Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, în cadrul Forumului Educației 2019: Sistemul educațional din România va face progresa doar atunci când va fi depolitizat, iar la conducerea instituțiilor se vor afla oameni numiți pe criterii de performanță

Published

on

@Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis consideră că sistemul educațional din România va face progresa doar atunci când va fi depolitizat, iar la conducerea instituțiilor se vor afla oameni numiți pe criterii de performanță. Acesta este mesajul transmis de șeful statului, la Forumul Educației 2019, de la Iași, eveniment organizat de filiala locală a Partidului Național Liberal (PNL), sub egida proiectului ,,România Educată”, lansat în 2018 de Administrația Prezidențială.

,,Știți bancul acela? La Educație, agricultură și meteo toată lumea se pricepe. Doar că cei care conduc instituțional destinele educației se pricep ca la meteo. Dar, aici, în această sală, sunt oameni care chiar știu ce vorbim atunci când rostim sintagma -România educată-”, a spus șeful statului la începutul dialogului cu cei peste 350 de experți și profesioniști din domeniul educației.

Întrebat  cum au răspuns partidele după lansarea proiectului ,,România Educată”, președintele României a răspuns:

,,PNL a răspuns foarte bine, iată, avem grup de inițiativă și sunt foarte bucuros că s-a preluat realmente conceptul și metoda proiectului România Educată. La PSD este puțin altfel. Și ei spun că vor educație, doar că nu au definit încă ce fel de educație și ne culcăm seara cu o metodologie sau abordare și ne trezim dimineața cu o cu totul alta, făcută de ministru sau altcineva pe picior. Este inadmisibil ca un partid care, din nefericire, și guvernează să aibă o abordare netransparentă. Alte partide sunt modic interesate de temă. Și partidele mai moderne mai pun câteodată întrebări”, a precizat acesta.

În ceea ce privește parcursul educațional al României, Klaus Iohannis a precizat următoarele:

,,Noi practic avem un învățământ care a fost creat, structural, prin 1968 și ne minunăm că nu produce rezultate. Miza e să atingem mai multe obiective în același timp. Altfel ajungem la discrepanțe imense, cum avem acum. De exemplu, avem olimpici de mare performanță, dar în partea opusă avem un analfabetism mai mare decât am avut în ultima aproape sută de ani. Avem rezultate foarte bune în multe discipline, chiar peste medie, de exemplu, IT, dar în capătul celălalt avem o rată de părăsire timpurie a școlii imensă”, a explicat președintele.

De asemenea, Klaus Iohannis, a criticat-o, în discursul său pe ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, pentru că vorbeşte despre digitalizarea sistemului de învăţământ din România, în timp ce sute de mii de elevi învaţă în şcoli insalubre şi nesigure. El a declarat că lipsa investiţiilor în şcoli poate face ca tragedii precum cea din luna aprilie din judeţul Iaşi, când un copil a murit după ce a căzut în fosa septică, să se repete.

,,Este un ministru care tot umblă prin toată ţara şi tot vorbeşte despre tablete, digitalizare, dar încă sunt sute de mii de copii care învaţă în şcoli nesigure şi insalubre şi putem să ne aşteptăm ca tragediile din ultima vreme să se repete, iar responsabilitatea pentru ca niciun copil să nu mai sfârşească trafic într-o fosă septică este a noastră a tuturor, decidenţi centrali, locali, directori de şcoală, profesori, părinţi. Chiar şi Ministerul Educaţiei are o răspundere”, a afirmat preşedintele Iohannis, cu trimitere la cazul unui copil în vârstă de trei ani şi jumătate care a murit în cursul lunii trecute, după ce a căzut în fosa septică din spatele şcolii din localitatea Buda din judeţul Iaşi.

Președintele Iohannis s-a referit și la rolul educației în formarea unei culturi a justiției și la formarea unei culturi a justiției ca parte a proiectului ,,România Educată”:

,,Foarte mulți copii petrec foarte mult timp la școală, în fața televizorului, a calculatorului fără să mai fie conectați cum trebuie la ce se întâmplă în societate. Trebuie să venim cu alte soluții pentru a cultiva valorile de bază ale societății. Valorile de bază trebuie transmise de cineva, cumva, tinerei generații, altfel vom avea o problemă, pe care o vedem acum: infractori s-au cocoțat în vârful statului”, a punctat Klaus Iohannis.

Întrebat cum pot fi ținuți profesorii în școală și aduși cei mai buni absolvenți în sistem, președintele României a răspuns:

,,Răspunsurile le găsim relativ ușor dacă răspundem de ce nu rămân mai mulți tineri în țară. Atâta vreme cât nu-i dai unui dascăl suficient cât să-și întrețină familia, nu va dori să fie dascăl. Sunt foarte puțini care au șansa extraordinară care să meargă să-și exerseze hobby-ul lor, dar să fie și plătiți. Dacă unui dascăl nu-i dai suficient cât să trăiască decent, rămân în sistem entuziaștii și slabiștii. Niciunui dascăl nu-i place să meargă la școală și să aibă impresia că sistemul își bate joc de el. Vrea un sistem care-l ajută prin formare continuă, materiale didactice, posibilități. Deci sistemul, din interior, trebuie organizat”, a spus acesta.

Iohannis a mai vorbit și despre „familiile domnitoare” din Educație și reducerea mandatelor șefilor de la vârful sistemului:

,,Până nu scăpăm de politizare, nu rezolvăm problema. În realitate este foarte simplu. Eu pot să vă indic calea, dar dumneavoastră trebuie să o faceți. Iar calea e votul. Lucrurile se vor schimba atunci când vom acționa conștient pentru depolitizare. Depolitizare înseamnă să pui în funcție pe unul capabil, performant, nu pentru că are un carnet de partid”.

„Forumul Educaţiei 2019”, la care a participat astăzi, 11 mai, președintele României, Klaus Iohannis şi preşedintele PNL, Ludovic Orban, alături de europarlamentari, parlamentari din Republica Moldova şi experţi în educaţie, este primul proiect pe care un partid politic, în speţă PNL, şi o organizaţie politică, organizaţia Iaşi, îl realizează sub egida proiectului prezidenţial „România educată”, un forum regional, naţional şi european dedicat educaţiei. Evenimentul este la prima ediţie şi va continua în fiecare an.

În cadrul Forumului, Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre proiectul „România educată”, un proiect naţional iniţiat de acesta anul trecut, care vine să arate, odată în plus, cât este România de slab dezvoltată în materie de educaţie. Proiectul conţine obiectivele şi strategia pentru perioada 2018-2030, precum şi şapte domenii tematice cu obiective şi acţiuni (cariera didactică, echitatea, profesionalizarea managementului educaţional, învăţământul profesional şi tehnic, învăţământul superior, educaţia timpurie, evaluarea).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Tranzacție majoră aprobată de Comisia Europeană: Vodafone va prelua UPC România ca parte a unei achiziții de 18,4 miliarde de euro la nivel european

Published

on

© Calea Europeană

Comisia Europeană a aprobat tranzacția de 18,4 miliarde de euro prin care grupul Vodafone va prelua operațiunile Liberty Global din Germania, Cehia, Ungaria și România, au anunțat joi executivul european și Vodafone.

În România, tranzacția prin care Vodafone va prelua UPC este preconizat să fie finalizată până la data de 31 iulie 2019. 

“În societatea noastră modernă, accesul la servicii de bandă largă și TV la prețuri accesibile și de bună calitate este aproape la fel de necesar ca apa curgătoare. Am aprobat astăzi achiziționarea de către Vodafone a afacerilor companiei Liberty Global în Cehia, Germania, Ungaria și România, sub rezerva unor măsuri menite să asigure că clienții vor beneficia în continuare de prețuri corecte, servicii de înaltă calitate și produse inovatoare”, a declarat, în context, Margrethe Vestager, comisarul european pentru concurență.

“Pe plan local, această achiziție va permite Vodafone să fie un competitor și mai puternic în raport cu pozițiile dominante de pe piața de comunicații electronice, asumându-și rolul de catalizator pe zona de inovație și digitalizare a societății. Este preconizat ca tranzacția să fie finalizată până la data de 31 iulie 2019. În viitor, Vodafone România va putea oferi servicii convergente competitive clienților săi, ceea ce îi va permite să își împlinească viziunea de a aduce tehnologia și inovația mai aproape de toată lumea. De asemenea, prin achiziția UPC se creează o competiție sustenabilă și eficientă în cadrul industriei locale de telecomunicații, ceea ce va contribui la creșterea gradului de digitalizare a societății românești”, scrie și Vodafone în comunicatul menționat. 

61.700 de români erau abonați la serviciile de comunicații prin cablu ale UPC la sfârșitul primelor trei luni din acest an, în scădere cu 4.200 de abonați față de ultimul trimestru din 2018, dar numărul total al abonamentelor a crescut până la peste 2,08 milioane de abonamente, arată datele prezentate marți de grupul Liberty Global și citate de Hotnews.ro.

Grupul britanic Vodafone a anunțat în data de 9 mai 2018 că va prelua rețelele de cablu ale Liberty Global din mai multe țări europene, inclusiv România. Practic, Vodafone va prelua operatorul UPC România și tranzacția include operațiunile Liberty Global din patru țări.

Liberty Global este o companie furnizoare de servicii de internet, telefonie și televiziune prin cablu din Statele Unite. Din grupul Liberty Global face parte grupul olandez UPC Holding, care deține și UPC România.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Eurobarometru: 80% dintre români consideră esențială respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Rezultatele unui sondaj eurobarometru arată că cetățenii acordă o mare importanță respectării statului de drept. Respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația, este considerată esențială sau cel puțin importantă de către 80% dintre respondenții români și 89% la nivelul tuturor statelor membre.

Reamintim că cetățenii români în timpul alegerilor europene au participat si la referendumul pe justiție, propus de președintele României, Klaus Iohannis. Potrivit rezultatelor finale, referendumul pe justiție a fost validat cu un număr covârșitor de voturi. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

Citiți și: Președintele Klaus Iohannis, despre rezultatul la referendum: Peste 6 milioane de români au dat o lecţie dură populismului, discursului antieuropean. A câştigat România europeană, democratică

Procentajul respondenților care consideră importantă respectarea valorilor fundamentale ale UE variază: de la 78% în Letonia și Cehia, 80% în Estonia și România și până la 95% în Suedia, Germania și Belgia și 96% în Cipru și Grecia. În 16 țări, majoritatea consideră că acest aspect este esențial.

© Eurobaromentru

Acest eurobarometru a fost publicat în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat într-un document noi măsuri pentru consolidarea statului de drept în Uniunea Europeană. Una dintre măsuri va fi implimentarea unui ”raport anual” privind statul de drept, vizând toate statele membre ale UE pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept.

Comisia Europeană a decis să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept, care să includă acest raport:Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar”.

Citiți și: Frans Timmermans anunță în numele Comisiei Europene instituirea unui ”raport anual” privind statul de drept, ce vizează toate statele membre ale UE

Potrivit datelor furnizate de eurobarometru, peste 8 din 10 cetățeni afirmă că statul de drept trebuie respectat în toate celelalte state membre și peste 80 % din cetățenii UE sunt în favoarea îmbunătățirii principiilor fundamentale ale statului de drept.

Majoritatea cetățenilor (56 %) nu cred că sunt suficient de informați cu privire la situația statului de drept.

Sondajul Eurobarometru arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru rolul mass-mediei și al societății civile în tragerea la răspundere a politicienilor aflați la putere, cu peste 8 din 10 cetățeni considerând că este important ca mass-media și societatea civilă să își poată desfășura activitatea în mod liber și să poată formula critici la adresa guvernului fără riscul de a fi intimidați.

75% dintre români consideră că este esențial ca presa și mijlocele mass-media să nu fie intimidate sau constrânse.

© Eurobarometru

 

 

Continue Reading

DIASPORA

Raport OCDE: Diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume

Published

on

Trei sferturi (75%) din declinul populaţiei României între anii 2000 şi 2018 (de la 22,4 milioane la 19,5 milioane) se datorează emigrării, diaspora românească fiind a cincea cea mai mare din lume, arată Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) într-un nou raport publicat marţi la Paris, citat de Agerpres.

Potrivit documentului de 174 de pagini, intitulat ‘‘Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor români), în 2015-2016, 3,6 milioane de persoane născute în România (17%) trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei. Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul emigranţilor români a crescut cu 2,3 milioane. Italia, cu aproape o treime din populaţia emigranţilor români (peste 1 milion), a fost ţara gazdă lider, urmată de Germania (680.000) şi Spania (573.000).

În ultimii ani, aproximativ 25% dintre românii care trăiesc în România şi-au exprimat dorinţa de a se stabili definitiv în străinătate dacă ar avea posibilitatea, unul dintre cele mai mari procente înregistrate în regiune. Aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 15-24 de ani din România au declarat că intenţionează să emigreze.

Emigranţii români lucrează în cea mai mare parte în meserii slab calificate, iar dintre cei cu studii superioare, mulţi sunt supracalificaţi, se spune în raport.

Emigranţii români în ţările OCDE au de trei ori mai multe şanse decât cetăţenii ţării în care au emigrat de a lucra în activităţi care implică o muncă necalificată sau semi-calificată şi jumătate au şanse de a lucra în locuri de muncă cu înaltă calificare. Aproape jumătate din românii cu studii superioare care au emigrat în ţările OCDE ocupă locuri de muncă cu nivel scăzut de calificare.

În ceea ce priveşte numărul şi locurile de emigrare, documentul detaliază că emigranţii din România au reprezentat cel de-al şaselea cel mai mare grup de emigranţi în ţările OCDE în 2015-2016 şi cel mai mare grup de emigranţi din regiunea vecină a României.

Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul acestora a crescut cu 2,3 milioane până la 3,4 milioane. Cea mai mare parte a acestei creşteri (1,1 milioane de emigranţi) a avut loc între 2005-2006 şi 2010-2011. Compoziţia demografică a emigranţilor români a evoluat: în timp ce ponderea femeilor a rămas stabilă la 51%, un proces de întinerire poate fi observat în rândul emigranţilor, peste 90% dintre ei având vârstă de muncă.

Ţările europene din OECD au înglobat 90% din totalul emigranţilor români din zona OCDE în 2015-2016, iar 67% au locuit în Italia, Germania sau Spania. Creşterea numărului acestora a fost deosebit de ridicată în Italia, Spania şi Regatul Unit, în mare măsură determinată de emigranţi tineri şi recenţi, deşi creşterea a avut loc în perioade diferite în fiecare ţară.

Majoritatea emigranţilor români nu sunt cetăţeni ai ţării gazdă, iar naturalizările din ţări ale Uniunii Europene, cum ar fi Italia, Germania şi Regatul Unit, au crescut puternic recent, în timp ce au scăzut în Statele Unite şi Ungaria. Numărul celei de-a doua generaţii de emigranţi români în ţări UE se apropie probabil de 630.000 în total, cu o cotă considerabilă sub 15 ani.

Diaspora românească se caracterizează printr-o integrare destul de reuşită în societăţile gazdă, adoptând destul de frecvent limbile şi normele demografice ale ţărilor de destinaţie. Cu toate acestea, emigranţii români încă se confruntă cu o discriminare destul de frecventă, ceea ce poate împiedica integrarea lor cu succes în societăţile gazdă, potrivit raportului OCDE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending