Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis îl citează pe marele Nicolae Titulescu în discursul anual în fața diplomației române: ”Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a citat marți pe marele diplomat Nicolae Titulescu într-un discurs busolă privind prioritățile și axele strategice ale politicii externe a țării susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice și consulare ale României cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

Într-un discurs în care a evocat prima întâlnire pe care a avut-o cu ambasadorii români în 2015, Iohannis a făcut o evaluare a realizărilor și obiectivelor ratate în ultimii cinci ani și a proiectat prioritățile strategice ale României ”în perioada următoare și pe termen lung”. Ca structură, discursul șefului statului avut șase axe prioritare: 1) evaluarea progreselor dobândite și setarea căii de urmat; 2) dimensiunea europeană a politicii externe a României; 3) consolidarea României în cadrul NATO; 4) Parteneriatul Strategic cu Statele Unite), 5) relațiile strategice ale României cu alți parteneri și formate regionale de cooperare) și 6) dimensiunea relației dintre politica internă și cea externă a țării.

”În ultimii cinci ani am acționat permanent pentru a securiza stabilitatea și predictibilitatea politicii externe a României, esențiale pentru credibilitatea țării noastre, ca actor extern. Acțiunile de politică externă au vizat identificarea eficientă de soluții durabile față de provocările la adresa României, astfel încât obiectivele naționale să fie realizate, în beneficiul cetățenilor noștri. Pe parcursul acestor ani, politica noastră externă s-a axat pe coordonatele esențiale ale creșterii rolului României în cadrul Uniunii Europene și NATO, precum și pe întărirea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Aceste linii esențiale rămân extrem de importante în continuare și aveți responsabilitatea de a le aprofunda”, a spus șeful statului.

Iohannis a enumerat ca exemple de succes mandatul României la președinția Consiliului UE cu organizarea Summitului de la Sibiu ca moment de vârf, consolidarea parcursului pro-european, nivelul de excelență al relațiilor strategice cu SUA, cele 25 de vizite bilaterale efectuate în străinătate, precum și cele peste 40 de întâlniri cu șefi de stat și de guvern pe care le-a găzduit în România.

”În cadrul întâlnirilor bilaterale și multilaterale pe care le-am avut, am urmărit constant și prioritar consolidarea României ca stat care are capacitatea de a livra angajamentele asumate și de a propune poziționări și soluții strategice care aduc valoare adăugată și cresc profilul internațional al României”, a spus șeful statului

În privința obiectivelor ratate, președintele s-a referit la pierderea de către România a șansei de a deține un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, criticând declarațiile iresponsabile ale celorlalți actori politici din mediul decizional de la București, context în care s-a referit și la criza de pe scena politică.

În mod regretabil, nu putem marca azi, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației, faptul că România a fost aleasă pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, chiar dacă dumneavoastră ați făcut eforturi susținute și ați obținut un număr considerabil de susțineri. România a fost boicotată de declarații politice iresponsabile ale unor înalți demnitari români, formulate fără mandat și contrare unor poziții tradiționale ale României. (…) «Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă», zicea Nicolae Titulescu. Așadar, dragii mei, nu putem să facem abstracție de politica internă a României. (…) Dumneavoastră vă veți întoarce la post și o să fiți întrebați ce se întâmplă în România, cum se va soluționa criza, cum vor decurge alegerile. Iar dumneavoastră să răspundeți așa: România are o democrație solidă. România are o democrație consolidată, prin referendumul care s-a ținut pe 26 mai a.c. și care a adus un răspuns foarte clar al românilor pentru democrație, pentru o cale pro-europeană, pentru o abordare solidă transatlantică, pentru un stat de drept, pentru o justiție dreaptă, pentru consolidarea și continuarea luptei împotriva corupției”, a spus președintele.

Dimensiunea europeană: Valorificarea capitalului de încredere al preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene și momentul unic al ”Spiritului de la Sibiu”

Klaus Iohannis a afirmat că România trebuie să își valorifice capitalul de încredere dobândit în urma exercitării președinției Consiliului Uniunii Europene, iar în acest context aderarea la spaţiul Schengen şi la zona euro rămân obiective de îndeplinit. De asemenea, președintele a utilizat prilejul acestui discurs pentru a reafirma Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 ca reper al unității europene.

”Ultimii cinci ani au avut o însemnătate aparte pentru România, inclusiv prin marcarea, în 2017, a 10 ani de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Anul acesta reprezintă, în plus, un moment de satisfacție prin derularea cu succes a primei Președinții a României la Consiliul Uniunii Europene. (…) Ca Președinte al României, am susținut constant ideea că unitatea este sursa forței Uniunii, atât pe plan intern, cât și în extern. Am considerat întotdeauna că avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat membru și niciun cetățean european. Cu certitudine, momentul de vârf al acțiunii noastre în plan european a fost Summitul de la Sibiu din 9 mai a.c. Am trăit împreună un moment istoric în care, alături de ceilalți lideri europeni, am reafirmat voința comună și unitatea statelor membre în jurul valorilor și obiectivelor comune pe care Uniunea Europeană le reprezintă. Declarația de la Sibiu va rămâne un reper relevant: cel mai important mesaj al Declarației – adică «spiritul de la Sibiu» – este confirmarea voinței noastre de a continua, împreună, proiectul european”, a afirmat președintele, cel care la 9 mai a găzduit, în premieră, o reuniune a liderilor europeni chiar de Ziua Europei

În ce privește consolidarea României în interiorul UE, Iohannis a reamintit temele aderării la Schengen și euro.

”Pentru România rămân în continuare de îndeplinit câteva obiective importante: aderarea la Spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întreg spațiul de liberă circulație din Uniune și, de asemenea, aderarea la Zona Euro, când toate condițiile vor fi îndeplinite. Trebuie să valorificăm eficient capitalul de încredere al Președinției de succes a Consiliului Uniunii Europene, iar dumneavoastră, ca șefi de misiuni, puteți avea un rol esențial în atingerea acestui obiectiv”, a mai spus şeful statului.

România, la 15 ani de NATO: Vom continua să susținem întărirea prezenței aliate și la Summitul de la Londra

În discursul său, Klaus Iohannis a remarcat contextul aniversării anul acesta a 15 ani de la aderarea României la NATO și a prezentat succient deciziile summiturilor aliate care au o importanță specială pentru consolidarea securității naționale a României, îndeosebi pe flancul estic și în regiunea Mării Negre.

”După 15 ani de la aderarea la NATO, pe care îi sărbătorim în acest an, putem spune că România și-a consolidat decisiv rolul de stat aliat și actor regional care participă activ la asigurarea securității euro-atlantice și internaționale și este recunoscută ca un contributor semnificativ la implementarea obiectivelor NATO în actualul context internațional. (…) Deciziile Summiturilor din ultimii trei ani vorbesc de la sine. Am obținut: întărirea prezenței aliate în România și în regiunea Mării Negre prin stabilirea unei prezențe înaintate adaptate, creșterea prezenței maritime a NATO și consolidarea apărării aeriene a României; o recunoaștere întărită a importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică; consolidarea Flancului Estic al NATO și asigurarea unei viziuni și acțiuni coerente cu privire la acesta, inclusiv organizarea primei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră. Vom continua să susținem activ aceste obiective și în cadrul Summitului aliat de la sfârșitul acestui an, de la Londra”, a mai afirmat președintele, referindu-se și la alte exemple concrete în această dimensiune precum alocarea a 2% din PIB pentru Apărare sau desfășurarea platformei de dialog și consultare București 9 (B9).

Parteneriatul Strategic cu SUA: Două vizite la Casa Albă în decurs de doi ani.

Utilizând contextul vizitelor sale în SUA din 2017 și de săptămâna trecută, președintele a afirmat că Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a devenit în această perioadă “mai robust şi a dobândit mai multă substanţă şi durabilitate”.

“Parteneriatul strategic cu SUA, pilon esenţial al politicii externe a României, a devenit în această perioadă mai robust şi a dobândit şi mai multă substanţă şi durabilitate. Anvergura relaţiilor noastre politice a ajuns la un punct maxim după vizitele mele de la Casa Albă din 2017 şi cea de săptămâna trecută”, a spus şeful statului.

Referindu-se la vizita din iunie 2017, prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul administrației Trump,  președintele Klaus Iohannis a spus că întâlnirea de atunci cu Donald Trump ”a evidențiat și angajamentul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea regiunii, inclusiv a României, fiind o recunoaștere a capacității țării noastre de a fi furnizor de securitate și de a acționa pentru proiectarea valorilor noastre comune în regiune”.

La cea de-a doua întâlnire, din 20 august 2019, Klaus Iohannis și Donald Trump au adoptat o Declarație Comună care marchează aprofundarea Parteneriatului Strategic în domenii esențiale, o relație a cărei dimensiuni de securitate și apărare a ajuns la un ”nivel de excelență.

”Am evidențiat că dincolo de componenta politico-militară, este esențială dezvoltarea cooperării bilaterale și pe alte dimensiuni, în primul rând cea economică și investițională – și am încurajat implicarea americană în proiecte strategice din România. Trebuie să acționăm și pe viitor pentru consolidarea dialogului politic bilateral, a cooperării militare și de securitate, pentru creșterea prezenței investiționale strategice a SUA în România, mai ales în sectorul energetic, pentru creșterea schimburilor comerciale și întărirea coordonării în privința evoluțiilor regionale și globale”, a mai spus președintele.

Relații strategice bilaterale ale României: Republica Moldova, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia și Turcia. Urmează Japonia?

În continuare, președintele Klaus Iohannis s-a referit la capitolul relațiilor strategice bilaterale, prezentând dinamica raporturilor din ultimii cinci ani cu partenerii strategici de la Paris sau Berlin, evocând prioritatea relației cu Republica Moldova și amintind eforturile de stabilire a unui parteneriat strategic cu Japonia. O mențiune specială a fost făcută de șeful statului în privința vizitei Papei Francisc în România, din perioada 31 mai – 2 iunie.

”Relația cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru mine personal. La 2 iulie, am avut plăcerea de a avea, la București, o întrevedere cu Prim-ministrul Republicii Moldova în prima sa vizită externă de la preluarea mandatului. Am reiterat atunci, ca și acum, întreaga susținere a României și a mea personală, în condițiile angajamentului ferm al noului Guvern pentru parcursul european, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova”, a afirmat șeful statului.

Referindu-se la Parteneriatul Strategic cu Franța, Iohannis a punctat vizita de la Paris din noiembrie 2018, când a fost lansat cel mai amplu eveniment bilateral din ultimele decenii – Sezonul România-Franța – și noua Declarație politică semnată alături de omologul francez Emmanuel Macron.

”Relația cu Germania este caracterizată de un dinamism susținut de puternice legături economice, sociale și umane. Germania rămâne primul nostru partener comercial, fiind totodată printre primii trei investitori în economia românească. În cei cinci ani de mandat am avut relații strânse la nivel de Cancelar și Președinte federal, precum și de landuri, astfel încât putem vorbi astăzi de o relație specială cu Germania, cu caracter strategic. În acest context, nu este întâmplător că, în ianuarie, am reprezentat România, ca Președinție a Consiliului Uniunii Europene, la semnarea noului Tratat de cooperare și integrare franco-german, la Aachen, moment cu semnificație pentru cooperarea bilaterală Paris-Berlin și pentru viitorul Uniunii Europene”, a continuat președintele.

În ce privește relațiile cu Italia sau Polonia, Klaus Iohannis a punctat vizita de stat efectuată în Italia, diversificarea relațiilor cu Varșovia prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări și a formatului București 9.

La relațiile strategice ale României, Iohannis le-a adăugat și pe cele cu Londra sau Tokyo.

”Relația cu Marea Britanie beneficiază și de aportul foarte benefic, pentru imaginea României și nu numai, al Alteței Sale Regale, Prințul de Wales. După Brexit, va fi importantă actualizarea și aprofundarea parteneriatului strategic cu Marea Britanie, cu care cooperăm foarte bine pe dimensiunea de securitate, dar cu care trebuie să dezvoltăm corespunzător și colaborarea economică și în alte domenii. Cu Japonia am decis cu prilejul vizitei istorice de anul trecut a Premierului Abe să construim un parteneriat strategic relevant”, a mai spus președintele.

”Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă” (Nicolae Titulescu). Ultima parte a discursului

În ultima parte a discursului său, președintele a cuplat eșecul neobținerii unui mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU cu dimensiunea internă a politicii românești, referindu-se inclusiv la votul din Diaspora

”România a fost boicotată de declarații politice iresponsabile ale unor înalți demnitari români, formulate fără mandat și contrare unor poziții tradiționale ale României. Aceste grave derapaje au dus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate față de dosare de politică externă sensibile și complexe”, a spus Klaus Iohannis, referindu-se la eșecul politico-diplomatic de la Națiunile Unite.

În continuare, șeful statului le-a arătat diplomaților că protejarea intereselor cetățenilor români care au ales să trăiască în afara granițelor trebuie să fie mereu o prioritate, precizând că umilințele la care au fost supuși cetățenii care doreau să-și exercite dreptul constituțional de a vota nu trebuie să se repete niciodată.

De asemenea, Iohannis a parafrazat un citat celebru ce îi aparține marelui diplomat Nicolae Titulescu pentru a genera și o primă reacție a sa la criza politică din țară.

«Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă», zicea Nicolae Titulescu. Așadar, dragii mei, nu putem să facem abstracție de politica internă a României. (…) Dumneavoastră vă veți întoarce la post și o să fiți întrebați ce se întâmplă în România, cum se va soluționa criza, cum vor decurge alegerile. Iar dumneavoastră să răspundeți așa: România are o democrație solidă. România are o democrație consolidată, prin referendumul care s-a ținut pe 26 mai a.c. și care a adus un răspuns foarte clar al românilor pentru democrație, pentru o cale pro-europeană, pentru o abordare solidă transatlantică, pentru un stat de drept, pentru o justiție dreaptă, pentru consolidarea și continuarea luptei împotriva corupției. Dumneavoastră să răspundeți așa: România va rămâne o democrație și un partener credibil și stabil în orice condiții! O să vă întrebe partenerii, prietenii noștri ce se va întâmpla, cum se va întâmpla. Iar dumneavoastră să răspundeți așa: orice se va întâmpla în România, se va întâmpla în limitele Constituției. România este o democrație consolidată, în care Constituția este respectată și indiferent de soluția găsită, România va rămâne un partener serios, predictibil, credibil, angajat în demersurile comune care sunt în curs. Și vă spun vouă că soluții există și eu voi veghea. Nu, voi garanta că aceste soluții să fie constituționale!”, a spus președintele.

”Vă solicit să mențineți o politică externă credibilă și predictibilă, pentru realizarea interesului național al României și în beneficiul cetățenilor săi. (…) Am încredere în implicarea dumneavoastră profesionistă, esențială în acest scop, și vă doresc mult succes, în continuare, pentru români și pentru România!”, a conchis Klaus Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis, despre relațiile București-Moscova: Rusia încearcă să recâștige sferele de influență pierdute. Împărtășim abordările NATO și UE în ce privește securitatea, comerțul și sancțiunile

Published

on

Relația României cu Rusia este una complicată, iar abordarea țării noastră în raport cu Moscova este ghidată de apartenența noastră la NATO și la Uniunea Europeană, a transmis președintele Klaus Iohannis, marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare.

”Relația cu Rusia este una foarte complicată, încearcă să recâștige sferele de influență pierdute, încearcă să se militarizeze din ce în ce mai mult. Abordarea e cea pe care o împărtășim cu NATO în ce privește securitatea și cu UE în ce privește comerțul și sancțiunile”, a spus șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a avut marți o dezbatere cu jurnaliști și politologi găzduită de Aula Bibliotecii Centrale Universitare și care are loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care se desfășoară în perioada 22-24 noiembrie în diaspora și în 24 noiembrie în țară.

Partidul Național Liberal a organizat marți dezbaterea președintelui Iohannis, cu analiști, politologi și jurnaliști. La eveniment participă: Ramona Avramescu, Clarice Dinu, Moise Guran, Ion M. Ioniţă, Cristian Leonte, Silviu Mănăstire, Cristian Pîrvulescu, Cristina Şincai și Radu Tudor.

Potrivit PNL, dezbaterea a reprezentat o premieră pentru România, în contextul alegerilor prezidențiale, participanții care au luat parte la dialog având posibilitatea să abordeze orice teme și orice subiecte pe care le consideră de interes pentru opinia publică.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis, reacție privind ”moartea cerebrală a NATO” afirmată de Emmanuel Macron: NATO este garanția securității pentru România

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a refuzat marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare, să comenteze afirmațiile omologului său francez Emmanuel Macron cu privire la ”moartea cerebrală a NATO”, însă a afirmat că pentru România ”NATO este garanția securității”.

Întrebat de jurnaliștii Silviu Mânăstire și Ion M. Ioniță despre tema unei armate europene și despre pozițiile exprimate de președintele francez în ajun de summit NATO, Iohannis a explicat că apărarea europeană este un demers bun, însă numai dacă este realizată în complementaritate cu NATO.

”Noi am creionat împreună un proiect pe apărare europeană care se numește PESCO. Este un proiect la care noi suntem parte și este un proiect destinat revigorării industriei de apărare și cercetării. Există în Europa mai mulți politicieni relevanți ca să avem sisteme de apărare proprii, eficiente, moderne, ceea ce cred că este corect. În viziunea mea, acestea nu trebuie să se afle în afara NATO, ci să fie complementare cu NATO. Crearea unui paralelism cu NATO nu ar ajuta pe nimeni. (…) O armată europeană independentă nu ar fi fezabilă”, a explicat Klaus Iohannis.

Referitor la declarațiile lui Emmanuel Macron, șeful statului a spus că ”NATO este pentru România garanția securității”.

N-o să mă înscriu în lunga listă a comentatorilor a ceea ce a declarat președintele Macron, cu care am o relație foarte bună. Noi discutăm permanent, inclusiv aceste chestiuni. Nici nu vreau să iau partea unora sau altora, dar pot să spun că NATO este pentru noi garanția securității iar aceste chestiuni ce trebuie făcute ca Alianța să funcționeze mai bine le vom discuta la summitul din Londra, la începutul lui decembrie”, a spus șeful statului și candidatul PNL la prezidențiale.

”Nu trebuie să încercăm să exacerbăm declarații politice, e evident o nemulțumire a președintelui Macron, asta înseamnă că trebuie să ne aplecăm mai mult și mai bine”, a insistat Iohannis.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

În cea mai recentă replică pe acest subiect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a promis că va efectua săptămâna viitoare o vizită la Paris pentru a se întâlni cu Emmanuel Macron.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Cum își dorește Klaus Iohannis să fie consemnat în cărțile de istorie: ”Pe mine mă preocupă să reprezint România bine, cu demnitate”

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare, că se ferește de categorisiri și judecăți de valoare la adresa predecesorilor săi și a afirmat că este treaba celor care scriu cărțile de istorie să îi consemneze mandatul sau mandatele prezidențiale.

Întrebat cum își dorește să rămâne în cartea de istorie după zece ani de mandat, dacă îl va câștiga pe cel de-al doilea, și cum îi definește pe predecesorii săi, Iohannis a răspuns: Mă feresc de astfel de categorisiri, de judecăți de valoare, eu prefer să vin cu argumente.

”Asta o să ne spună cei care scriu istoria. Pe mine mă preocupă să reprezint România bine, cu demnitate. După aceea om vedea ce vor spune cei de după noi după acest mandat. Eu sunt un om orientat spre construcție și soluție. Partea cu scrierea istoriei este partea altora”, a completat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis are o dezbatere cu jurnaliști și politologi găzduită de Aula Bibliotecii Centrale Universitare și care are loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care se desfășoară în perioada 22-24 noiembrie în diaspora și în 24 noiembrie în țară.

Partidul Național Liberal organizează marți dezbaterea președintelui Iohannis, cu analiști, politologi și jurnaliști. La eveniment participă: Ramona Avramescu, Clarice Dinu, Moise Guran, Ion M. Ioniţă, Cristian Leonte, Silviu Mănăstire, Cristian Pîrvulescu, Cristina Şincai și Radu Tudor.

Potrivit PNL, dezbaterea reprezintă o premieră pentru România, în contextul alegerilor prezidențiale, participanții care iau parte la dialog având posibilitatea să abordeze orice teme și orice subiecte pe care le consideră de interes pentru opinia publică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending