Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, că România va asigura în continuare îndeplinirea angajamentelor în direcţia unei posturi consolidate pe Flancul estic al NATO, va promova importanţa strategică a Mării Negre şi va continua susţinerea politicii uşilor deschise a Alianţei, menţionând că ţara noastră a crescut deja anul acesta bugetul apărării de la 2% la 2,5% din PIB. Mai mult, în plan regional, Iohannis a evocat importanța formatului București 9, care reunește aliații de pe flancul estic al NATO, și a Inițiativei celor Trei Mări, al cărei summit anual îl va găzduit în 2023.
“2022 a fost un an edificator și pentru NATO. Utilitatea și relevanța Alianței ca garant al securității noastre au devenit mai clare ca niciodată. Astfel, am obținut consolidarea decisivă a posturii NATO de descurajare și apărare pe termen lung pe Flancul Estic, prin sporirea prezenței aliate în cadrul unor structuri noi, întărite, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Crearea și operaționalizarea Grupului de Luptă din România este un succes al acțiunii noastre politico-diplomatice. Vreau să mulțumesc și cu acest prilej aliaților care au demonstrat solidaritate și au decis să trimită trupe pe teritoriul României. În prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați”, a transmis şeful statului într-un discurs susținut la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România în care a evocat rezultatele acțiunii externe a României în 2022 și în care a reafirmat că, în 2023, țara noastră își va urmări obiectivele de politică externă pe baza celor trei piloni esențiali.
El a amintit că importanța strategică a Mării Negre a fost consacrată la nivel internațional, fiind inclusă pentru prima dată, la inițiativa României, în Noul Concept Strategic al NATO, la Summitul de la Madrid, și reconfirmată la reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București, organizată cu succes de România.
“Pe palierul NATO, vom urmări implementarea deplină a deciziilor Summitului de la Madrid, în paralel cu pregătirea corespunzătoare a Summitului de la Vilnius. Vom asigura îndeplinirea angajamentelor naţionale care ne revin, în coordonare strânsă cu aliaţii noştri, în direcţia unei posturi consolidate pe Flancul estic. De asemenea, vom promova, în continuare, importanţa strategică a Mării Negre şi vom continua susţinerea politicii uşilor deschise a NATO. Aşa cum am mai spus, apărarea începe de acasă. De aceea, România a crescut, începând deja cu acest an, bugetul dedicat Apărării de la 2% la 2,5% din Produsul Intern Brut”, a asigurat el.
“Reuniunile Formatului B9 și-au dovedit, din nou, relevanța în contextul geostrategic regional și în ceea ce privește coordonarea transatlantică. De altfel, am atins în 2022 un nivel excelent în relația transatlantică, demonstrând că unitatea transatlantică rămâne crucială pentru a face față provocărilor globale multiple”, a mai precizat Iohannis.
Preşedintele a menţionat că anul 2023 va fi unul important şi pentru dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic al României cu Statele Unite.
“Evoluţiile din 2022 au fundamentat o agendă extinsă şi pragmatică în perspectiva viitoarei runde a Dialogului Strategic dintre România şi SUA, prevăzută să se desfăşoare la Bucureşti în această primăvară”, a adăugat Iohannis.
Şeful statului a spus că în 2023 ţara noastră va aprofunda relaţiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanţă strategică: Franţa, Germania, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria şi statele baltice.
“De asemenea, vom continua să dezvoltăm relaţiile de cooperare cu partenerii noştri strategici din Caucazul de Sud – Georgia şi Azerbaidjan – şi vom acţiona pentru revitalizarea relaţiilor tradiţionale cu Armenia. La intersecţia demersurilor noastre în plan european şi regional va continua să se afle Iniţiativa celor Trei Mări. Anul acesta, voi găzdui pentru a doua oară, în numele României, Summitul Iniţiativei. Dorim să reconfirmăm Iniţiativa ca platformă politică matură, generatoare de investiţii şi interconectare strategică pe axa Nord-Sud şi de conectivitate cu partenerii Iniţiativei”, a evidenţiat preşedintele Iohannis.
Citiți și De la Riga, Klaus Iohannis anunță că România va găzdui din nou Summitul celor Trei Mări: În 2023, readucem la Marea Neagră centrul decizional al Inițiativei
De altfel, potrivit ministrului de externe Bogdan Aurescu, pentru summitul din 2023, România va continua să se concentreze asupra explorării și identificării modalităților de implicare a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei în proiecte sub egida I3M. Exemple concrete de astfel de proiecte ar putea fi construcția de poduri, interconectarea rețelelor electrice, conectarea țărmurilor românesc și georgian al Mării Negre prin cabluri submersibile de fibră optică și electricitate, precum și conexiuni de feriboturi de marfă. De asemenea, România are în vedere extinderea statutului de „partener participant” acordat Ucrainei și pentru Republica Moldova și Georgia, analizând împreună cu partenerii interesul altor țări pentru această Inițiativă.