Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis îi avertizează pe liderii europeni: Nu voi agrea sub nicio formă propunerea Finlandei pentru bugetul UE. Banii alocați pentru coeziune și pentru agricultură sunt prea puțini

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că nu este de acord cu propunerea preşedinţiei finlandeze a Consiliului Uniunii Europene privitoare la viitorul cadru financiar multianual, arătând, printre altele, că banii alocaţi pentru politica de coeziune ar fi “prea puţini”.

“Nu sunt deloc de acord cu această propunere finlandeză, nouă nu ne convine din niciun punct de vedere și se pare că nu suntem singurii. Propunerea nu ne satisface absolut deloc, lipsesc chestiuni esențiale, de exemplu flexibilitatea între fonduri. Banii alocați pentru coeziune sunt prea puțini, pentru politica agricolă comună, împărțirea banilor și condiționalitățile, de asemenea, nu ne satisfac. Știți că politica agricolă și coeziunea sunt extrem de importante pentru noi. În acest sens nu voi agrea sub nicio formă această propunere finlandeză și, cu siguranță, vom ajunge la ceea ce se și propune în concluzii, să delegăm Președintelui Consiliului munca de elaborare a unui nou draft pentru MFF“, a afirmat Iohannis, la sosirea la reuniunea Consiliului European.

Şeful statului a precizat că pe agenda reuniunii se află şi alte teme, “foarte complicate”, precum schimbările climatice.

“În ce priveşte schimbările climatice se propune spre discuţie un obiectiv foarte ambiţios – neutralitatea climatică până în 2050, asta însemnând practic să reducem emisiile foarte mult. Pentru economiile noastre din partea estică a Uniunii este un obiectiv foarte complicat, care poate fi obţinut, dar numai cu o cheltuială foarte mare. Noi dorim ca o parte din această cheltuială să fie suportată, evident, şi din bugetul european, deci din fonduri europene, însă discuţia nu va fi simplă deloc şi cred că vom mai avea multe consilii pe aceste două teme”, a susţinut şeful statului.

Citiți și Klaus Iohannis, despre Pactul Ecologic European: Pentru țările din Est este un obiectiv complicat. Sperăm ca o parte din cheltuieli să fie suportate din fonduri europene

Tratativele privind viitorul cadru financiar multianual se anunță complicate, având în vedere nemulțumirile generate de propunerea făcută de președinția finlandeză a Consiliului UE, precum și avertismentul noului președinte al Consiliului European, Charles Michel, care a subliniat că vor trebuie făcute concesii

Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis s-a arătat în repetate rânduri nemulțumit de modul în care președinția finlandeză a gestionat acest dosar. La Consiliul European din 17-18 octombrie, șeful statului a criticat propunerile făcute de președinția Consiliului UE și a transmis că nu va accepta reducerea fondurilor pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună. Ulterior, într-o conferință comună de presă cu noul președinte al Consiliului European, pe care l-a primit la București la 27 noiembrie, Iohannis a criticat în termeni duri proiectul de buget propus de președinția finlandeză, referindu-se la acesta ca fiind o ”contraperformanță notabilă”.

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, săptămâna trecută, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1.087 miliarde euro pentru perioada de șapte ani, reprezentantând 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Defalcată, propunerea de buget este structurată astfel: 323 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 334 miliarde de euro pentru sprijin și dezvoltare agricolă; și 356 miliarde de euro pentru alte programe, inclusiv noile priorități. Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică (care reprezintă 25% din buget), cercetarea și inovarea și gestionarea migrației.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, primit de președintele Turciei: Charles Michel salută ”limbajul constructiv” al declarației Erdogan-Putin cu privire la Libia

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat într-o vizită la Istanbul, a salutat ”limbajul constructiv” al declarației adoptate de președinții turc și rus privind înceterea focului și susținerea procesului de la Berlin referitor la situația din Libia, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În Turcia, Charles Michel a avut o întrevedere cu Recep Tayyip Erdoğan, subiectele principale ale întrevederii axându-se pe cooperarea UE-Turcia pentru descaladarea situațiilor din Orientul Mijlociu și din Libia, precum și pe relațiile UE-Turcia.

”În ceea ce privește Libia, președintele Michel a salutat limbajul constructiv al declarației comune a președintelui Erdoğan cu președintele Putin cu privire la încetarea focului și susținerea procesului de la Berlin”, arată sursa citată, precizându-se că este nevoie de negocierea unor ”soluții politice”.

Miniștrii de externe ai Rusiei și Turciei au dat publicității miercuri o declarație comună prin care solicită încetarea focului în Libia, după ce președinții Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan au discutat pe marginea acestui subiect în contextul inaugurării, la Istanbul, a conductei TurkStream.

The New York Times notează că nu este încă clar cum pot Rusia și Turcia să influențeze situația din Libia, în contextul în care cele două țări susțin părți diferite din conflict. Mercenarii ruși, despre care președintele Putin spune că nu acționează în numele guvernului rus, îl susțin pe generalul Khalifa Hifter, care încearcă să preia controlul asupra capitalei libiene, Tripoli. Pe de altă parte, Turcia susține forțele care sunt loiale prim-ministrului Fayez al-Sarraj, al cărui guvern este susținut de Națiunile Unite. În context, Turcia a anunțat că va desfășura trupe pentru coordonarea și instruirea forțelor libiene.

În ce privește poziția Uniunii Europene, miniștrii de externe din țările membre au decis vineri ca UE să se implice puternic pentru ca ”actuala criză să nu scape de sub control” și i-au oferit ”un mandat Înaltului Reprezentant Josep Borrell pentru a se angaja în discuții cu toți actori cu obiectivul identificării unei soluții politice” având la bază cadrul procesului de la Berlin și eforturile de mediere din partea ONU. 

Procesul de la Berlin, asumat în baza unei reuniuni din octombrie anul trecut, prevede ca procesul de pace din Libia să se producă prin înceterea focului și prin negocieri precedate retragerea forțelor Armatei Naționale Libiene conduse de generalul Khalifa Hifter. De asemenea, la momentul respectiv, s-a solicitat ca procesul de pace să se realizeze fără intervenția forțelor străine.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, discuție telefonică cu președintele Iranului. Charles Michel i-a cerut lui Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel a avut o convorbire telefonică cu președintele Iranului, Hassan Rouhani, după ce președintele american Donald Trump a anunțat miercuri într-un mesaj public că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului ca urmare a atacurilor cu rachete aeriene efectuate de Teheran, ce au vizat baze militare din Irak unde se aflau militari americani, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

În acest context, Charles Michel și-a exprimat speranța că ”nu vor mai exista încercări de a crește tensiunile în regiune, ducând astfel la o dezescaladare a situației în Orientul Mijlociu”, potrivit unui comunicat al Consiliului European remis CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, președintele iranian Hassan Rouhani, a menționat că ”Uniunea Europeană a avut mereu un rol stabilizator și responsabil în regiune și că Iranul este pregătit să continue o cooperare strânsă cu UE.”

Acordul nuclear internațional (JCPOA) ”reprezintă o importantă realizare după zece ani de intense negocieri și rămâne un instrument important pentru stabilitatea regională”, mai este precizat în comunicat, președintele Consiliului European cerându-i președintelui Iranului să evite ”acte ireversibile”. 

Charles Michel a subliniat că Uniunea Europeană ”își va consolida rolul său la nivel internațional, în strânsă cooperare cu statele membre”, în contextul în care ”UE are propriile interese și viziune”, mai este spus în sursa amintită mai sus.

Discuția telefonică dintre cei doi, prima între un lider european și un oficial iranian după escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu vine după ce președintele american, Donald Trump a anunțat miercuri seara într-o declarație publică după ce Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, că impune sancțiuni economice împotriva Teheranului și a făcut apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru duminică seara, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

Miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene se vor reuni vineri la Bruxelles, la solicitarea ministrului german de Externe, Heiko Maas, pentru a discuta despre criza din Orientul Mijlociu.

Criza iraniană va fi abordată și în cadrul întrevederii pe care cancelarul german Angela Merkel o va avea sâmbătă la Moscova cu președintel rus Vladimir Putin.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Ludovic Orban, la întâlnirea cu președintele Consiliului European: România sprijină deplin promovarea Agendei Strategice a UE

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Premierul Ludovic Orban l-a asigurat marți, la Bruxelles, pe președintele Consiliului European Charles Michel de sprijinul deplin al României în promovarea Agendei Strategice a Uniunii Europene, în cadrul unei întrevederi pe care cei doi lideri au avut-o în debutul vizitei de trei zile a șefului guvernului de la București la instituțiile UE și la NATO.

O foarte bună întâlnire cu Charles Michel la prima mea vizită la Bruxelles. L-am asigurat de sprijinul deplin al României în promovarea Agendei Strategice și a obiectivelor sale cheie. Provocările la adresa Uniunii Europene trebuie abordate cu soluții echilibrate și luând în considerare interesele cetățenilor”, a scris Orban, pe Twitter.

Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024 a fost adoptată la summitul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, iar prin aceasta Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

Prim-ministrul Ludovic Orban se află, de marţi până joi, în vizită de lucru la Bruxelles, la instituțiile Uniunii Europene și ale NATO, unde se va întâlni cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European, cât și cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, în prima zi a vizitei sale la Bruxellespremierul Ludovic Orban a avut o întrevedere bilaterală cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, urmată de o serie de întâlniri cu oficiali ai Comisiei Europene, respectiv cu: negociatorul-şef al Uniunii pentru retragerea Regatului Unit din UE, Michel Barnier, comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene Frans Timmermans şi cu Johannes Hann, comisarul european pentru buget şi resurse umane.

La întâlnirea cu negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, premierul Ludovic Orban a discutat cu oficialul european despre importanța ca ”viitorul parteneriat dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie să fie unul ambițios și echilibrat” și despre ”protejarea drepturilor cetățenilor” europeni și, implicit, români.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending