examinării propunerilor pentru agenda post-2020 a Parteneriatului Estic, iar angajamentul dumneavoastră este esențial pentru realizarea progreselor necesare și așteptate în multe domenii critice. Acestea trebuie să genereze beneficii concrete pentru toți cetățenii din toate țările nostră și din cele ale Parteneriatului Estic”, a subliniat Michel.

Acesta a punctat că ”vecinii noștri sunt importanți”, cu care trebuie să colaborăm ”dacă ne dorim pace, stabilitate și prosperitate.”

” Istoria ne-a învățat această lecție. Iar Parteneriatul nostru estic a fost o dovadă a acestui adevăr simplu timp de peste 12 ani. Am făcut progrese în parteneriatul nostru în ciuda provocărilor, de la crize economice la conflicte armate și pandemia COVID. Și s-au înregistrat progrese importante – îmbunătățirea cadrelor electorale, reformarea administrațiilor, promovarea independenței sistemului judiciar și urmărirea penală a corupției. Dar știm cu toții că există în continuare provocări. În abordarea acestora, insistăm și perseverăm. Consolidarea democrației, lupta împotriva corupției, apărarea statului de drept, garantarea unei mass-media libere și combaterea dezinformării – aceasta este o luptă dificilă, dar o luptă esențială și demnă. Este responsabilitatea noastră, a tuturor. Iar dumneavoastră – societatea civilă – ați jucat și jucați un rol crucial. Trebuie să continuați să faceți un pas înainte și să vă faceți vocile auzite”, a mai spus președintele Consiliului European.

Charles Michel a făcut trimitere la Belarus, care provoacă ”îngrijorări” din cauza presiunii la care societatea civilă este supusă.”

”UE a rămas unită în sprijinul pentru populația belarusă și pentru dorința acesteia de schimbare democratică. Am oferit un sprijin financiar substanțial societății civile, jurnaliștilor, presei independente și impunem sancțiuni celor responsabili de falsificarea alegerilor, de răspândirea violenței și a represiunii”, a amintit oficialul european.

Făcând trimitere la recenta criză provocată de regimul Lukașenko prin instrumentalizarea celor vulnerabili, Michel a anunat că un nou pachet de sancțiuni ale UE este pe cale să fie convenit și că sunt luate în calcul acțiuni suplimentare.

”Mesajul nostru către poporul belarus este clar: nu vă vom dezamăgi. Sprijinul nostru economic cuprinzător pentru un Belarus democratic – până la trei miliarde de euro – reprezintă angajamentul nostru european ferm de a sprijini un viitor mai bun și alegerea democratică a poporului belarus”, a dat asigurări președintele Consiliului European.

Într-un apel la unitate, Charles Michel a subliniat că ”Parteneriatul Estic trebuie să facă față provocărilor unice ale vremurilor nostre, în primul rând schimbărilor climatice.”

”UE va sprijini toate inițiativele menite să creeze mai multe sinergii și mai multă cooperare între parteneri – inclusiv între cei trei parteneri asociați: Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Acest lucru va contribui la abordarea provocărilor comune și va deschide calea către o creștere durabilă și stabilitate politică, utilizând toate instrumentele existente pentru a sprijini societățile lor, în timp ce își urmăresc aspirațiile europene, și va încuraja coordonarea între parteneri și Bruxelles. Acest lucru include, de asemenea, agendele de asociere respective cu Uniunea Europeană, iar acest lucru ar trebui să conducă la schimbul de bune practici în materie de reforme și la o agendă mai largă pentru viitor”, a mai spus oficialul european.

În încheiere, acesta a reiterat ”rolul esențial” pe care îl are ”societatea civilă în responsabilizarea guvernelor și în deschiderea drumului către acest viitor european. Noua agendă propusă pentru Parteneriatul Estic post-2020 se concentrează pe redresare, reziliență și reformă. Ea este susținută de un plan economic și de investiții ambițios, care mobilizează peste două miliarde de euro pentru a sprijini redresarea post-pandemică”, a conchis Charles Michel. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European îl felicită pe noul prim-ministru Nicolae Ciucă: Aștept cu nerăbdare să cooperăm

Published

on

© Photo Collage (European Union/ MApN)

Președintele Consiliului European, Charles Michel, l-a felicitat joi pe noul prim-ministru al României, Nicolae Ciucă, al cărui guvern a fost învestit de Parlament și a depus jurământul în fața președintelui Klaus Iohannis.

“Felicitări noului Prim-ministru al României Nicolae Ciucă și mult succes!”, a scris Michel, pe Twitter, în limba română.

“Aștept cu nerăbdare să cooperăm”, a conchis el.

Guvernul PNL – PSD – UDMR condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă a fost învestit joi de Parlamentul României cu o majoritate covârșitoare de 318 de voturi pentru din partea deputaților și senatorilor, iar ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a avut loc la Palatul Cotroceni.

Coaliția PSD-PNL-UDMR poartă numele de Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate.

Premierul desemnat Nicolae Ciucă a declarat joi, în plenul Parlamentului, că Guvernul pe care îl va conduce va oferi predictibiltate şi va garanta stabilitatea şi dezvoltarea României prin toate măsurile pe care le va lua. Viitorul șef al Executivului de la Palatul Victoria a prezentat direcțiile de acțiune ale noii coaliții guvernamentale, reafirmând că Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă “axul principal” în îndeplinirea obiectivelor. Premierul desemnat a adăugat că prin programul de guvernare propus sunt puse pe primul loc interesele românilor. Ciucă a vorbit despre digitalizarea serviciilor publice, dezvoltarea unui program echitabil privind serviciile medicale, reziliența sistemului de sănătate, accelerarea și încurajarea vaccinării. El a asigurat că un domeniu cheie ce reprezintă o prioritate pentru Guvern este cel al educației.

În virtutea aceleiași bune colaborări între instituțiile statului, a spus Ciucă, “este necesar să asigurăm respectarea statului de drept și independența justiției”, având în vedere mai ales prioritățile care decurg din obligațiile României ca stat membru al Uniunii Europene.

“În aceeași ordine de idei, ne propunem ca politica externă a României să fie una coerentă, predictibilă și bazată pe trei piloni fundamentali: consolidarea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului în NATO și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA”, a asigurat el.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel a încurajat din nou comunitatea globală să susțină un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Forumului pentru pace de la Paris

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a efectuat ieri o vizită de lucru în Paris, unde a participat la Forumul pentru pace de la Paris în cadrul dezbaterii privind pregătirea statelor lumii în cazul unor pandemii viitoare.

„Un tratat internațional privind pandemiile, împreună cu OMS, va asigura o mai bună prevenire, detectare, pregătire și reacție. Împreună trebuie să ne asigurăm că nu ne vom mai confrunta niciodată cu o pandemie atât de devastatoare”, a transmis oficialul european. 

În decembrie 2020, președintele Consiliului European, Charles Michel, în mod oficial, un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, în cadrul unui mesaj video adresat la sesiunea specială a Adunării Generale a ONU, reuniunea având ca temă răspunsul la pandemia COVID-19.

“Numărul epidemiilor s-a înmulțit în ultimele decenii”, a spus președintele Michel.

“Am știut că lumea nu este imună la o pandemie majoră. Cu toate acestea, am fost luați prin surprindere. Aceasta este o formă de eșec și va trebui să învățăm lecțiile și să tragem concluziile“, a completat el

Atunci când se confruntă cu viitoare pandemii, un tratat internațional, ancorat în mobilizare colectivă și solidaritate, ar permite comunității internaționale să anticipeze mai bine, să se pregătească și să gestioneze viitoarele pandemii.

În urmă cu trei săptămânie, președintele Consiliului European, Charles Michel, a încurajat din nou comunitatea globală să susțină un tratat internațional privind pandemiile, în cadrul Summitului Mondial al Sănătății, în vederea dezvoltării de mecanisme și soluții comune la nivel global, regional și local.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ20 mins ago

PMP solicită Guvernului “reducerea evaziunii și nu creșterea impozitării” după ce România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA

ROMÂNIA24 mins ago

Cătălin Predoiu merge săptămâna viitoare la Bruxelles. Ministrul Justiției va avea întâlniri cu Vĕra Jourová și cu Didier Reynders

INTERNAȚIONAL24 mins ago

Emiratele Arabe Unite, „acord istoric” cu Franța pentru achiziția a 80 de avioane de luptă Rafale și 12 elicoptere Caracal în valoare de peste 17 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Eurobarometru: Cetățenii din zona euro sprijină puternic moneda unică, programul SURE și Mecanismul de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană prelungește programul de monitorizare a dezinformării privind COVID-19 pentru încă șase luni

MAREA BRITANIE2 hours ago

UE, Regatul Unit, SUA și Canada adoptă noi sancțiuni împotriva regimului Lukașenko, acuzându-l de abuzuri continue la adresa drepturilor omului și instrumentalizarea migranților

ROMÂNIA2 hours ago

Virgil Popescu, în cadrul Consiliului Energiei de la Bruxelles: România susține utilizarea celor mai adecvate tehnologii pentru a asigura accesul la prețuri accesibile la energie

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Vicepremierul RM, Nicu Popescu, întrevedere cu Antony Blinken: Am primit un puternic mesaj de susținere din partea SUA pentru agenda de reforme inițiate de autorități

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Consiliul UE, pregătit să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a consolida securitatea cibernetică și reziliența în Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană anunță câștigătorii premiilor RegioStars, care recompensează cele mai bune proiecte din UE întocmite în cadrul politicii de coeziune

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE2 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.4 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA5 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending