Premierul spaniol Pedro Sanchez a confirmat, joi, că Spania se va alătura programului NATO pentru achiziționarea de arme americane destinate Ucrainei, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres. Anunțul a fost făcut la sosirea sa la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde liderii europeni discută despre războiul din Ucraina și sprijinul acordat Kievului.

Sanchez a precizat că decizia a fost comunicată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unei conversații telefonice avute marți. „Vom continua să oferim ajutor în coordonare cu Ucraina pentru a ne asigura că este exact ceea ce are nevoie în orice moment”, a declarat premierul spaniol.

El a explicat că Spania a analizat propunerea lansată de NATO „în urmă cu câteva săptămâni” și a decis să participe la așa-numita Listă de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), un program comun de achiziții menit să consolideze capacitatea de apărare a țării invadate de Rusia.

„Această decizie a fost luată pentru că Spania este o țară angajată față de alianța atlantică și, de asemenea, în favoarea apărării Ucrainei”, a spus Sanchez, subliniind că Madridul va continua să ofere și ajutor umanitar, inclusiv echipamente esențiale precum generatoare, pentru a ajuta populația ucraineană să facă față penelor de curent provocate de atacurile rusești.

Premierul spaniol a reamintit că, înaintea discuției telefonice cu Zelenski, a semnat împreună cu alți lideri europeni o declarație de susținere a poziției Statelor Unite în favoarea unui armistițiu imediat în Ucraina.

În același context, Pedro Sanchez a răspuns criticilor lansate miercuri de președintele american Donald Trump, care acuzase Spania că „nu este un jucător de echipă” pentru că nu a respectat angajamentul NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare.

„Președintele american știe că Spania își îndeplinește obligațiile față de NATO”, a declarat Sanchez, adăugând că, atunci când a venit la putere în 2018, „Spania aloca doar 0,9% din PIB apărării, deși guvernul Partidului Popular promisese 2% încă din 2014”.

Liderul socialist a subliniat că Spania este o țară „de încredere”, care își respectă angajamentele, iar accentul pus la ultimul summit NATO de la Haga a fost pe „capabilitățile reale”, nu doar pe procentajele din PIB.

„Ceea ce este cu adevărat important este ce capabilități sunt necesare pentru a aborda provocările comune ale NATO. Aceasta este filosofia noastră și cred că este și filosofia Alianței”, a conchis Pedro Sanchez.

Președintele american Donald Trump a acuzat miercuri Spania că nu este un „jucător de echipă” pentru că reprezintă excepția în ceea ce privește angajamentul de a aloca 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, la fel ca restul membrilor NATO, informează EFE, potrivit Agerpres. 

Într-o intervenţie în Biroul Oval alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, aflat într-o vizită surpriză în SUA, Trump a declarat că şeful Alianţei nord-atlantice „va trebui să discute cu Spania”, dar şi-a exprimat încrederea că sporirea angajamentului Spaniei este ceva ce Rutte „poate rezolva cu uşurinţă”.

Trump a făcut din nou referire la acordul încheiat între NATO şi Spania vara trecută, în urma summitului Alianţei, de a aloca maximum 2,1% din PIB bugetului armatei şi de a avea flexibilitate în îndeplinirea angajamentului de 5%, pentru care Trump a insistat.

Președintele american a afirmat că are „o relaţie excelentă cu ţările NATO”, după ce acestea au convenit în iunie să crească cheltuielile de apărare de la 2% la 5% până în 2030, „cu excepţia Spaniei”.

„Toţi ceilalţi sunt 100% dedicaţi”, a adăugat Trump, numind acordul de creştere a cheltuielilor pentru apărare în cadrul NATO „o concesie uriaşă”.

Săptămâna trecută, Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa Spaniei, amenințând cu impunerea unor tarife vamale ca răspuns la cheltuielile sale insuficiente pentru apărare. Liderul de la Casa Albă a calificat refuzul Madridului de a respecta criteriile NATO drept „incredibil de lipsit de respect”. 

La rândul său, Mark Rutte a declarat miercuri la Washington că, în opinia sa, Spania nu poate îndeplini obiectivele de capabilitate impuse de alianţă investind mai puţin de 3,5% din PIB, aşa cum a propus Madridul.

„Spania s-a angajat să îndeplinească obiectivele de capabilitate. Ei spun ‘putem face asta cu un procent sub 3,5%’. Le-am spus că nu pot şi vom şti în curând cine are dreptate”, le-a declarat Rutte reporterilor în faţa Casei Albe.

Secretarul general al NATO a adăugat că s-a întâlnit „în mai multe rânduri” cu premierul spaniol Pedro Sanchez, despre care a spus că îl cunoaşte bine.

Spania susţine că poate îndeplini obiectivele de capabilitate stabilite de alianţă investind doar 2,1% din PIB – sub pragul de 3,5% considerat minim la reuniunea de la Haga – iar NATO a acceptat formula, deşi insistă că va revizui periodic aceste angajamente.

Citiți și: Spania merită să fie “dată afară din NATO”, apreciază Trump: Nu au nicio scuză să nu crească cheltuielile militare

În iunie, țările NATO s-au angajat în cursul unui summit la Haga să își crească substanțial cheltuielile militare, o „mare victorie” revendicată de Donald Trump.

Liderii celor 32 de state membre ale NATO, reuniți la Haga, pe coasta vestică a Mării Nordului, au reafirmat angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO potrivit căruia un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor și au stabilit că „se angajează să investească anual 5% din PIB în apărare (…) până în 2035” pe fondul provocărilor profunde la adresa securității, în special “amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia la adresa securității euro-atlantice”.

Declarația finală adoptată de Donald Trump, Emmanuel Macron, Nicușor Dan, Keir Starmer, Friedrich Merz și ceilalți lideri euro-atlantici arată că aliații sunt de acord că acest angajament de 5% va cuprinde două categorii esențiale de investiții în apărare, respectiv cel puțin 3,5% din PIB anual, pe baza definiției convenite a cheltuielilor de apărare ale NATO până în 2035 și până la 1,5 % din PIB anual pentru protejarea infrastructurii critice și a rețelelor, pentru a asigura pregătirea și reziliența civilă, pentru a stimula inovarea și pentru a consolida baza industrială de apărare.

Șeful Statului Major din Armata Franței, generalul Fabien Mandon, a vorbit miercuri despre „efortul de reînarmare” al țării și a spus că „primul obiectiv” pe care l-a trasat pentru armata națională a fost „de a fi pregătită pentru un șoc în trei, patru ani”, în fața unei Rusii „care poate fi tentată să continue războiul pe continentul nostru”.

„Rusia este o țară care ar putea fi tentată să continue războiul pe continentul nostru”, a declarat generalul Fabien Mandon miercuri, în fața parlamentarilor din Comisia pentru apărare a Adunării Naționale, potrivit Politico Europe.

„Primul obiectiv pe care l-am stabilit forțelor armate este să fie pregătite, în trei sau patru ani, pentru un șoc care ar reprezenta un fel de test. Testul există deja sub forme hibride, dar ar putea deveni mai violent”, a adăugat el.

Generali și politicieni de rang înalt din țările UE și NATO au avertizat că Moscova ar putea ataca Alianța în anii următori, estimările variind între 2027 și 2030. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat o foaie de parcurs pentru a ajuta capitalele europene să se pregătească pentru un eventual război până în 2030.

În mod tradițional, ofițerii francezi au fost mai reticenți decât unii dintre omologii lor europeni în a oferi termene precise și a vorbi deschis despre posibilitatea unui atac rusesc asupra NATO.

Totuși, în ultimele luni, discursul Franței cu privire la Moscova a devenit mai ferm, președintele Emmanuel Macron afirmând că Europa se află „într-o confruntare cu Rusia”.

„A presupune că invazia Ucrainei din 2022 a fost ultimul atac și că un astfel de eveniment nu se va mai repeta pe continentul nostru înseamnă a ignora riscul cu care se confruntă societățile noastre. Ruşii se reorganizează cu un singur scop: confruntarea cu NATO”, le-a spus Mandon parlamentarilor.

Cu toate acestea, generalul francez a adăugat: „Europa este nivelul potrivit la care trebuie abordate provocările noastre”.

El a explicat că efortul Franței de reînarmare reprezintă deja un semnal de descurajare pentru Rusia.

„Dacă rivalii noștri percep că facem acest efort, s-ar putea să renunțe. Dacă simt însă că nu suntem pregătiți să ne apărăm, nu văd ce i-ar putea opri”, a conchis generalul francez

În același timp, generalul american Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), a indicat miercuri că Rusia pare să fi fost descurajată de reacția fermă a NATO la incursiunile recente în spațiul aerian al Poloniei și Estoniei, însă a apreciat că Moscova va continua probabil să testeze limitele Alianței.