Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, în cadrul Forumului Educației 2019: Sistemul educațional din România va face progresa doar atunci când va fi depolitizat, iar la conducerea instituțiilor se vor afla oameni numiți pe criterii de performanță

Published

on

@Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis consideră că sistemul educațional din România va face progresa doar atunci când va fi depolitizat, iar la conducerea instituțiilor se vor afla oameni numiți pe criterii de performanță. Acesta este mesajul transmis de șeful statului, la Forumul Educației 2019, de la Iași, eveniment organizat de filiala locală a Partidului Național Liberal (PNL), sub egida proiectului ,,România Educată”, lansat în 2018 de Administrația Prezidențială.

,,Știți bancul acela? La Educație, agricultură și meteo toată lumea se pricepe. Doar că cei care conduc instituțional destinele educației se pricep ca la meteo. Dar, aici, în această sală, sunt oameni care chiar știu ce vorbim atunci când rostim sintagma -România educată-”, a spus șeful statului la începutul dialogului cu cei peste 350 de experți și profesioniști din domeniul educației.

Întrebat  cum au răspuns partidele după lansarea proiectului ,,România Educată”, președintele României a răspuns:

,,PNL a răspuns foarte bine, iată, avem grup de inițiativă și sunt foarte bucuros că s-a preluat realmente conceptul și metoda proiectului România Educată. La PSD este puțin altfel. Și ei spun că vor educație, doar că nu au definit încă ce fel de educație și ne culcăm seara cu o metodologie sau abordare și ne trezim dimineața cu o cu totul alta, făcută de ministru sau altcineva pe picior. Este inadmisibil ca un partid care, din nefericire, și guvernează să aibă o abordare netransparentă. Alte partide sunt modic interesate de temă. Și partidele mai moderne mai pun câteodată întrebări”, a precizat acesta.

În ceea ce privește parcursul educațional al României, Klaus Iohannis a precizat următoarele:

,,Noi practic avem un învățământ care a fost creat, structural, prin 1968 și ne minunăm că nu produce rezultate. Miza e să atingem mai multe obiective în același timp. Altfel ajungem la discrepanțe imense, cum avem acum. De exemplu, avem olimpici de mare performanță, dar în partea opusă avem un analfabetism mai mare decât am avut în ultima aproape sută de ani. Avem rezultate foarte bune în multe discipline, chiar peste medie, de exemplu, IT, dar în capătul celălalt avem o rată de părăsire timpurie a școlii imensă”, a explicat președintele.

De asemenea, Klaus Iohannis, a criticat-o, în discursul său pe ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, pentru că vorbeşte despre digitalizarea sistemului de învăţământ din România, în timp ce sute de mii de elevi învaţă în şcoli insalubre şi nesigure. El a declarat că lipsa investiţiilor în şcoli poate face ca tragedii precum cea din luna aprilie din judeţul Iaşi, când un copil a murit după ce a căzut în fosa septică, să se repete.

,,Este un ministru care tot umblă prin toată ţara şi tot vorbeşte despre tablete, digitalizare, dar încă sunt sute de mii de copii care învaţă în şcoli nesigure şi insalubre şi putem să ne aşteptăm ca tragediile din ultima vreme să se repete, iar responsabilitatea pentru ca niciun copil să nu mai sfârşească trafic într-o fosă septică este a noastră a tuturor, decidenţi centrali, locali, directori de şcoală, profesori, părinţi. Chiar şi Ministerul Educaţiei are o răspundere”, a afirmat preşedintele Iohannis, cu trimitere la cazul unui copil în vârstă de trei ani şi jumătate care a murit în cursul lunii trecute, după ce a căzut în fosa septică din spatele şcolii din localitatea Buda din judeţul Iaşi.

Președintele Iohannis s-a referit și la rolul educației în formarea unei culturi a justiției și la formarea unei culturi a justiției ca parte a proiectului ,,România Educată”:

,,Foarte mulți copii petrec foarte mult timp la școală, în fața televizorului, a calculatorului fără să mai fie conectați cum trebuie la ce se întâmplă în societate. Trebuie să venim cu alte soluții pentru a cultiva valorile de bază ale societății. Valorile de bază trebuie transmise de cineva, cumva, tinerei generații, altfel vom avea o problemă, pe care o vedem acum: infractori s-au cocoțat în vârful statului”, a punctat Klaus Iohannis.

Întrebat cum pot fi ținuți profesorii în școală și aduși cei mai buni absolvenți în sistem, președintele României a răspuns:

,,Răspunsurile le găsim relativ ușor dacă răspundem de ce nu rămân mai mulți tineri în țară. Atâta vreme cât nu-i dai unui dascăl suficient cât să-și întrețină familia, nu va dori să fie dascăl. Sunt foarte puțini care au șansa extraordinară care să meargă să-și exerseze hobby-ul lor, dar să fie și plătiți. Dacă unui dascăl nu-i dai suficient cât să trăiască decent, rămân în sistem entuziaștii și slabiștii. Niciunui dascăl nu-i place să meargă la școală și să aibă impresia că sistemul își bate joc de el. Vrea un sistem care-l ajută prin formare continuă, materiale didactice, posibilități. Deci sistemul, din interior, trebuie organizat”, a spus acesta.

Iohannis a mai vorbit și despre „familiile domnitoare” din Educație și reducerea mandatelor șefilor de la vârful sistemului:

,,Până nu scăpăm de politizare, nu rezolvăm problema. În realitate este foarte simplu. Eu pot să vă indic calea, dar dumneavoastră trebuie să o faceți. Iar calea e votul. Lucrurile se vor schimba atunci când vom acționa conștient pentru depolitizare. Depolitizare înseamnă să pui în funcție pe unul capabil, performant, nu pentru că are un carnet de partid”.

„Forumul Educaţiei 2019”, la care a participat astăzi, 11 mai, președintele României, Klaus Iohannis şi preşedintele PNL, Ludovic Orban, alături de europarlamentari, parlamentari din Republica Moldova şi experţi în educaţie, este primul proiect pe care un partid politic, în speţă PNL, şi o organizaţie politică, organizaţia Iaşi, îl realizează sub egida proiectului prezidenţial „România educată”, un forum regional, naţional şi european dedicat educaţiei. Evenimentul este la prima ediţie şi va continua în fiecare an.

În cadrul Forumului, Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre proiectul „România educată”, un proiect naţional iniţiat de acesta anul trecut, care vine să arate, odată în plus, cât este România de slab dezvoltată în materie de educaţie. Proiectul conţine obiectivele şi strategia pentru perioada 2018-2030, precum şi şapte domenii tematice cu obiective şi acţiuni (cariera didactică, echitatea, profesionalizarea managementului educaţional, învăţământul profesional şi tehnic, învăţământul superior, educaţia timpurie, evaluarea).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Renault renunță la mii de angajați în toată lumea și suspendă dezvoltarea în România și Maroc

Published

on

© Renault/ Facebook

Renault anunță un plan pentru reducerea costurilor fixe cu peste 2 miliarde de euro pe parcursul a trei ani. Printre măsurile anunțate de companie se află suspendarea proiectelor în România și Maroc și ajustarea a 4.600 de posturi în Franța a peste 10.000 de alte posturi în restul lumii, unde Grupul este prezent, informează Digi24.

Planul de transformare are ca scop realizarea unor economii de peste 2 miliarde de euro, pe parcursul a trei ani și punerea bazelor unui nou model de competitivitate, a anunțat Groupe Renault într-un comunicat de presă.

”Acest proiect de plan va consolida capacitatea de adaptare a Grupului, prin concentrarea pe generarea de flux de numerar, păstrând în același timp clientul în centrul priorităților sale. Se bazează pe o abordare mai eficientă a activităților operaționale și pe gestionarea riguroasă a resurselor. Dincolo de acest aspect, proiectul de plan urmărește să pună bazele dezvoltării pe termen lung a Groupe Renault. În Franța, Grupul va fi organizat în jurul unor zone comerciale strategice, de viitor: vehicule electrice, LCV, economie circulară și inovație cu valoare adăugată ridicată. Aceste centre regionale majore de excelență, situate în Franța, urmează să se afle în centrul revenirii Grupului. La Flins și Guyancourt, Grupul își va reorganiza activitățile”, anunță Renault.

Dificultățile cu care se confruntă Grupul, criza majoră prin care trece industria auto și urgența tranziției ecologice determină compania să accelereze această transformare.

Ajustarea forței de muncă

Una dintre măsurile care afectează angajații privește ajustările forței de muncă, Grupul renault anunțând că se angajează să se asigure că acestea se desfășoară printr-un dialog cu partenerii sociali și cu autoritățile locale.

”Acest proiect de ajustare a forței de muncă urmează să se bazeze pe măsuri de recalificare, mobilitate internă și plecări voluntare. Acesta se va întinde pe parcursul a trei ani și va viza aproape 4.600 de posturi în Franța, la care se adaugă reducerea cu peste 10.000 de alte posturi în restul lumii, unde Grupul este prezent”, se arată în comunicat.

Compania susține că aceste modificări urmăresc dezvoltarea pe termen lung.

Se suspendă proiectele de dezvoltare planificate în România și Maroc

Proiectul include îmbunătățirea eficienței și reducerea costurilor de inginerie, profitând de activele consolidate ale Alianței, optimizarea producției, cu economii de aproximativ 650 de milioane de euro. În această privință se urmărește accelerarea transformării uzinelor prin generalizarea instrumentelor specifice Industriei 4.0, îmbunătățirea procesului în noile proiecte de inginerie: accelerarea digitalizării și ”design to process” (”de la concepție la proces”), ajustarea numărului de angajați din producție, suspendarea proiectelor de creștere capacitară planificate în Maroc și România, studiu pentru adaptarea capacităților de producție ale Grupului în Rusia, studiu pentru raționalizarea activităților de fabricație a cutiilor de viteze în lume.

În Franța, patru ipoteze de lucru pentru optimizarea producției vor face obiectul unei consultări aprofundate cu toate părțile interesate, în special cu partenerii sociali și cu autoritățile locale. Astfel, Renault lansează un proces de consultare la uzinele din Douai și Maubeuge pentru a studia crearea unui centru optimizat de excelență pentru vehicule electrice și vehicule comerciale ușoare în nordul Franței.

Planul mai urmărește eficiența sporită a funcțiilor suport și reorientarea activităților pentru o mai bună alocare a resurselor. Această reorientare asupra activității de bază a Grupului printr-o modificare în domeniul său de activitate va fi în special axată pe o parte din rețeaua de distribuție RRG integrată în Europa și pe transferul pachetului de acțiuni deținut de Groupe Renault la Dongfeng Renault Automotive Company Ltd (DRAC) din China către Dongfeng Motor Corporation și încetarea activităților cu vehicule termice, sub marca Renault, pe piața chineză.

Aceste planuri vor fi prezentate organismelor reprezentative ale angajaților în conformitate cu reglementările aplicabile.

Costul estimat al implementării acestui plan este de 1,2 miliarde euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Guvernul lansează programul Innotech Student: Granturi cu finanțare UE de până la 100.000 de euro pentru studenții care vor să devină antreprenori

Published

on

Noul program Innotech Student oferă posibilitatea studenţilor să beneficieze de granturi în valoare de până la 100.000 de euro pentru proiecte de antreprenoriat, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

“Sper ca, la sfârşitul acestui apel de proiecte, cele 5.000 de locuri de muncă şi peste 900 de start-up-uri să prindă viaţă. Este un program ambiţios. Vestea bună este că putem să avem o posibilă contractare de până la 150 de milioane de euro, în funcţie de succesul pe care îi va avea acest program. De asemenea, cealaltă măsură, tot pentru tineri şi studenţi cu vârste între 16 şi 29 de ani, să fie beneficiarii măsurilor compensatorii în ceea ce priveşte încadrarea în câmpul muncii. Practic, apelul de proiecte presupune ca, pentru acele afaceri pe care le vom selecta, să putem acorda granturi între 40.000 de euro, până la 100.000 de euro”, a afirmat oficialul MFE, citat de Agerpres.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a susţinut, vineri, o conferinţă de presă la sediul Guvernului, alături de vice-premierul Raluca Turcan, pentru lansarea apelului de proiecte Innotech Student.

Proiectul prevede finanţarea schemelor antreprenoriale ale studenţilor români din domenii inovatoare care aduc o valoare adăugată reală. Programul îşi propune să încurajeze studenţii să îşi pună în practică viziunea, dar şi spiritul antreprenorial.

Apelul de proiecte are o valoare totală de 20 de milioane de euro, este finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) şi vizează crearea unui număr de 4.875 de noi locuri de muncă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

DOCUMENT România va putea primi până la 4,44 miliarde de euro de la UE pentru tranziție climatică, a treia cea mai mare alocare după Polonia și Germania

Published

on

© European Union

România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri. Cu o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro, România va putea beneficia de a treia cea mai mare alocare propusă de Comisia Europeană, după Polonia (8 miliarde de euro) și Germania (5,15 miliarde de euro).

Informația a fost publicată de comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, într-un mesaj pe contul său de Twitter.

“Cum va fi distribuit între statele membre Fondul pentru o tranziție justă”, a scris Ferreira, prezentând tabelul alăturat.

Polonia, Germania și România sunt urmate de Cehia, Bulgaria, Franța, Italia și Olanda, state cu alocări cuprinse între 1,29 și 3,4 miliarde de euro.

Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

În planul de 750 de miliarde de euro, Comisia Europeană a cuprins o propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

Astfel, joi, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Comisia Europeană a prezentat o propunere privind o facilitate de împrumut pentru sectorul public în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă, facilitate care va fi pusă în aplicare în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții și va încuraja investițiile care sprijină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic realizate de autoritățile din sectorul public în beneficiul regiunilor cu un consum ridicat de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

Fondul de 40 de miliarde va putea fi atins astfel: facilitatea va include 1,5 miliarde de euro sub formă de granturi din bugetul UE și până la 10 miliarde de euro sub formă de împrumuturi din surse proprii ale Băncii Europene de Investiții, care va mobiliza investiții de până la 25-30 de miliarde deuro pentru a ajuta teritoriile și regiunile cele mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, acordând prioritate celor care au o capacitate mai redusă de a face față costurilor tranziției.

Anterior noii propunerii bugetare, Comisia Europeană a anunțat la începutul anului că anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre, după Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro).

Între timp, Guvernul României a aprobat Memorandumul pentru iniţierea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene din Mecanismul pentru o tranziție justă. De asemenea, Comisia Europeană a aprobat toate cererile transmise de 18 state membre, printre care și România, pentru acordarea de sprijin în pregătirea planurilor lor teritoriale pentru o tranziție echitabilă, fiecare stat membru trebuind să întocmească un astfel de plan pentru a avea acces la finanțarea acordată în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă.

Nu în ultimul rând, România s-a alăturat unei declaraţii semnate de 18 state membre ale UE privind utilizarea investiţiilor din Pactul Ecologic European ca element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene după pandemia de coronavirus

Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050, a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 11 decembrie anul trecut, la 10 zile distanță de la preluarea mandatului. von der Leyen a lansat atunci o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending