Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis îl citează pe marele Nicolae Titulescu în discursul anual în fața diplomației române: ”Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a citat marți pe marele diplomat Nicolae Titulescu într-un discurs busolă privind prioritățile și axele strategice ale politicii externe a țării susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice și consulare ale României cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

Într-un discurs în care a evocat prima întâlnire pe care a avut-o cu ambasadorii români în 2015, Iohannis a făcut o evaluare a realizărilor și obiectivelor ratate în ultimii cinci ani și a proiectat prioritățile strategice ale României ”în perioada următoare și pe termen lung”. Ca structură, discursul șefului statului avut șase axe prioritare: 1) evaluarea progreselor dobândite și setarea căii de urmat; 2) dimensiunea europeană a politicii externe a României; 3) consolidarea României în cadrul NATO; 4) Parteneriatul Strategic cu Statele Unite), 5) relațiile strategice ale României cu alți parteneri și formate regionale de cooperare) și 6) dimensiunea relației dintre politica internă și cea externă a țării.

”În ultimii cinci ani am acționat permanent pentru a securiza stabilitatea și predictibilitatea politicii externe a României, esențiale pentru credibilitatea țării noastre, ca actor extern. Acțiunile de politică externă au vizat identificarea eficientă de soluții durabile față de provocările la adresa României, astfel încât obiectivele naționale să fie realizate, în beneficiul cetățenilor noștri. Pe parcursul acestor ani, politica noastră externă s-a axat pe coordonatele esențiale ale creșterii rolului României în cadrul Uniunii Europene și NATO, precum și pe întărirea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Aceste linii esențiale rămân extrem de importante în continuare și aveți responsabilitatea de a le aprofunda”, a spus șeful statului.

Iohannis a enumerat ca exemple de succes mandatul României la președinția Consiliului UE cu organizarea Summitului de la Sibiu ca moment de vârf, consolidarea parcursului pro-european, nivelul de excelență al relațiilor strategice cu SUA, cele 25 de vizite bilaterale efectuate în străinătate, precum și cele peste 40 de întâlniri cu șefi de stat și de guvern pe care le-a găzduit în România.

”În cadrul întâlnirilor bilaterale și multilaterale pe care le-am avut, am urmărit constant și prioritar consolidarea României ca stat care are capacitatea de a livra angajamentele asumate și de a propune poziționări și soluții strategice care aduc valoare adăugată și cresc profilul internațional al României”, a spus șeful statului

În privința obiectivelor ratate, președintele s-a referit la pierderea de către România a șansei de a deține un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, criticând declarațiile iresponsabile ale celorlalți actori politici din mediul decizional de la București, context în care s-a referit și la criza de pe scena politică.

În mod regretabil, nu putem marca azi, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației, faptul că România a fost aleasă pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, chiar dacă dumneavoastră ați făcut eforturi susținute și ați obținut un număr considerabil de susțineri. România a fost boicotată de declarații politice iresponsabile ale unor înalți demnitari români, formulate fără mandat și contrare unor poziții tradiționale ale României. (…) «Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă», zicea Nicolae Titulescu. Așadar, dragii mei, nu putem să facem abstracție de politica internă a României. (…) Dumneavoastră vă veți întoarce la post și o să fiți întrebați ce se întâmplă în România, cum se va soluționa criza, cum vor decurge alegerile. Iar dumneavoastră să răspundeți așa: România are o democrație solidă. România are o democrație consolidată, prin referendumul care s-a ținut pe 26 mai a.c. și care a adus un răspuns foarte clar al românilor pentru democrație, pentru o cale pro-europeană, pentru o abordare solidă transatlantică, pentru un stat de drept, pentru o justiție dreaptă, pentru consolidarea și continuarea luptei împotriva corupției”, a spus președintele.

Dimensiunea europeană: Valorificarea capitalului de încredere al preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene și momentul unic al ”Spiritului de la Sibiu”

Klaus Iohannis a afirmat că România trebuie să își valorifice capitalul de încredere dobândit în urma exercitării președinției Consiliului Uniunii Europene, iar în acest context aderarea la spaţiul Schengen şi la zona euro rămân obiective de îndeplinit. De asemenea, președintele a utilizat prilejul acestui discurs pentru a reafirma Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 ca reper al unității europene.

”Ultimii cinci ani au avut o însemnătate aparte pentru România, inclusiv prin marcarea, în 2017, a 10 ani de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Anul acesta reprezintă, în plus, un moment de satisfacție prin derularea cu succes a primei Președinții a României la Consiliul Uniunii Europene. (…) Ca Președinte al României, am susținut constant ideea că unitatea este sursa forței Uniunii, atât pe plan intern, cât și în extern. Am considerat întotdeauna că avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat membru și niciun cetățean european. Cu certitudine, momentul de vârf al acțiunii noastre în plan european a fost Summitul de la Sibiu din 9 mai a.c. Am trăit împreună un moment istoric în care, alături de ceilalți lideri europeni, am reafirmat voința comună și unitatea statelor membre în jurul valorilor și obiectivelor comune pe care Uniunea Europeană le reprezintă. Declarația de la Sibiu va rămâne un reper relevant: cel mai important mesaj al Declarației – adică «spiritul de la Sibiu» – este confirmarea voinței noastre de a continua, împreună, proiectul european”, a afirmat președintele, cel care la 9 mai a găzduit, în premieră, o reuniune a liderilor europeni chiar de Ziua Europei

În ce privește consolidarea României în interiorul UE, Iohannis a reamintit temele aderării la Schengen și euro.

”Pentru România rămân în continuare de îndeplinit câteva obiective importante: aderarea la Spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întreg spațiul de liberă circulație din Uniune și, de asemenea, aderarea la Zona Euro, când toate condițiile vor fi îndeplinite. Trebuie să valorificăm eficient capitalul de încredere al Președinției de succes a Consiliului Uniunii Europene, iar dumneavoastră, ca șefi de misiuni, puteți avea un rol esențial în atingerea acestui obiectiv”, a mai spus şeful statului.

România, la 15 ani de NATO: Vom continua să susținem întărirea prezenței aliate și la Summitul de la Londra

În discursul său, Klaus Iohannis a remarcat contextul aniversării anul acesta a 15 ani de la aderarea României la NATO și a prezentat succient deciziile summiturilor aliate care au o importanță specială pentru consolidarea securității naționale a României, îndeosebi pe flancul estic și în regiunea Mării Negre.

”După 15 ani de la aderarea la NATO, pe care îi sărbătorim în acest an, putem spune că România și-a consolidat decisiv rolul de stat aliat și actor regional care participă activ la asigurarea securității euro-atlantice și internaționale și este recunoscută ca un contributor semnificativ la implementarea obiectivelor NATO în actualul context internațional. (…) Deciziile Summiturilor din ultimii trei ani vorbesc de la sine. Am obținut: întărirea prezenței aliate în România și în regiunea Mării Negre prin stabilirea unei prezențe înaintate adaptate, creșterea prezenței maritime a NATO și consolidarea apărării aeriene a României; o recunoaștere întărită a importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică; consolidarea Flancului Estic al NATO și asigurarea unei viziuni și acțiuni coerente cu privire la acesta, inclusiv organizarea primei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră. Vom continua să susținem activ aceste obiective și în cadrul Summitului aliat de la sfârșitul acestui an, de la Londra”, a mai afirmat președintele, referindu-se și la alte exemple concrete în această dimensiune precum alocarea a 2% din PIB pentru Apărare sau desfășurarea platformei de dialog și consultare București 9 (B9).

Parteneriatul Strategic cu SUA: Două vizite la Casa Albă în decurs de doi ani.

Utilizând contextul vizitelor sale în SUA din 2017 și de săptămâna trecută, președintele a afirmat că Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a devenit în această perioadă “mai robust şi a dobândit mai multă substanţă şi durabilitate”.

“Parteneriatul strategic cu SUA, pilon esenţial al politicii externe a României, a devenit în această perioadă mai robust şi a dobândit şi mai multă substanţă şi durabilitate. Anvergura relaţiilor noastre politice a ajuns la un punct maxim după vizitele mele de la Casa Albă din 2017 şi cea de săptămâna trecută”, a spus şeful statului.

Referindu-se la vizita din iunie 2017, prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul administrației Trump,  președintele Klaus Iohannis a spus că întâlnirea de atunci cu Donald Trump ”a evidențiat și angajamentul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea regiunii, inclusiv a României, fiind o recunoaștere a capacității țării noastre de a fi furnizor de securitate și de a acționa pentru proiectarea valorilor noastre comune în regiune”.

La cea de-a doua întâlnire, din 20 august 2019, Klaus Iohannis și Donald Trump au adoptat o Declarație Comună care marchează aprofundarea Parteneriatului Strategic în domenii esențiale, o relație a cărei dimensiuni de securitate și apărare a ajuns la un ”nivel de excelență.

”Am evidențiat că dincolo de componenta politico-militară, este esențială dezvoltarea cooperării bilaterale și pe alte dimensiuni, în primul rând cea economică și investițională – și am încurajat implicarea americană în proiecte strategice din România. Trebuie să acționăm și pe viitor pentru consolidarea dialogului politic bilateral, a cooperării militare și de securitate, pentru creșterea prezenței investiționale strategice a SUA în România, mai ales în sectorul energetic, pentru creșterea schimburilor comerciale și întărirea coordonării în privința evoluțiilor regionale și globale”, a mai spus președintele.

Relații strategice bilaterale ale României: Republica Moldova, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia și Turcia. Urmează Japonia?

În continuare, președintele Klaus Iohannis s-a referit la capitolul relațiilor strategice bilaterale, prezentând dinamica raporturilor din ultimii cinci ani cu partenerii strategici de la Paris sau Berlin, evocând prioritatea relației cu Republica Moldova și amintind eforturile de stabilire a unui parteneriat strategic cu Japonia. O mențiune specială a fost făcută de șeful statului în privința vizitei Papei Francisc în România, din perioada 31 mai – 2 iunie.

”Relația cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru mine personal. La 2 iulie, am avut plăcerea de a avea, la București, o întrevedere cu Prim-ministrul Republicii Moldova în prima sa vizită externă de la preluarea mandatului. Am reiterat atunci, ca și acum, întreaga susținere a României și a mea personală, în condițiile angajamentului ferm al noului Guvern pentru parcursul european, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova”, a afirmat șeful statului.

Referindu-se la Parteneriatul Strategic cu Franța, Iohannis a punctat vizita de la Paris din noiembrie 2018, când a fost lansat cel mai amplu eveniment bilateral din ultimele decenii – Sezonul România-Franța – și noua Declarație politică semnată alături de omologul francez Emmanuel Macron.

”Relația cu Germania este caracterizată de un dinamism susținut de puternice legături economice, sociale și umane. Germania rămâne primul nostru partener comercial, fiind totodată printre primii trei investitori în economia românească. În cei cinci ani de mandat am avut relații strânse la nivel de Cancelar și Președinte federal, precum și de landuri, astfel încât putem vorbi astăzi de o relație specială cu Germania, cu caracter strategic. În acest context, nu este întâmplător că, în ianuarie, am reprezentat România, ca Președinție a Consiliului Uniunii Europene, la semnarea noului Tratat de cooperare și integrare franco-german, la Aachen, moment cu semnificație pentru cooperarea bilaterală Paris-Berlin și pentru viitorul Uniunii Europene”, a continuat președintele.

În ce privește relațiile cu Italia sau Polonia, Klaus Iohannis a punctat vizita de stat efectuată în Italia, diversificarea relațiilor cu Varșovia prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări și a formatului București 9.

La relațiile strategice ale României, Iohannis le-a adăugat și pe cele cu Londra sau Tokyo.

”Relația cu Marea Britanie beneficiază și de aportul foarte benefic, pentru imaginea României și nu numai, al Alteței Sale Regale, Prințul de Wales. După Brexit, va fi importantă actualizarea și aprofundarea parteneriatului strategic cu Marea Britanie, cu care cooperăm foarte bine pe dimensiunea de securitate, dar cu care trebuie să dezvoltăm corespunzător și colaborarea economică și în alte domenii. Cu Japonia am decis cu prilejul vizitei istorice de anul trecut a Premierului Abe să construim un parteneriat strategic relevant”, a mai spus președintele.

”Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă” (Nicolae Titulescu). Ultima parte a discursului

În ultima parte a discursului său, președintele a cuplat eșecul neobținerii unui mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU cu dimensiunea internă a politicii românești, referindu-se inclusiv la votul din Diaspora

”România a fost boicotată de declarații politice iresponsabile ale unor înalți demnitari români, formulate fără mandat și contrare unor poziții tradiționale ale României. Aceste grave derapaje au dus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate față de dosare de politică externă sensibile și complexe”, a spus Klaus Iohannis, referindu-se la eșecul politico-diplomatic de la Națiunile Unite.

În continuare, șeful statului le-a arătat diplomaților că protejarea intereselor cetățenilor români care au ales să trăiască în afara granițelor trebuie să fie mereu o prioritate, precizând că umilințele la care au fost supuși cetățenii care doreau să-și exercite dreptul constituțional de a vota nu trebuie să se repete niciodată.

De asemenea, Iohannis a parafrazat un citat celebru ce îi aparține marelui diplomat Nicolae Titulescu pentru a genera și o primă reacție a sa la criza politică din țară.

«Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă», zicea Nicolae Titulescu. Așadar, dragii mei, nu putem să facem abstracție de politica internă a României. (…) Dumneavoastră vă veți întoarce la post și o să fiți întrebați ce se întâmplă în România, cum se va soluționa criza, cum vor decurge alegerile. Iar dumneavoastră să răspundeți așa: România are o democrație solidă. România are o democrație consolidată, prin referendumul care s-a ținut pe 26 mai a.c. și care a adus un răspuns foarte clar al românilor pentru democrație, pentru o cale pro-europeană, pentru o abordare solidă transatlantică, pentru un stat de drept, pentru o justiție dreaptă, pentru consolidarea și continuarea luptei împotriva corupției. Dumneavoastră să răspundeți așa: România va rămâne o democrație și un partener credibil și stabil în orice condiții! O să vă întrebe partenerii, prietenii noștri ce se va întâmpla, cum se va întâmpla. Iar dumneavoastră să răspundeți așa: orice se va întâmpla în România, se va întâmpla în limitele Constituției. România este o democrație consolidată, în care Constituția este respectată și indiferent de soluția găsită, România va rămâne un partener serios, predictibil, credibil, angajat în demersurile comune care sunt în curs. Și vă spun vouă că soluții există și eu voi veghea. Nu, voi garanta că aceste soluții să fie constituționale!”, a spus președintele.

”Vă solicit să mențineți o politică externă credibilă și predictibilă, pentru realizarea interesului național al României și în beneficiul cetățenilor săi. (…) Am încredere în implicarea dumneavoastră profesionistă, esențială în acest scop, și vă doresc mult succes, în continuare, pentru români și pentru România!”, a conchis Klaus Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Oficial: Ministrul de externe Bogdan Aurescu l-a numit pe Iulian Fota în funcția de director general al Institutului Diplomatic Român

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat astăzi, 10 iulie, la o întâlnire de lucru între fostul Director general al Institutului Diplomatic Român (IDR), Dan Petre, și noul Director general, Iulian Fota, care va prelua conducerea instituției începând cu această dată, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întâlnirii a fost realizat procesul de predare-primire a dosarelor curente privind activitatea și funcționarea IDR și au fost trecute în revistă prioritățile pentru următoarea perioadă, inclusiv necesitatea de reformare și implementare a unor elemente inovative în activitatea instituției.

Ministrul Bogdan Aurescu i-a mulțumit domnului Dan Petre pentru activitatea sa îndelungată la conducerea IDR și i-a urat succes în viitoarele sale angajamente profesionale.

Totodată, ministrul afacerilor externe a adresat urări de succes noului Director general și a accentuat importanța dezvoltării activității instituției, a programelor derulate de IDR, precum și necesitatea implementării de proiecte noi, inovative, care să răspundă în mod eficient nevoilor de formare și perfecționare profesională ale personalului MAE, în contextul internațional actual complex.

Printre elementele avute în vedere se vor urmări, de asemenea, realizarea și implementarea de programe și parteneriate cu instituții de prestigiu, organizarea de conferințe, seminarii, mese rotunde și workshop-uri  policy-oriented, dezvoltarea activității de cercetare și analiză pe teme de actualitate, atât pentru a sprijini activitatea Ministerului Afacerilor Externe, cât și pentru a fi accesibile publicului interesat. 

Citiți și Surse: Fostul consilier prezidențial Iulian Fota va fi numit director al Institutului Diplomatic Român

Conform Hotărârii de Guvern nr. 880 din 28 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Institutului Diplomatic Român, Directorul general al IDR este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe, care îndeplinește și funcția de Președinte al IDR.

Iulian Fota este doctor în științe politice, conferențiar universitar la Academia Națională de Informații, profesor asociat la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității din București. A fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională și șef al Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administrației Prezidențiale, director al Colegiului Național de Apărare, director al Colegiului Național de Informații și consilier în cadrul Departamentului pentru integrare euro-atlantică şi politica de apărare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

De asemenea, Iulian Fota este membru al consiliului consultativ al think-tank-ului american CEPA (Center for European Policy Analysis) și membru în consiliul editorial al unor publicații internaționale și românești din domeniul studiilor de securitate.

Continue Reading

POLITICĂ

COVID-19: Klaus Iohannis propune ca sistemul RO-ALERT să avertizeze populația în cazul informațiilor false și dezinformării

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat joi, în informarea transmisă Parlamentului privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul ţării în contextul pandemiei COVID-19, că este nevoie ca “întregul” cadru general al măsurilor excepţionale să fie revăzut, actualizat şi corelat cu realităţile sociale, păstrându-se un echilibru între flexibilitatea soluţiilor de natură să răspundă unor provocări din ce în ce mai diverse ale societăţii actuale şi concreteţea şi claritatea acestora. În documentul trimis, președintele propune “dezvoltarea capacității de combatere a informațiilor false, care prezintă un grad ridicat în ceea ce privește alimentarea nesiguranței, prin intermediul sistemului de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT”.

Acest cadru ar trebui să ofere Executivului instrumente concrete ce îi permit o intervenţie “promptă”, “în beneficiul protejării la timp a cetăţenilor”, punctează şeful statului, în informare, care a fost publicată joi de Administraţia Prezidenţială.

În documentul trimis de președinte către Parlament este menționat și obiectivul identificării modalităților de combatere eficientă a știrilor false și dezinformării.

“Gradul de acceptare al măsurilor luate într-o situație de criză depinde și de informarea corectă a cetățenilor și prevenirea propagării fake-news-ului. Pandemia de COVID-19 a generat, la nivel mondial, o „infodemie”, caracterizată prin dezinformare și propagarea de informații false legate de virus. Organizația Națiunilor Unite a semnalat că aceste acțiuni influențează negativ răspunsul autorităților față de criza de sănătate publică și creează confuzie și neîncredere în rândul populației. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene s-au adoptat o serie de măsuri pentru combaterea informațiilor eronate cu privire la asistența medicală, teoriile conspiraționiste, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la pericolele dezinformării, promovarea și utilizarea surselor sigure, încurajarea platformelor online să contribuie la combaterea știrilor false și a altor încercări de răspândire de informații eronate prin eliminarea conținuturilor ilegale sau false”, a spus Iohannis, în document.

În acest context, Iohannis pledează pentru cooperarea dintre autorități și cetățeni și crearea unui parteneriat credibil și asigurarea legitimității autorităților publice.

Acestea “se pot realiza doar printr-o comunicare transparentă, evitarea instrumentalizării politice a unor teme sensibile și, cel mai important, considerarea interesului public ca fiind prioritar”, enunță șeful statului.

Astfel, președintele propune un set de măsuri care pot fi luate precum “implementarea unui cod de comunicare publică în perioada stării de urgență și a stării de alertă; implementarea unor mecanisme care să asigure informarea corectă a publicului larg; dezvoltarea capacității de combatere a informațiilor false, care prezintă un grad ridicat în ceea ce privește alimentarea nesiguranței, prin intermediul sistemului de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT”.

Propunerea șefului statului vine în contextul în care Uniunea Europeană a luat deja o serie de măsuri la nivel european, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, cât și în cadrul Parlamentului European.

Parlamentul European a decis la 18 iunie înființarea Comisiei speciale privind interferența externă în procesele democratice din UE, inclusiv dezinformarea.

Această comisie specială va fi însărcinată cu analizarea cercetărilor și investigațiilor care au arătat că regulile electorale crucial au fost au fost încălcate sau ocolite. 

De asemenea, va trebui să identifice domeniile posibile care ar necesita acțiuni legislative și non-legislative în legătură cu platformele de socializare, să sugereze acțiuni coordonate la nivelul UE pentru combaterea amenințărilor hibride și să contracareze campaniile de informare și comunicarea strategică a țărilor terțe maligne care aduc prejudicii Uniunii Europene.

Înființarea acestei comisii speciale apare într-un context dinamic în care criza COVID-19 a accelerat acțiunile de dezinformare și de discreditare a Uniunii Europene dinspre țările terțe, reliefând totodată și o coordonare a strategiilor de propagandă promovate de Rusia și China.

Recent, Comisia Europeană a emis o comunicare oficială care conține o nouă cale de urmat pentru combaterea dezinformării. Acțiunile propuse se bazează pe înțelegere, comunicare, cooperare, transparență și asigurarea libertății de exprimare și a unei dezbateri democratice pluraliste, fiind pentru prima dată când Comisia Europeană a nominalizat China, alături de Rusia, ca sursă de dezinformare.

În timpul crizei, UE și-a intensificat activitatea de informare a cetățenilor cu privire la riscuri și de consolidare a cooperării cu alți actori internaționali pentru combaterea dezinformării. Comisia a demontat miturile legate de coronavirus, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări. Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică și diplomația publică în țările terțe, inclusiv în vecinătatea UE.

Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial.

De exemplu, grupul operativ East Stratcom al SEAE a detectat și a denunțat peste 550 de discursuri de dezinformare din surse pro-Kremlin pe site-ul web EUvsDisinfo.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene, dezamăgit de adoptarea Pachetului pe Mobilitate: Un pachet injust, care va afecta considerabil activitatea transportatorilor români

Published

on

@ Ministerul Afacerilor Externe

Deputatul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene, din Parlamentul României, își exprimă dezamăgirea față de adoptarea Pachetului pe Mobilitate, pe care îl consideră „un pachet injust, care va afecta considerabil activitatea transportatorilor români”, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Votul pe care Parlamentul European l-a acordat ieri are toate șansele să însemne costuri semnificative și, în mod cert, va îngreuna activitatea transportatorilor români. Am sperat până în ultimul moment că semnalele de alarmă, luările de poziție sau amendamentele României și ale celorlalte țări din Estul Europei să fie luate în considerare la momentul votului”, declară președintele Comisiei pentru afaceri europene. 

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

„Din nefericire eforturile s-au lovit de opoziția europarlamentarilor din unele state membre. Pe deasupra, dacă luăm în considerare contextul actual generat de pandemia de COVID-19, măsurile îi pot pune în pericol pe șoferii nevoiți să se odihnească în alt spațiu decât cel al cabinei de condus. Consider că este nevoie de reguli europene corecte și aplicabile, dar adoptarea acestei legislaţii se abate de la principiile subsidiarității şi ale proporționalității, favorizând unele economii, afectând dreptul la oportunități economice egale în Uniune”, mai adaugă demnitarul român.

Citiți și MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

De asemenea, Angel Tîlvăr precizează că a susținut în nenumărate rânduri, chiar atunci când subiectul era în faza dezbaterilor, că în abordarea Pachetului pe Mobilitate este nevoie de o viziune unitară, care să prevadă măsuri echitabile pentru toți transportatorii din UE.

„În cadrul întânirilor bilaterale avute cu omologi din parlamentele statelor membre, am subliniat necesitatea unei soluții obiective și echilibrate în sectorul transportatorilor europeni, astfel încât noile reguli să nu afecteze în mod nedrept unele state”, explică acesta.

Mai mult, deputatul român mai menționează că, în luna martie, a atras din nou atenția asupra faptului că Guvernul României trebuie să depună toate eforturile pentru a evita situația la care am fost martori săptămâna aceasta.

Citiți și UNTRR: România va pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști prin adoptarea Pachetului de Mobilitate în Parlamentul European

„Consecințele economice majore se vor vedea în scurt timp, când România va pierde mulți șoferi profesioniști, care vor pleca să se angajeze peste hotare, iar firmele românești vor rămâne fără personalul calificat. Mai mult decât atât, România riscă să piardă un procent însemnat din miliardele de euro aduse anual la bugetul de stat de către companiile care realizează transport internațional, care vor intra în faliment sau își vor muta activitatea peste hotare”, atenționează Angel Tîlvăr. 

În acest context, șeful Comisiei pentru afaceri europene speră ca Guvernul „să ia o atitudine fermă şi să lupte pentru cauza transportatorilor români, atacând Directiva la Curtea Europeană de Justiţie”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending