Connect with us

NEWS

Klaus Iohannis: Îmi doresc să dăm şi mai multă consistenţă relaţiei dintre România şi Germania

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a spus, luni, la recepţia de Ziua Unităţii Germane, că îşi doreşte să fie dată “şi mai multă consistenţă” relaţiei dintre România şi Germania, el menţionând extinderea dimensiunii dialogului politic, accelerarea schimburilor economice şi dezvoltarea componentei culturale.

Discursul președintelui, redat de Administrația Prezidențială:

„Domnilor miniștri,
Domnilor parlamentari,
Doamnelor şi domnilor ambasadori,
Dragi prieteni, dacă pot să mă exprim așa,
Există zile în care istoria se scrie sub ochii noștri. Există momente care marchează nu doar destinele unor indivizi, ci ale unor națiuni. Și există evenimente care creează un nou viitor, nu doar pentru cei care le trăiesc, ci pentru generațiile ce vor urma. Reunificarea Germaniei, consfințită oficial la 3 octombrie 1990, la scurt timp după căderea Zidului Berlinului, a fost un asemenea eveniment.
iohannis ziua unitatii germane
A marcat triumful libertății și democrației asupra dictaturii, sfârșitul unei nedrepte și dureroase divizări și începutul reîntregirii europene. Zidul care a despărțit simbolic națiunea germană și Europa însăși s-a prăbușit, și odată cu el bariera politică ce a separat continentul nostru. Această experiență istorică trebuie să ne aducă mereu aminte, nouă și celor ce vor veni după noi, că teroarea și frica nu pot reprima aspirația spre libertate, că se pot pune granițe, dar nu se pot îngrădi conștiințe, că se pot ridica ziduri, dar nu se pot suprima identități.
 
Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici și să celebrez alături de dumneavoastră această zi, cu o simbolistică aparte atât pentru poporul german, cât şi pentru întreaga Europă.
 
Preocupați de provocările actuale pe care le traversează Europa, riscăm să uităm ori să trecem prea ușor cu vederea cât de mult s-a schimbat continentul nostru de la acel moment. Să nu facem această greșeală!
 
Să nu luăm ca pe un dat construcția europeană și succesele ei, democrația și prosperitatea! Ea s-a clădit cu efort timp de decenii, iar contribuția și rolul Germaniei la acestea sunt de netăgăduit.
 
Doamnelor și domnilor,
 
Între România și Germania există o relaţie bilaterală privilegiată şi o cooperare foarte bună în multe domenii. Germania este unul dintre principalii noștri parteneri politici şi, de mai mulţi ani, principalul partener economic. Am apreciat sentimentul de deschidere și încredere din timpul vizitei mele la Berlin, în februarie, anul acesta.
 
Această relație merge însă dincolo de cele două capitale și de cele două state în sine. Este o legătură mult mai strânsă, care unește landuri, orașe și comunități locale, dar mai ales care aduce aproape oameni. Avem parteneriate solide la nivel local, relații formale care funcționează și mecanisme care le susțin. Dar mai presus de acestea, minoritatea germană din România, cetăţenii germani originari din România, ca şi românii care trăiesc în Germania fac legătura dintre noi cu adevărat profundă.
 
Conexiunile culturale și umane sunt adâncite de faptul că numeroși studenţi români aleg să studieze în Germania, iar multe universităţi germane au catedre de limba şi literatura română.
 
Tuturor celor care ați contribuit la dezvoltarea relației dintre România și Germania, dintre români și germani, vă mulțumesc pentru implicare și efort. Faptul că recunoaștem și apreciem aceste lucruri nu înseamnă că trebuie să ne oprim aici.
 
Există în continuare potențial și oportunități de valorificat în relațiile noastre dintre oameni, instituții și state. Suntem într-un moment prielnic și toate premisele sunt favorabile. Trebuie doar să știm să le fructificăm cu creativitate și perseverență.

 Doamnelor și domnilor,

 Un capitol aparte în relația dintre Germania și România îl reprezintă cooperarea strânsă în interiorul Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice.

 Vecinătatea estică a Europei, spaţiul balcanic sau vecinătatea sudică a continentului sunt teme de interes în care ne regăsim în mod natural cu poziții similare, la fel ca și pe alte subiecte de pe agenda internaţională. Avem consultări permanente pentru a găsi soluții constructive şi durabile.

La un sfert de secol de la debutul reunificării europene ne confruntăm cu numeroase provocări, interne şi externe, a căror gestionare pune la încercare mecanismele instituţionale ale Uniunii.

 Cred în capacitatea şi determinarea noastră comună nu doar de a lupta pentru prezervarea valorilor noastre și de a răspunde prompt și fără echivoc acelor voci care pun sub semnul întrebării înseşi sensul şi arhitectura Uniunii Europene, ci şi de a consolida Uniunea noastră şi rolul său de actor de prim rang la nivel global. Ne așteaptă așadar, în continuare, un drum comun, spre beneficiul ambelor țări și cetățenilor noștri, dar și al construcției europene.

 Tocmai de aceea, vă spun răspicat că îmi doresc să dăm și mai multă consistență relației dintre România și Germania, iar legăturile noastre să urce la un nou nivel, în sens politic, economic și cultural. Aceasta presupune să extindem dimensiunea dialogului nostru politic în cadrul Uniunii Europene și al NATO, să accelerăm schimburile economice și să dezvoltăm componenta culturală. Este un obiectiv pe care mi-l asum cu toată deschiderea.

În încheiere, în numele poporului român și al meu personal transmit cele mai calde felicitări și cele mai bune urări de fericire și prosperitate poporului german.

 Alles Gute zum Tag der Deutschen Einheit!”

.

.

NEWS

Comisia de la Veneția condamnă legea ungară anti-LGBT: Încalcă standardele internaționale privind drepturile omului

Published

on

Foto: Fra.europa.eu

Legea adoptată de ungaria care interzice predarea în școli a aspectelor legate de drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQ încalcă standardele internaționale privind drepturile omului, a subliniat marți Comisia de la Veneția, un organism al Consiliului Europei format din experți în drept constituțional, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Comisia de la Veneția consideră că ”amendamentele contribuie la crearea unui mediu amenințător”, unde copiii LGBTQ pot fi victime ale unor riscuri legate de sănătate, ”bullying şi hărţuire”.

”Amendamentele lasă loc numai învăţământului părtinitor, deschizând uşa stigmatizării şi discriminării persoanelor LGBTQ”, avertizează acest organism, în opinia căruia respectiva lege ungară nu corespunde standardelor internaţionale privind drepturile omului şi nu le asigură copiilor acces la informaţii obiective şi nepărtinitoare cu privire la identitatea de gen şi orientarea sexuală.

Proiectul de lege adoptat de Varșovia restricţionează accesul tinerilor la reprezentări ale altor obiceiuri sexuale decât heterosexualitatea şi la referiri la alte identităţi de gen decât cea atribuită la naştere.

În acest context, Comisia Europeană a decis să declanșeze procedura de infringement împotriva Ungariei, acuzând guvernul de încălcarea drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale sau transsexuale (LGBTQ).

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avetizat anterior Ungaria că va folosi toate instrumentele legale pentru a o determina să renunțe la legea anti-LGBT, pe care a calificat-o ca fiind ”rușinoasă” și ”profund contrară” principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Legislația a fost ”condamnă în termenii cei mai fermi cu putință” și de Parlamentul European, care a atras atenția asupra dezmembrării democrației și a statului de drept în Ungaria.

Între timp, premierul Viktor Orban a anunțat că va organiza un referendum privind controversata lege.

Este de așteptat ca disputele între Budapesta și Bruxelles pe acest subiect să se întețească în contextul în care Comisia Europeană intenţionează să modifice unul dintre textele fondatoare ale Uniunii Europene pentru a combate mai ferm violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ şi altor minorităţi.

Noile reguli vizează pedepsirea misoginismului şi a abuzurilor anti-LGBTQ+ atât online, cât şi offline. Comisia Europeană urmează să aprobe miercuri un plan de incriminare a discursurilor instigatoare la ură și a violenței. Propunerea vine în urma unor mișcări sociale precum campania ”#MeToo” și protestele ”Black Lives Matter”.

Continue Reading

NEWS

Papa Francisc subliniază că migrația este ”o criză umanitară care îi privește pe toți” și face apel la încetarea pasării ”responsabilității”

Published

on

©️ w2.vatican.va

Migrația nu este o problemă a Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, a Europei și a Greciei, ci o problemă a lumii, a transmis Papa Francisc în cadrul vizitei sale pe Insula Lesbos, în contextul călătoriei sale apostolice în Cipru și Grecia, ce se încheie astăzi.

Suveranul Pontif a fost întâmpinat de președinta Greciei, Ekaterini Sakellaropoulou, și de arhiepiscopul de Naxos, mons. Iosif Printezis, după care a mers la Centrul de Primire și Identificare a refugiaților.

Potrivit Vatican News, este vorba de un centru de primire, amenajat într-o zonă a orașului Mytilene, care înlocuiește Tabăra de Refugiați Moria, cel mai mare centru pentru refugiați din Europa până în septembrie 2020, când a fost distrus de un incendiu. Se afla la marginea satului Moria, în apropiere de Mytilene, unde Papa Francisc a mers în vizită pe 16 aprilie 2016.

Noul centru, numit ”Moria 2.0” are o capacitate de câteva mii de persoane. La întâlnirea cu Suveranul Pontif au luat parte aproximativ 200 de persoane, discursul papei fiind precedat de cântece liturgice și câteva mărturii ale refugiaților și voluntarilor.

În discursul său, Papa Francisc a vorbit departe de această ”criză umanitară care îi privește pe toți”, agravată de actuala pandemie, și a denunțat faptul că ”totul pare să aibă o absență teribilă în ceea ce privește migrațiile.”

”Sunt în joc oameni, sunt în joc vieți omenești. Este în joc viitorul tuturor, care va fi senin numai dacă va fi integrat. Numai dacă va fi reconciliat cu cei mai slabi, viitorul va fi prosper. Pentru că atunci când săracii sunt respinși, se respinge pacea. Închiderile și naționalismele, după cum ne învață istoria, duc la consecințe dezastruoase. Este o închipuire a gândi că e îndeajuns a se proteja pe sine, apărându-se de cei mai slabi care bat la ușă. Viitorul ne va pune și mai mult în contact unii cu alții. Pentru a-l îndrepta spre bine, nu sunt de folos acțiuni unilaterale, ci politici cu un orizont larg. Istoria, repet, ne învață acest lucru, dar noi încă nu l-am învățat. Să nu întoarcem spatele în fața realității, să înceteze continua trimitere de la unul la altul a responsabilității, să nu fie delegată celorlalți chestiunea migratorie, ca și cum nu l-ar interesa pe nimeni și ar fi vorba doar de o povară inutilă pe care cineva este constrâns să o asume”, a subliniat Suveranul Pontif.

Acesta a atras atenția asupra curentului existent în diverse societăți care opune, în mod ideologic, securitatea și solidaritatea – locală și universală – tradiția și deschiderea, dar în loc să se pactizeze asupra ideilor, poate fi de ajutor a porni de la realitate.

”E ușor a atrage după sine opinia publică instalând frica de celălalt, de ce, în schimb, cu același aplomb, nu se vorbește de exploatarea săracilor, de războaiele uitate și deseori bine plătite, de acordurile economice făcute pe pielea oamenilor, de manevrele oculte pentru traficul de arme și proliferarea acestui comerț? De ce nu se vorbește de acestea? Trebuie înfruntate cauzele îndepărtate, nu sărmanele persoane care plătesc urmările, fiind folosite pe deasupra pentru propagandă politică! Pentru a îndepărta cauzele profunde, nu se pot doar tampona stările de urgență. E nevoie de acțiuni concertate. E nevoie de a aborda schimbările epocale cu o viziune măreață. Pentru că nu există răspunsuri ușoare la probleme complexe, este, în schimb, nevoie de a însoți procesele din interior, pentru a depăși închiderile și a favoriza o lentă și indispensabilă integrare, pentru a primi de o manieră fraternă și responsabilă culturile și tradițiile celuilalt”, a conchis Papa Francisc.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președinții Ucrainei și Turciei au discutat la telefon despre ”consolidarea securității în regiunea Mării Negre” și despre ”diversificarea aprovizionării cu energie”

Published

on

© President of Ukraine

Dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre Ucraina și Turcia a contribuit la consolidarea forțelor armate ale celor două țări, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o convorbire telefonică cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene, cei doi lideri au făcut un schimb de opinii și cu privire la ”situația de securitate din regiune, precum și la inițiativele relevante pentru a consolida securitatea în regiunea Mării Negre”, care a fost zilele trecute scena pe care șapte nave militare ale forțelor navale din România, SUA, Turcia şi Ucraina au desfășurat un exercițiu naval. 

”Președinții au discutat aspecte ale cooperării în domeniul apărării. Părțile au declarat că parteneriatul strategic consolidează deja forțele armate ale celor două state. A fost remarcată implementarea unei serii de proiecte importante în domeniul construcției de aeronave și al dezvoltării marinei militare, precum și perspectivele disponibile pentru aprofundarea acestei cooperări”, mai este precizat în sursa amintită anterior.

În acest context, președintele Ucrainei l-a informat pe cel liderul Turciei, țară membră NATO, de începerea producției în serie a avionului de transport An-178, invitându-l astfel să se alăture cercului său de clienți.

În egală măsură, Zelenski a adus în discuție eliberarea cetățenilor ucraineni reținuți ilegal de Rusia, mulțumindu-i lui Erdogan pentru condoleanțele transmise în urma decesului mai multor soldați în estul Ucrainei.

”Liderii au luat act de disponibilitatea de a finaliza pregătirea Acordului de liber schimb în viitorul apropiat. De asemenea, s-a acordat atenție stadiului de implementare a acordurilor încheiate cu privire la o serie de proiecte bilaterale, inclusiv la construcția de locuințe pentru populația tătară din Crimeea. Părțile au discutat chestiuni legate de cooperarea în sectorul energetic, în special modalități de diversificare a aprovizionării cu energie”, informează Administrația Prezidențială ucraineană, care anunță că cei doi președinți au convenit să organizeze cea de-a 10-a reuniune a Consiliului strategic la nivel înalt în februarie 2022, la Kiev, care ar trebui precedat de ”pregătiri temeinice, în special de organizarea celei de-a doua reuniuni a cvadriadei la nivelul miniștrilor afacerilor externe și al apărării în luna decembrie a acestui an.”

De asemenea, ”preşedintele ucrainean a apreciat foarte mult sprijinul Turciei pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, precum şi implicarea intensă în activitatea noului mecanism internaţional – Platforma Crimeei.”

Discuția telefonică dintre cei doi are loc în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”concentrările masive și neobișnuite de forțe rusești în apropierea graniței cu Ucraina”, cerând Rusiei să dea dovadă de ”transparență privind activitățile sale militare.”

De altfel, ”îngrijorătoarea activitate militară rusă” în Ucraina a reprezentat una dintre temele discutate de secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, amintită de oficialul SUA și în convorbirea telefonică avută cu omologul polonez, Zbigniew Rau.

Asigurări privind apărarea integrității teritoriale a Ucrainei a dat și președintele Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică cu omologul rus, Vladimir Putin, care a denunțat ”caracterul provocator” al exercițiilor de amploare desfășurate de SUA și aliații săi în Marea Neagră.

SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina.”

De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.  

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

În acest context, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a anunțat că poartă discuţii cu ”Letonia şi în special cu Lituania, dacă să declanşăm procedura prevăzută în articolul 4 al Tratatului NATO”, considerând că este ”nevoie de paşi concreţi şi de angajamentul întregii Alianţe.”

Continue Reading

Facebook

NATO1 min ago

Rusia cere retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria, în timp ce Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

MAREA BRITANIE11 mins ago

Germania și Regatul Unit avertizează: O nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia

INTERVIURI13 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

INTERNAȚIONAL16 mins ago

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care le cere statelor să respingă orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric

U.E.1 hour ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

SUA2 hours ago

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Eugen Tomac2 hours ago

Eugen Tomac a susținut în plenul PE necesitatea unui pachet legislativ care să reglementeze piața online: Actul privind Serviciile Digitale este esențial în acest sens

MAREA BRITANIE2 hours ago

Șefa diplomației britanice îl îndeamnă pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu a fost numită membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European

INTERVIURI13 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda19 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending