ONU
Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO
Published
2 months agoon

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a permis, în mod ironic, Occidentului “să atingă rezultate incredibile la nivel global”, a apreciat, joi, președintele Klaus Iohannis, într-un discurs susținut la Universitatea Columbia din New York și urmat de o dezbatere cu studenții prestigioasei universități.
Șeful statului a susținut o alocuțiune în cadrul evenimentului World Leaders Forum, desfășurat sub tema “Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”, iar apoi a interacționat cu studenții pe teme privind sprijinul pentru Ucraina, relația României cu Republica Moldova, consolidarea flancului estic al NATO sau reacția României la incidentele cu fragmentele de dronă ale Rusiei căzute pe teritoriul țării noastre ca urmare a atacurilor împotriva Ucrainei.
“Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă şi la o Ucraină care se conformează. Dar, prin ameninţările cu utilizarea forţei şi apoi folosirea acesteia, a obţinut exact opusul. Rusia a calculat greşit şi a subestimat răspunsul nostru, ca o comunitate de valori şi securitate, şi a calculat greşit răspunsul Ucrainei”, a punctat președintele Iohannis.
El a reiterat că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu a început pe 24 februarie 2022. “A început încă din 2008, atunci când Rusia a atacat Georgia. A continuat în 2014, când aşa-numiţii ‘mici omuleţi verzi’ au ocupat ilegal Crimeea. Şi apoi a continuat în Donbas. România, fiind foarte aproape de toate aceste conflicte, a tot semnalat consecvent că este în curs o astfel de escaladare foarte brutală şi periculoasă, şi, din păcate, am avut dreptate”, a susţinut Iohannis.
Totodată, a remarcat președintele, Occidentul a fost deschis la dialog, în timp ce Rusia a tras de timp pentru a pregăti agresiunea.
“În acea perioadă, Rusia a susţinut că întreaga comunitate internaţională, în special ceea ce aceasta numeşte ‘Vestul colectiv’, nu a dorit să intre în dialog şi să identifice soluţii la problemele existente – create chiar de Rusia – în Ucraina. Acest fapt nu a fost, desigur, adevărat. Comunitatea internaţională, inclusiv Ucraina, chiar s-a angajat în dialog cu Rusia. Au fost sute de ore de negociere care s-au derulat în cadrul oferit de Acordurile de la Minsk. Şi a fost chiar Rusia cea care a încălcat grosier aceste acorduri. Înainte de invazia din 2022, atât NATO, cât şi SUA au înaintat propuneri de discuţii cu Rusia. Dar Rusia le-a respins”, a spus Klaus Iohannis.
În acest context, a reamintit Iohannis, România a pledat de mult timp în favoarea prevenirii şi soluţionării aşa-numitelor conflicte prelungite sau îngheţate din această regiune. “Aşa cum am spus de multe ori, războiul împotriva Ucrainei ne-a învăţat că, în astfel de conjuncturi, absenţa războiului nu înseamnă pace”, a completat președintele.
Șeful statului a enumerat și ceea ce a numit “rezultate incredibile la nivel global” care au fost atinse “în mod ironic, drept consecinţă directă a acţiunilor iresponsabile şi ilegale ale Rusiei, am reuşit să atingem rezultate incredibile la nivel global”.
Aceste rezultate au fost reprezentate de faptul că Ucraina şi Republica Moldova au primit statutul de ţări candidate la Uniunea Europeană, așteptând deschiderea capitolelor de negociere pentru aderare, a fost redusă dependenţa energetică de Rusia, Finlanda a devenit aliat NATO, iar Suedia este în curs de a deveni stat aliat, Ucraina însăşi fiind acum mai aproape, din punct de vedere politic şi practic, de Alianţă”.
De asemenea, a mai evidențiat Iohannis, NATO a luat decizii istorice pentru a întări apărarea şi descurajarea pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, iar Marea Neagră “a fost consfinţită irevocabil ca regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, toată lumea înţelegând că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne doar în Marea Neagră”.
“România, ca partener strategic al SUA şi aliat NATO, este acum la cel mai înalt nivel de siguranţă din istoria sa recentă. Avem acum o abordare mai coerentă şi axată pe mai multe domenii în ceea ce priveşte apărarea pe Flancul Estic. Am adoptat măsuri concrete pentru a intensifica cooperarea cu alţi aliaţi la Marea Neagră, mai ales cu Statele Unite ale Americii. Aşteptăm, în acelaşi timp, cu interes implementarea recent adoptatei Strategii a SUA pentru regiunea Mării Negre, la care România a avut o contribuţie consistentă”, a spus preşedintele României.
El a amintit de sprijinul venit din partea ţării noastre pentru Republica Moldova. “O Republică Moldova stabilă şi sigură are o importanţă esenţială pentru comunitatea noastră de valori“, a afirmat Iohannis.
Totodată, şeful statului a subliniat că “pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câştige”. “Nu poate exista pace fără a garanta pe deplin şi a restaura independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea depline ale Ucrainei”, a arătat Klaus Iohannis, evidenţiind nevoia de susţinere pentru această ţară.
“Modul de ieşire din acest război şi de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internaţională”, a apreciat Iohannis.
Reprezentând România pentru a șaptea oară la lucrările unicului for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale și a fost invitat de onoare la evenimentul World Leaders Forum organizat de Universitatea Columbia din New York cu tema perspectivei României privind impactul asupra securității la Marea Neagră generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
De asemenea, președintele a participat la dineul oficial oferit de președintele SUA Joe Biden, a fost vorbitor în cadrul Summitului privind Agenda Durabilă 2023 și a Summitului privind ambiția climatică. Șeful statului a avut întrevederi bilaterale cu președintele Kazahstanului, cu premierul Vietnamul și o reuniune cvadrilaterală cu președintele Ucrainei, cu președinta Comisiei Europene și cu vicepremierul Bulgariei.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Klaus Iohannis, la COP28: România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru fabricarea tehnologiilor verzi
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
Ambasadoarea Kathleen Kavalec: SUA face tot ce poate pentru a consolida postura de descurajare și apărare a României pe flancul estic al NATO
Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
Marcel Ciolacu începe vizita în SUA: Premierul se va întâlni cu șeful diplomației americane și cu șeful Pentagonului
CONSILIUL DE SECURITATE
Consiliul de Securitate al ONU cere printr-o rezoluție ”pauze și coridoare umanitare urgente pentru un număr suficient de zile” astfel încât ajutorul să ajungă la civilii din Gaza
Published
3 weeks agoon
November 16, 2023By
Teodora Ion
Consiliul de Securitate al ONU a aprobat miercuri o rezoluție prin care solicită ” pauze și coridoare umanitare urgente și prelungite în întreaga Fâșie Gza”, marcând astfel primul document adoptat pe această temă de când Hamas a declanșat un război împotriva Israelului, pe 7 octombrie, informează Politico Europe.
Organismul format din 15 membri a adoptat rezoluția, care a fost introdusă de Malta, cu o marjă de 12 voturi la zero, după ce patru rezoluții anterioare nu au trecut. Statele Unite, Marea Britanie și Rusia s-au abținut.
SUA și Marea Britanie se pare că s-au abținut pentru că rezoluția nu condamnă în mod explicit Hamas, în vreme de Rusia a adoptat aceeași poziție deoarece documentul nu menționează o încetare a focului.
În schimb, rezoluția face apel la pauze umanitare ”pentru un număr suficient de zile” pentru a permite ajutorului să ajungă la civili și cere ”eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor și a altor grupuri, în special copii, reținuți de Hamas”.
În ultimele 40 de zile, atacurile aeriene și operațiunea terestră ale Israelului s-au soldat cu decesul a mai bine de 11,000 de palestinieni, dintre care 4,500 de copii, conform Autorității Palestiniene. Asaltul Israelului asupra teritoriului palestinian dens populat a dus la o criză umanitară după ce Tel Avivul a tăiat alimentarea cu apă, cu combustibil, cu electricitate și cu alimente pentru cei 2,2 milioane de palestinieni. Acțiunile Israelului reprezintă un răspuns la atacul Hamasului din 7 octombrie, în urma căruia 1,200 de persoane au murit, iar alte 240 au fost luate ostatice.
Cel mai mare spital din Gaza, Al-Shifa, a rămas fără combustibilul necesar pentru funcționarea aparatelor de salvare a vieților, în condițiile în care oficialii israelieni au afirmat că Hamas l-a folosit pentru operațiunile sale, iar trupele israeliene au efectuat săptămâna aceasta un raid asupra spitalului, unde s-au adăpostit mii de oameni. Forțele de apărare israeliene au difuzat peste noapte imagini cu ceea ce au spus că sunt arme Hamas găsite în interiorul spitalului, ceea ce Hamas neagă.
Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a declarat pe X, fostul Twitter, că țara sa va refuza să respecte rezoluția.
”Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU este deconectată de realitate și este lipsită de sens. Indiferent de ceea ce decide Consiliul, Israelul va continua să acționeze în conformitate cu dreptul internațional, în timp ce teroriștii Hamas nici măcar nu vor citi rezoluția, cu atât mai puțin o vor respecta”, a declarat el.
Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar în practică multe părți le-au ignorat. Israelul a ignorat rezoluții anterioare, și anume una din 2016 care cerea încetarea tuturor activităților de colonizare în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv în Ierusalimul de Est.
INTERNAȚIONAL
Zelenski salută victoria lui Aurescu împotriva contracandidatului din Rusia: Pentru prima dată în istoria ONU, statele membre au refuzat Rusia în Curtea Internațională de Justiție
Published
3 weeks agoon
November 10, 2023
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a felicitat, joi seara, pe fostul ministru român de externe Bogdan Aurescu, care a fost ales judecător la Curtea Internațională de Justiție în detrimentul contracandidatului său rus, fiind pentru prima dată când Rusia în istoria ONU nu mai deține o poziție de judecător al CIJ.
“ONU a început să se curețe de influența malițioasă a Rusiei. Pentru prima dată în istoria ONU, statele sale membre au refuzat Rusiei dreptul de a administra justiția în numele lor la Curtea Internațională de Justiție. Lumea vede cine distruge dreptul internațional în loc să îl protejeze. Felicitări reprezentanților Australiei, Mexicului, României, Africii de Sud și Statelor Unite pentru că au obținut voturi pentru CIJ atât în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, cât și în cadrul Adunării Generale a ONU“, a scris Zelenski, pe platforma X (ex-Twitter).
The UN has begun to cleanse itself of Russia’s malicious influence.
For the first time in UN history, its member states denied Russia the right to administer justice on their behalf in the International Court of Justice. The world sees who destroys international law instead of…
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 9, 2023
Aurescu a fost ales cu 117 voturi din partea Adunării Generale și 9 voturi în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
“Mulțumesc statelor membre ONU pentru încrederea acordată mie și școlii românești de drept internațional. Este, de asemenea, un semn de mare apreciere pentru poziția de principiu a României de a plasa întotdeauna respectul strict pentru dreptul internațional în centrul politicii sale externe, pe care am avut onoarea să o coordonez”, a scris Aurescu, X (ex-Twitter).
Potrivit lui Aurescu, o altă premieră este aceea că, pentru prima dată în istoria CIJ, un judecător din Rusia nu este ales.
El a mulțumit pentru susținere colegilor din Ministerul Afacerilor Externe, Misiunii Permanente a României la ONU, condusă de ambasadorul Cornel Feruță, și președintelui Klaus Iohannis. De altfel, președintele Iohannis a subliniat că alegerea lui Bogdan Aurescu în funcția de judecător al Curții Internaționale de Justiție reprezintă “o premieră și o victorie pentru România”, iar Ministerul de Externe a precizat că acesta este “succes major la diplomației române”.
Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă a candidat pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, fiind co-nominalizat pentru această candidatură de România și alte nouă state – Olanda, Portugalia, Suedia, Letonia, Italia, Polonia, Peru, Estonia și Bulgaria – și a concurat pentru această poziție cu judecătorul rus Kirill Gevorgian, membru al CIJ din 2015 și vicepreședinte al organismului din anul 2021, din partea grupului regional al Europei de Est.
În vreme ce Bogdan Aurescu a fost nominalizat de zece state, Kirill Gevorgian a fost nominalizat doar de Rusia, China și Belarus.
În luna septembrie, în plenul Adunării Generale a ONU, președintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinul țărilor lumii pentru “candidatura solidă” a României la Curtea Internațională de Justiție.
Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918.
Bogdan Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027).
În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alți patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul ”Sea-level rise in relation to international law” (”Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional”), un subiect de interes prioritar la nivel global, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, un efect direct al schimbărilor climatice, afectând peste două treimi din statele membre ONU. Bogdan Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București, unde predă Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale (a predat, de-a lungul carierei academice și Drept Diplomatic și Consular și Dreptul Internațional al Protecției Minorităților și alte discipline).
La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la CIJ, iar pe 18 mai 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse. Cererea de intervenție a României a fost depusă la CIJ în septembrie 2022, Aurescu fiind Agentul României în acest proces.
Curtea Internațională de Justiție, cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, fiind cea mai prestigioasă și respectată instanță internațională. Toți membrii ONU sunt părți la Statutul Curții. CIJ fost înființată în 1945, în baza Cartei ONU.
CIJ este alcătuită din 15 judecători permanenți, aleși pe termen de 9 ani, cu posibilitatea de a fi realeși, dintre persoanele care se bucură de cea mai înaltă considerație morală și care îndeplinesc condițiile cerute pentru exercitarea în țările lor de origine a celor mai înalte funcții judiciare, sau care sunt juriști având o competență recunoscută în domeniul dreptului internațional. Cei 15 judecători care compun Curtea sunt aleși astfel încât să fie asigurată reprezentarea principalelor forme de civilizație și principalelor sisteme juridice ale lumii.
ONU
Alegerea lui Aurescu drept primul judecător român al Curții Internaționale de Justiție, un “succes major la diplomației române”, transmite ministrul Odobescu
Published
4 weeks agoon
November 9, 2023
Ministerul Afacerilor Externe salută alegerea, la 9 noiembrie 2023, a lui Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial, în funcția de judecător al Curții Internaționale de Justiție (CIJ).
“Prof. dr. Bogdan Aurescu a obținut majoritatea absolută a voturilor atât în Adunarea Generală a ONU, cât și în Consiliul de Securitate al ONU, la New York, conform dispozițiilor care guvernează alegerea judecătorilor la CIJ. Succesul obținut la CIJ reprezintă o victorie a diplomației române, promotoare a politicii externe bazate pe promovarea drepturilor și libertăților fundamentale, cu respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, transmite MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Totodată, arată MAE, alegerea pentru prima dată în această funcție a unui cetățean român reflectă “recunoașterea profesionalismului și a expertizei prof. dr. Bogdan Aurescu în domeniul dreptului internațional”.
“România a susținut în mod constant activitatea CIJ, atât prin implicarea în proceduri jurisdicționale și consultative, cât și prin promovarea unor inițiative menite să încurajeze statele să recurgă la jurisdicția CIJ în scopul soluționării diferendelor, precum Declarația privind promovarea jurisdicției Curții Internaționale de Justiție. Ministerul Afacerilor Externe transmite diplomatului român Bogdan Aurescu mult succes în exercitarea mandatului de judecător la CIJ”, conchide MAE.
Într-un mesaj separat publicat pe platforma X, șefa diplomației române Luminița Odobescu l-a felicitat pe predecesorul său pentru că a devenit “primul judecător român al Curții Internaționale de Justiție”. “Un succes major al diplomației române”, a spus ea.
Congratulations, @BogdanAurescu, for becoming the first Romanian 🇷🇴 judge at the @CIJ_ICJ, following elections in the @UN General Assembly and UN Security Council! Heartfelt “Thank you” to all States that supported us in these elections! A major 🇷🇴 diplomatic success! pic.twitter.com/GZTeWyLMTc
— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) November 9, 2023
Citiți și
Curtea Internațională de Justiție, cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, fiind cea mai prestigioasă și respectată instanță internațională. Toți membrii ONU sunt părți la Statutul Curții. CIJ fost înființată în 1945, în baza Cartei ONU.
CIJ este alcătuită din 15 judecători permanenți, aleși pe termen de 9 ani, cu posibilitatea de a fi realeși, dintre persoanele care se bucură de cea mai înaltă considerație morală și care îndeplinesc condițiile cerute pentru exercitarea în țările lor de origine a celor mai înalte funcții judiciare, sau care sunt juriști având o competență recunoscută în domeniul dreptului internațional. Cei 15 judecători care compun Curtea sunt aleși astfel încât să fie asigurată reprezentarea principalelor forme de civilizație și principalelor sisteme juridice ale lumii.
Concrete & Design Solutions

Trebuie să fim pregătiți pentru ”vești proaste” din Ucraina, semnalează secretarul general al NATO: ”Trebuie să sprijinim Ucraina atât în momentele bune, cât și în cele rele”

Franța îndeamnă Beijingul să-și regândească comportamentul asertiv în Marea Chinei de Sud, pentru că „lumea nu are nevoie de o nouă criză”

Op-ed | Dolors Montserrat și Marian-Jean Marinescu: Cea mai bună pregătire pentru următoarea criză? Consolidarea industriei de sănătate

Klaus Iohannis, la COP28: România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru fabricarea tehnologiilor verzi

“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot

Ambasadoarea Kathleen Kavalec: SUA face tot ce poate pentru a consolida postura de descurajare și apărare a României pe flancul estic al NATO

Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver

Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi

COP28. Klaus Iohannis: Securitatea energetică a României va crește prin aderarea țării noastre la Alianța Solară Internațională

Ministrul energiei Sebastian Burduja a semnat aderarea României la Alianța Solară Internațională: Avem cel mai mare potenţial solar din zona de sud-est a Europei

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE
Trending
- U.E.1 week ago
Guvernul olandez în exercițiu, îngrijorat că Geert Wilders ar putea înceta sprijinul pentru Ucraina. Politico Europe titrează că “Wilders este cel mai mare coșmar al UE”
- ROMÂNIA1 week ago
Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat
- COMISIA EUROPEANA5 days ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- ROMÂNIA1 week ago
INTERVIU Președintele COPAC Radu Gănescu: Politica de finanțare a sistemului de sănătate trebuie schimbată. Nu putem avea acces la inovație fără predictibilitate bugetară
- ROMÂNIA7 days ago
Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”