Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis îl citează pe marele Nicolae Titulescu în discursul anual în fața diplomației române: ”Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a citat marți pe marele diplomat Nicolae Titulescu într-un discurs busolă privind prioritățile și axele strategice ale politicii externe a țării susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice și consulare ale României cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

Într-un discurs în care a evocat prima întâlnire pe care a avut-o cu ambasadorii români în 2015, Iohannis a făcut o evaluare a realizărilor și obiectivelor ratate în ultimii cinci ani și a proiectat prioritățile strategice ale României ”în perioada următoare și pe termen lung”. Ca structură, discursul șefului statului avut șase axe prioritare: 1) evaluarea progreselor dobândite și setarea căii de urmat; 2) dimensiunea europeană a politicii externe a României; 3) consolidarea României în cadrul NATO; 4) Parteneriatul Strategic cu Statele Unite), 5) relațiile strategice ale României cu alți parteneri și formate regionale de cooperare) și 6) dimensiunea relației dintre politica internă și cea externă a țării.

”În ultimii cinci ani am acționat permanent pentru a securiza stabilitatea și predictibilitatea politicii externe a României, esențiale pentru credibilitatea țării noastre, ca actor extern. Acțiunile de politică externă au vizat identificarea eficientă de soluții durabile față de provocările la adresa României, astfel încât obiectivele naționale să fie realizate, în beneficiul cetățenilor noștri. Pe parcursul acestor ani, politica noastră externă s-a axat pe coordonatele esențiale ale creșterii rolului României în cadrul Uniunii Europene și NATO, precum și pe întărirea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Aceste linii esențiale rămân extrem de importante în continuare și aveți responsabilitatea de a le aprofunda”, a spus șeful statului.

Iohannis a enumerat ca exemple de succes mandatul României la președinția Consiliului UE cu organizarea Summitului de la Sibiu ca moment de vârf, consolidarea parcursului pro-european, nivelul de excelență al relațiilor strategice cu SUA, cele 25 de vizite bilaterale efectuate în străinătate, precum și cele peste 40 de întâlniri cu șefi de stat și de guvern pe care le-a găzduit în România.

”În cadrul întâlnirilor bilaterale și multilaterale pe care le-am avut, am urmărit constant și prioritar consolidarea României ca stat care are capacitatea de a livra angajamentele asumate și de a propune poziționări și soluții strategice care aduc valoare adăugată și cresc profilul internațional al României”, a spus șeful statului

În privința obiectivelor ratate, președintele s-a referit la pierderea de către România a șansei de a deține un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, criticând declarațiile iresponsabile ale celorlalți actori politici din mediul decizional de la București, context în care s-a referit și la criza de pe scena politică.

În mod regretabil, nu putem marca azi, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației, faptul că România a fost aleasă pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, chiar dacă dumneavoastră ați făcut eforturi susținute și ați obținut un număr considerabil de susțineri. România a fost boicotată de declarații politice iresponsabile ale unor înalți demnitari români, formulate fără mandat și contrare unor poziții tradiționale ale României. (…) «Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă», zicea Nicolae Titulescu. Așadar, dragii mei, nu putem să facem abstracție de politica internă a României. (…) Dumneavoastră vă veți întoarce la post și o să fiți întrebați ce se întâmplă în România, cum se va soluționa criza, cum vor decurge alegerile. Iar dumneavoastră să răspundeți așa: România are o democrație solidă. România are o democrație consolidată, prin referendumul care s-a ținut pe 26 mai a.c. și care a adus un răspuns foarte clar al românilor pentru democrație, pentru o cale pro-europeană, pentru o abordare solidă transatlantică, pentru un stat de drept, pentru o justiție dreaptă, pentru consolidarea și continuarea luptei împotriva corupției”, a spus președintele.

Dimensiunea europeană: Valorificarea capitalului de încredere al preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene și momentul unic al ”Spiritului de la Sibiu”

Klaus Iohannis a afirmat că România trebuie să își valorifice capitalul de încredere dobândit în urma exercitării președinției Consiliului Uniunii Europene, iar în acest context aderarea la spaţiul Schengen şi la zona euro rămân obiective de îndeplinit. De asemenea, președintele a utilizat prilejul acestui discurs pentru a reafirma Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 ca reper al unității europene.

”Ultimii cinci ani au avut o însemnătate aparte pentru România, inclusiv prin marcarea, în 2017, a 10 ani de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Anul acesta reprezintă, în plus, un moment de satisfacție prin derularea cu succes a primei Președinții a României la Consiliul Uniunii Europene. (…) Ca Președinte al României, am susținut constant ideea că unitatea este sursa forței Uniunii, atât pe plan intern, cât și în extern. Am considerat întotdeauna că avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat membru și niciun cetățean european. Cu certitudine, momentul de vârf al acțiunii noastre în plan european a fost Summitul de la Sibiu din 9 mai a.c. Am trăit împreună un moment istoric în care, alături de ceilalți lideri europeni, am reafirmat voința comună și unitatea statelor membre în jurul valorilor și obiectivelor comune pe care Uniunea Europeană le reprezintă. Declarația de la Sibiu va rămâne un reper relevant: cel mai important mesaj al Declarației – adică «spiritul de la Sibiu» – este confirmarea voinței noastre de a continua, împreună, proiectul european”, a afirmat președintele, cel care la 9 mai a găzduit, în premieră, o reuniune a liderilor europeni chiar de Ziua Europei

În ce privește consolidarea României în interiorul UE, Iohannis a reamintit temele aderării la Schengen și euro.

”Pentru România rămân în continuare de îndeplinit câteva obiective importante: aderarea la Spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întreg spațiul de liberă circulație din Uniune și, de asemenea, aderarea la Zona Euro, când toate condițiile vor fi îndeplinite. Trebuie să valorificăm eficient capitalul de încredere al Președinției de succes a Consiliului Uniunii Europene, iar dumneavoastră, ca șefi de misiuni, puteți avea un rol esențial în atingerea acestui obiectiv”, a mai spus şeful statului.

România, la 15 ani de NATO: Vom continua să susținem întărirea prezenței aliate și la Summitul de la Londra

În discursul său, Klaus Iohannis a remarcat contextul aniversării anul acesta a 15 ani de la aderarea României la NATO și a prezentat succient deciziile summiturilor aliate care au o importanță specială pentru consolidarea securității naționale a României, îndeosebi pe flancul estic și în regiunea Mării Negre.

”După 15 ani de la aderarea la NATO, pe care îi sărbătorim în acest an, putem spune că România și-a consolidat decisiv rolul de stat aliat și actor regional care participă activ la asigurarea securității euro-atlantice și internaționale și este recunoscută ca un contributor semnificativ la implementarea obiectivelor NATO în actualul context internațional. (…) Deciziile Summiturilor din ultimii trei ani vorbesc de la sine. Am obținut: întărirea prezenței aliate în România și în regiunea Mării Negre prin stabilirea unei prezențe înaintate adaptate, creșterea prezenței maritime a NATO și consolidarea apărării aeriene a României; o recunoaștere întărită a importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică; consolidarea Flancului Estic al NATO și asigurarea unei viziuni și acțiuni coerente cu privire la acesta, inclusiv organizarea primei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră. Vom continua să susținem activ aceste obiective și în cadrul Summitului aliat de la sfârșitul acestui an, de la Londra”, a mai afirmat președintele, referindu-se și la alte exemple concrete în această dimensiune precum alocarea a 2% din PIB pentru Apărare sau desfășurarea platformei de dialog și consultare București 9 (B9).

Parteneriatul Strategic cu SUA: Două vizite la Casa Albă în decurs de doi ani.

Utilizând contextul vizitelor sale în SUA din 2017 și de săptămâna trecută, președintele a afirmat că Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a devenit în această perioadă “mai robust şi a dobândit mai multă substanţă şi durabilitate”.

“Parteneriatul strategic cu SUA, pilon esenţial al politicii externe a României, a devenit în această perioadă mai robust şi a dobândit şi mai multă substanţă şi durabilitate. Anvergura relaţiilor noastre politice a ajuns la un punct maxim după vizitele mele de la Casa Albă din 2017 şi cea de săptămâna trecută”, a spus şeful statului.

Referindu-se la vizita din iunie 2017, prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul administrației Trump,  președintele Klaus Iohannis a spus că întâlnirea de atunci cu Donald Trump ”a evidențiat și angajamentul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea regiunii, inclusiv a României, fiind o recunoaștere a capacității țării noastre de a fi furnizor de securitate și de a acționa pentru proiectarea valorilor noastre comune în regiune”.

La cea de-a doua întâlnire, din 20 august 2019, Klaus Iohannis și Donald Trump au adoptat o Declarație Comună care marchează aprofundarea Parteneriatului Strategic în domenii esențiale, o relație a cărei dimensiuni de securitate și apărare a ajuns la un ”nivel de excelență.

”Am evidențiat că dincolo de componenta politico-militară, este esențială dezvoltarea cooperării bilaterale și pe alte dimensiuni, în primul rând cea economică și investițională – și am încurajat implicarea americană în proiecte strategice din România. Trebuie să acționăm și pe viitor pentru consolidarea dialogului politic bilateral, a cooperării militare și de securitate, pentru creșterea prezenței investiționale strategice a SUA în România, mai ales în sectorul energetic, pentru creșterea schimburilor comerciale și întărirea coordonării în privința evoluțiilor regionale și globale”, a mai spus președintele.

Relații strategice bilaterale ale României: Republica Moldova, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia și Turcia. Urmează Japonia?

În continuare, președintele Klaus Iohannis s-a referit la capitolul relațiilor strategice bilaterale, prezentând dinamica raporturilor din ultimii cinci ani cu partenerii strategici de la Paris sau Berlin, evocând prioritatea relației cu Republica Moldova și amintind eforturile de stabilire a unui parteneriat strategic cu Japonia. O mențiune specială a fost făcută de șeful statului în privința vizitei Papei Francisc în România, din perioada 31 mai – 2 iunie.

”Relația cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru mine personal. La 2 iulie, am avut plăcerea de a avea, la București, o întrevedere cu Prim-ministrul Republicii Moldova în prima sa vizită externă de la preluarea mandatului. Am reiterat atunci, ca și acum, întreaga susținere a României și a mea personală, în condițiile angajamentului ferm al noului Guvern pentru parcursul european, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova”, a afirmat șeful statului.

Referindu-se la Parteneriatul Strategic cu Franța, Iohannis a punctat vizita de la Paris din noiembrie 2018, când a fost lansat cel mai amplu eveniment bilateral din ultimele decenii – Sezonul România-Franța – și noua Declarație politică semnată alături de omologul francez Emmanuel Macron.

”Relația cu Germania este caracterizată de un dinamism susținut de puternice legături economice, sociale și umane. Germania rămâne primul nostru partener comercial, fiind totodată printre primii trei investitori în economia românească. În cei cinci ani de mandat am avut relații strânse la nivel de Cancelar și Președinte federal, precum și de landuri, astfel încât putem vorbi astăzi de o relație specială cu Germania, cu caracter strategic. În acest context, nu este întâmplător că, în ianuarie, am reprezentat România, ca Președinție a Consiliului Uniunii Europene, la semnarea noului Tratat de cooperare și integrare franco-german, la Aachen, moment cu semnificație pentru cooperarea bilaterală Paris-Berlin și pentru viitorul Uniunii Europene”, a continuat președintele.

În ce privește relațiile cu Italia sau Polonia, Klaus Iohannis a punctat vizita de stat efectuată în Italia, diversificarea relațiilor cu Varșovia prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări și a formatului București 9.

La relațiile strategice ale României, Iohannis le-a adăugat și pe cele cu Londra sau Tokyo.

”Relația cu Marea Britanie beneficiază și de aportul foarte benefic, pentru imaginea României și nu numai, al Alteței Sale Regale, Prințul de Wales. După Brexit, va fi importantă actualizarea și aprofundarea parteneriatului strategic cu Marea Britanie, cu care cooperăm foarte bine pe dimensiunea de securitate, dar cu care trebuie să dezvoltăm corespunzător și colaborarea economică și în alte domenii. Cu Japonia am decis cu prilejul vizitei istorice de anul trecut a Premierului Abe să construim un parteneriat strategic relevant”, a mai spus președintele.

”Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă” (Nicolae Titulescu). Ultima parte a discursului

În ultima parte a discursului său, președintele a cuplat eșecul neobținerii unui mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU cu dimensiunea internă a politicii românești, referindu-se inclusiv la votul din Diaspora

”România a fost boicotată de declarații politice iresponsabile ale unor înalți demnitari români, formulate fără mandat și contrare unor poziții tradiționale ale României. Aceste grave derapaje au dus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate față de dosare de politică externă sensibile și complexe”, a spus Klaus Iohannis, referindu-se la eșecul politico-diplomatic de la Națiunile Unite.

În continuare, șeful statului le-a arătat diplomaților că protejarea intereselor cetățenilor români care au ales să trăiască în afara granițelor trebuie să fie mereu o prioritate, precizând că umilințele la care au fost supuși cetățenii care doreau să-și exercite dreptul constituțional de a vota nu trebuie să se repete niciodată.

De asemenea, Iohannis a parafrazat un citat celebru ce îi aparține marelui diplomat Nicolae Titulescu pentru a genera și o primă reacție a sa la criza politică din țară.

«Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă», zicea Nicolae Titulescu. Așadar, dragii mei, nu putem să facem abstracție de politica internă a României. (…) Dumneavoastră vă veți întoarce la post și o să fiți întrebați ce se întâmplă în România, cum se va soluționa criza, cum vor decurge alegerile. Iar dumneavoastră să răspundeți așa: România are o democrație solidă. România are o democrație consolidată, prin referendumul care s-a ținut pe 26 mai a.c. și care a adus un răspuns foarte clar al românilor pentru democrație, pentru o cale pro-europeană, pentru o abordare solidă transatlantică, pentru un stat de drept, pentru o justiție dreaptă, pentru consolidarea și continuarea luptei împotriva corupției. Dumneavoastră să răspundeți așa: România va rămâne o democrație și un partener credibil și stabil în orice condiții! O să vă întrebe partenerii, prietenii noștri ce se va întâmpla, cum se va întâmpla. Iar dumneavoastră să răspundeți așa: orice se va întâmpla în România, se va întâmpla în limitele Constituției. România este o democrație consolidată, în care Constituția este respectată și indiferent de soluția găsită, România va rămâne un partener serios, predictibil, credibil, angajat în demersurile comune care sunt în curs. Și vă spun vouă că soluții există și eu voi veghea. Nu, voi garanta că aceste soluții să fie constituționale!”, a spus președintele.

”Vă solicit să mențineți o politică externă credibilă și predictibilă, pentru realizarea interesului național al României și în beneficiul cetățenilor săi. (…) Am încredere în implicarea dumneavoastră profesionistă, esențială în acest scop, și vă doresc mult succes, în continuare, pentru români și pentru România!”, a conchis Klaus Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Președintele PMP Cristian Diaconescu: Oficialii europeni acuză faptul că nu a existat un pact politic al României pe PNRR

Published

on

© Cristian Diaconescu - Facebook

Partidul Mișarea Populară condamnă atitudinea delăsătoare a Guvernului României în privința adoptării Planului Național de Redresare și Reziliență, menționând că actuala guvernare așteaptă „venirea toamnei, poate a iernii, ca să refacă PNRR.”

„România a ajuns la coada clasamentului și în privinta adoptării PNRR, ce demonstrează că încă nu am scăpat de coșmarul incompetenței guvernamentale, susține PMP. Partidele se schimbă la putere, premierii vin și pleacă, dar indolența și nepăsarea față de România, rămân pe loc. Încă 4 state europene au primit acordul Bruxelles-ului pentru adoptarea Programelor lor de reziliență, iar în câteva săptămâni, vor primi și un avans de 13%, ceea ce înseamnă că proiectele lor, cu bani europeni, pot fi demarate anul acesta”, a transmis PMP.

Reamintim că Cipru, Croația, Slovenia și Lituania sunt ultimele 4 țări din cele 16 care au primit undă verde din partea Comisiei Europene, dar și din partea Consiliului UE pentru PNRR.

Potrivit PMP, Romania așteaptă venirea toamnei, poate a iernii, ca să refacă PNRR: „Presa germană a semnalat, aceste zile, exact ce susținea și domnul presedinte al partidului, Cristian Diaconescu, dezvăluind că funcționarii de la Bruxelles, mai ca ar fi anulat întreg proiectul românesc. Jurnaliștii germani scriu că PNRR-ul țării noastre era întocmit atât de prost, încât tehnocrații europeni l-au respins, din start, fără să stea prea mult pe gânduri.”

PMP acuză faptul că anul acesta este pierdut în privința investițiilor cu bani europeni, mai ales că mai toate proiectele de dezvoltare locală se află înscrise în PNRR: „Mai mult, aceste proiecte sunt trecute în cheltuielile de buget pe anul acesta, care vor ori pierdute, ori amânate, cu cel puțin un an.”

În același timp, președintele PMP, Cristian Diaconescu susține că, în urma discuțiilor purtate cu membrii Comisiei Europene, a rezultat faptul că PNRR este o șansă unică pentru România, mai ales pentru că proiectele de finanțare europeană sunt o mare oportunitate pentru dezvoltarea infrasctructurii rutiere: „Din păcate, țara noastră este printre puținele state membre care au nevoie de bani pentru așa ceva”, a adăugat Cristian Diaconescu.

De asemenea, cei de la Bruxelles nu pot înțelege de ce acest proiect al României nu a fost negociat și dezbătut în țară de toți factorii de decizie, în condițiile în care sunt înregistrate la Bruxelles, foarte multe plângeri ale românilor referitoare la proiectul depus de propriul Guvern: „Oficialii europeni acuză faptul că nu a existat un pact politic al României pe PNRR”, a adăugat președintele PMP Cristian Diaconescu.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este partea centrală a Next Generation EU, pachetul de relansare menit să revitalizeze economia UE după pandemia COVID-19, abordând în același timp principalele provocări ale vremurilor noastre, cum ar fi tranziția climatică și transformarea digitală. Pentru a primi sprijin din partea mecanismului, statele membre trebuie să își prezinte planurile de redresare și de reziliență Comisiei, care le evaluează apoi în funcție de recomandările specifice fiecărei țări și de cei șase piloni ai mecanismului.

Odată ce un plan individual este prezentat, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză, Comisia are la dispoziție două luni pentru a-l evalua și pentru a propune o decizie de punere în aplicare a Consiliului privind aprobarea acestuia. Consiliul examinează apoi, de regulă, propunerea în termen de patru săptămâni. După ce adoptă decizia propusă, statul membru poate semna acorduri bilaterale de finanțare cu Comisia și poate primi prefinanțarea convenită în termen de două luni.

Plățile ulterioare din cadrul Mecanismului se vor baza pe o evaluare pozitivă a implementării planului de redresare și de reziliență, luând în considerare realizarea etapelor și obiectivelor stabilite în planul individual.

Continue Reading

POLITICĂ

Cristian Diaconescu, președintele PMP: Petrom trebuie să se întoarcă în proprietatea statului român

Published

on

Președintele PMP, Cristian Diaconescu susține că există voci europene, confirmate de presa din Austria, care spun că, în viitorul apropiat, compania austriacă ar urma să-și vândă acțiunile de la Petrom, probabil către Gazprom sau Mol.

PMP consideră că România trebuie să fie pregătită pentru a prelua pachetul majoritar de la OMV Petrom și să reîntoarcă bogățiile naturale în proprietatea statului. Este de neconceput ca această companie strategică a țării să ajungă pe mâna rușilor sau ungurilor, ținând cont de protejarea intereselor naționale și de geopolitica și geoeconomia acestei regiuni.

PMP declară că, din păcate, după 1989, România nu a avut o strategie clară privind exploatarea resurselor naturale, ca o garanție de dezvoltare durabilă și de creare a independenței energetice, elemene esențiale în competiția economică din zona centrală și est europeană.

Cristian Diaconescu subliniază că România trebuie să reînvețe să-și protejeze interesele naționale și să dea peste mână, politicienilor, învățați să trăiască din comisioane primite de la companii multinaționale. De aceea, este nevoie de o implicare mai mare a serviciilor de intelligence, care să sesizeze permanent, pericolele venite din interior sau din afara țării.

Continue Reading

POLITICĂ

PMP: Este necesar un proiect privind modul în care se va dezvolta regiunea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Published

on

© Rosia Montana in UNESCO World Heritage/ Facebook

PMP salută decizia înscrierii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, dar precizează că nu trebuie niciodată ca siturile arheologice și bogațiile naturale din această zonă să fie uitate: „Sunt parte, în primul rând, din comorile României.”

Partidul Mișcarea Populară menționează că „înainte de a ne bucura de acest privilegiu internațional este necesar un proiect privind modul în care se va dezvolta regiunea Roșia Montană, în cadrul noilor restricții impuse de acest statut și ce alternative vor fi oferite minerilor din regiune, care au trăit, toată viața, numai din minerit.”

Citiți și: Roșia Montană a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO

„Politicienii din vremea noastră au obligația de a prezerva valorile naționale, pentru a le lăsa moștenire generațiilor următoare, ca bunuri ancestrale ce definesc perenitatea unei nații. Dar dezvoltarea unei țări este dependentă de exploatarea resurselor naturale, într-un echilibru permanent cu protejarea mediului înconjurator. Capacitatea de valorificare a propriilor bogății, în beneficiul cetățenilor , este și un atribut al suveranității, al dezvoltării infrastructurii naționale de valorizare a patrimoniului național”, a mai transmis PMP.

PMP consideră că România trebuie să dea răspunsuri fără echivoc provocărilor venite din afara țării, care pun sub semnul întrebării patrimoniul național de la Roșia Montană, grație unor gândiri deșuete și a unor frustrări istorice, care încă produc vise despre marile imperii feudale.

„Complexul Roșia Montană, care a fost exploatat de pe vremea strămoșilor noștri, dacii și romanii, dar care au îmbogățit, în aur și alte metale prețioase, diferite domnii de ocupație străine, este parte din tezaurul românesc, din ființa națională din Munții Apuseni care, timp de secole, a făcut ziduri de rezistență în fața unor efemeri cotropitori”, a conchis PMP.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending