ONU
Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO
Published
2 years agoon

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a permis, în mod ironic, Occidentului “să atingă rezultate incredibile la nivel global”, a apreciat, joi, președintele Klaus Iohannis, într-un discurs susținut la Universitatea Columbia din New York și urmat de o dezbatere cu studenții prestigioasei universități.
Șeful statului a susținut o alocuțiune în cadrul evenimentului World Leaders Forum, desfășurat sub tema “Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”, iar apoi a interacționat cu studenții pe teme privind sprijinul pentru Ucraina, relația României cu Republica Moldova, consolidarea flancului estic al NATO sau reacția României la incidentele cu fragmentele de dronă ale Rusiei căzute pe teritoriul țării noastre ca urmare a atacurilor împotriva Ucrainei.
“Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă şi la o Ucraină care se conformează. Dar, prin ameninţările cu utilizarea forţei şi apoi folosirea acesteia, a obţinut exact opusul. Rusia a calculat greşit şi a subestimat răspunsul nostru, ca o comunitate de valori şi securitate, şi a calculat greşit răspunsul Ucrainei”, a punctat președintele Iohannis.
El a reiterat că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu a început pe 24 februarie 2022. “A început încă din 2008, atunci când Rusia a atacat Georgia. A continuat în 2014, când aşa-numiţii ‘mici omuleţi verzi’ au ocupat ilegal Crimeea. Şi apoi a continuat în Donbas. România, fiind foarte aproape de toate aceste conflicte, a tot semnalat consecvent că este în curs o astfel de escaladare foarte brutală şi periculoasă, şi, din păcate, am avut dreptate”, a susţinut Iohannis.
Totodată, a remarcat președintele, Occidentul a fost deschis la dialog, în timp ce Rusia a tras de timp pentru a pregăti agresiunea.
“În acea perioadă, Rusia a susţinut că întreaga comunitate internaţională, în special ceea ce aceasta numeşte ‘Vestul colectiv’, nu a dorit să intre în dialog şi să identifice soluţii la problemele existente – create chiar de Rusia – în Ucraina. Acest fapt nu a fost, desigur, adevărat. Comunitatea internaţională, inclusiv Ucraina, chiar s-a angajat în dialog cu Rusia. Au fost sute de ore de negociere care s-au derulat în cadrul oferit de Acordurile de la Minsk. Şi a fost chiar Rusia cea care a încălcat grosier aceste acorduri. Înainte de invazia din 2022, atât NATO, cât şi SUA au înaintat propuneri de discuţii cu Rusia. Dar Rusia le-a respins”, a spus Klaus Iohannis.
În acest context, a reamintit Iohannis, România a pledat de mult timp în favoarea prevenirii şi soluţionării aşa-numitelor conflicte prelungite sau îngheţate din această regiune. “Aşa cum am spus de multe ori, războiul împotriva Ucrainei ne-a învăţat că, în astfel de conjuncturi, absenţa războiului nu înseamnă pace”, a completat președintele.
Șeful statului a enumerat și ceea ce a numit “rezultate incredibile la nivel global” care au fost atinse “în mod ironic, drept consecinţă directă a acţiunilor iresponsabile şi ilegale ale Rusiei, am reuşit să atingem rezultate incredibile la nivel global”.
Aceste rezultate au fost reprezentate de faptul că Ucraina şi Republica Moldova au primit statutul de ţări candidate la Uniunea Europeană, așteptând deschiderea capitolelor de negociere pentru aderare, a fost redusă dependenţa energetică de Rusia, Finlanda a devenit aliat NATO, iar Suedia este în curs de a deveni stat aliat, Ucraina însăşi fiind acum mai aproape, din punct de vedere politic şi practic, de Alianţă”.
De asemenea, a mai evidențiat Iohannis, NATO a luat decizii istorice pentru a întări apărarea şi descurajarea pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, iar Marea Neagră “a fost consfinţită irevocabil ca regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, toată lumea înţelegând că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne doar în Marea Neagră”.
“România, ca partener strategic al SUA şi aliat NATO, este acum la cel mai înalt nivel de siguranţă din istoria sa recentă. Avem acum o abordare mai coerentă şi axată pe mai multe domenii în ceea ce priveşte apărarea pe Flancul Estic. Am adoptat măsuri concrete pentru a intensifica cooperarea cu alţi aliaţi la Marea Neagră, mai ales cu Statele Unite ale Americii. Aşteptăm, în acelaşi timp, cu interes implementarea recent adoptatei Strategii a SUA pentru regiunea Mării Negre, la care România a avut o contribuţie consistentă”, a spus preşedintele României.
El a amintit de sprijinul venit din partea ţării noastre pentru Republica Moldova. “O Republică Moldova stabilă şi sigură are o importanţă esenţială pentru comunitatea noastră de valori“, a afirmat Iohannis.
Totodată, şeful statului a subliniat că “pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câştige”. “Nu poate exista pace fără a garanta pe deplin şi a restaura independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea depline ale Ucrainei”, a arătat Klaus Iohannis, evidenţiind nevoia de susţinere pentru această ţară.
“Modul de ieşire din acest război şi de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internaţională”, a apreciat Iohannis.
Reprezentând România pentru a șaptea oară la lucrările unicului for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale și a fost invitat de onoare la evenimentul World Leaders Forum organizat de Universitatea Columbia din New York cu tema perspectivei României privind impactul asupra securității la Marea Neagră generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
De asemenea, președintele a participat la dineul oficial oferit de președintele SUA Joe Biden, a fost vorbitor în cadrul Summitului privind Agenda Durabilă 2023 și a Summitului privind ambiția climatică. Șeful statului a avut întrevederi bilaterale cu președintele Kazahstanului, cu premierul Vietnamul și o reuniune cvadrilaterală cu președintele Ucrainei, cu președinta Comisiei Europene și cu vicepremierul Bulgariei.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, efectuează prima vizită oficială în Republica Moldova
Ucraina este pregătită să negocieze cu Rusia după încetarea focului, anunță Zelenski înainte de noi discuții cu aliații la Londra
Maia Sandu va participa sâmbătă la funeraliile Papei Francisc: Lumina pe care a aprins-o în inimile oamenilor să ne călăuzească spre o lume mai bună
Vicepreședintele american JD Vance avertizează că secolul al XXI-lea ar putea fi “o perioadă foarte întunecată pentru întreaga umanitate”
Ursula von der Leyen și Antonio Costa vor participa la funeraliile Papei Francisc, programate pentru sâmbătă
Roberta Metsola se declară “onorată” să primească Premiul Timișoara pentru Valori Europene, salutând susținerea valorilor care ne definesc ca europeni
ONU
Secretarul general al ONU avertizează că ”riscăm să pierdem din vedere cel mai mare dar al Europei pentru civilizație: Iluminismul”: Vocile izolaționismului sunt auzite din ce în ce mai tare
Published
1 month agoon
March 21, 2025By
Teodora Ion
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a arătat că ”întunericul” se întinde în lume, unde ”oriunde ne uităm, roadele Iluminismului sunt puse sub semnul întrebării de vocile iraționalității, ignoranței și izolaționismului”, informează EFE, citat de Agerpres.
”Pe măsură ce întunericul se întinde, riscăm să pierdem din vedere cel mai mare dar al Europei pentru civilizație: Iluminismul. Oriunde ne uităm, roadele Iluminismului sunt contestate de vocile iraționalității, ignoranței și izolaționismului”, a subliniat Guterres într-un discurs la Universitatea Catolică din Louvain (Leuven, Belgia), care i-a acordat vineri titlul de doctor honoris causa.
Secretarul general al ONU a remarcat că ”vocile naționalismului și izolaționismului sunt auzite din ce în ce mai tare, cu o reapariție periculoasă a politicii pumnului de fier”.
”Donatorii reduc drastic sprijinul umanitar și de dezvoltare, în timp ce bugetele apărării cresc vertiginos”, a atras atenția Guterres, într-o aluzie la decizia lui Trump de a reduce bugetul destinat programelor umanitare.
Programul Alimentar Mondial (PAM) al ONU, care contribuie la hrănirea a peste 100 de milioane de oameni din întreaga lume, se străduiește să acopere un deficit de finanțare de mai multe miliarde de dolari, informează Politico Europe.
Reducerile de fonduri au loc în timp ce nivelul foametei la nivel mondial crește, PAM avertizând că insecuritatea alimentară acută afectează în prezent 343 de milioane de persoane din 74 de țări. Potrivit lui Carl Skau, director executiv adjunct al agenției, criza bugetară forțează PAM să facă „alegeri de neimaginat”, inclusiv să reducă asistența alimentară pentru persoanele aflate în pragul înfometării.
Statele Unite au fost în mod tradițional cel mai mare donator al PAM, contribuind cu 4,5 miliarde de dolari în 2024. Cu toate acestea, înghețarea ajutoarelor și schimbarea priorităților sub Trump au dus la o scădere accentuată a sprijinului din partea Washingtonului.
PAM a solicitat 21,1 miliarde de dolari de la toți donatorii în 2024 pentru a ajuta 150 de milioane de persoane aflate în insecuritate alimentară, dar a primit mai puțin de jumătate din această sumă. Situația s-a deteriorat și mai mult în 2025, cu o finanțare prevăzută de doar 8,8 miliarde de dolari față de un necesar de 16,9 miliarde de dolari. Deficiențele existau și înainte de înghețarea ajutoarelor de către Trump, dar de atunci au fost exacerbate de acestea.
INTERNAȚIONAL
Ministrul Emil Hurezeanu a reafirmat, la Geneva, angajamentul României pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
Published
2 months agoon
February 27, 2025By
Andreea Radu
Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a participat miercuri, 26 februarie, la Segmentul la Nivel Înalt al celei de-a 58-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO), desfășurat la Geneva.
În contextul crizelor multiple care afectează sistemul global al drepturilor omului, șeful diplomației române a reafirmat angajamentul României pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și pentru apărarea principiilor fundamentale ale democrației și statului de drept, informează comunicatul oficial.
În intervenția sa, Emil Hurezeanu a evidențiat responsabilitatea statelor membre pentru apărarea universalității drepturilor omului. Acesta a pledat pentru menținerea unui Consiliu robust, imparțial și eficient, capabil să răspundă rapid, adecvat și ferm în fața abuzurilor și încălcărilor flagrante ale drepturilor omului.
Ministrul român a subliniat necesitatea consolidării mecanismelor internaționale de documentare și tragere la răspundere, inclusiv prin susținerea activității Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și a mecanismelor de investigație asupra încălcărilor drepturilor omului din Ucraina ca urmare a războiului de agresiune al Federației Ruse, precum și din alte regiuni afectate de crize umanitare și conflicte prelungite.
În marja reuniunii, Emil Hurezeanu s-a întâlnit cu Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk. Șeful diplomației române a exprimat apreciere pentru activitatea Oficiului Înaltului Comisar și a reconfirmat sprijinul României pentru independența și eficiența acestuia.
Mai mult, ministrul a evidențiat rolul activ al României în cadrul CDO, inclusiv în calitate de vicepreședinte în anul 2025, din partea Grupului Est-European, și angajamentul țării noastre pentru menținerea credibilității și eficienței mecanismelor ONU pentru drepturile omului.
În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind prioritățile și provocările actuale în domeniul drepturilor omului, cu accent pe importanța unei abordări coordonate și a implicării active a comunității internaționale.
ONU
Victorie simbolică pentru Ucraina și Europa la ONU: Adunarea Generală a respins rezoluția SUA care nu menționa agresiunea Rusiei și a votat un text care condamnă invazia Moscovei în Ucraina
Published
2 months agoon
February 24, 2025
Într-o victorie diplomatică simbolică pentru Ucraina la împlinirea a trei de la invazia militară a Rusiei, Statele Unite nu au reușit luni să obțină aprobarea Adunării Generale a ONU pentru rezoluția sa care încearcă să pună capăt războiului fără a menționa agresiunea rusă, în timp ce Adunarea Generală a aprobat o rezoluție ucraineană susținută de Europa, care cere Rusiei să se retragă imediat din Ucraina și condamnă invazia militară a Moscovei, relatează Associated Press și Reuters.
Statele Unite au fost nevoite să se abțină la votul de luni al Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite cu privire la o rezoluție pe care au elaborat-o pentru a marca cei trei ani de la războiul Rusiei în Ucraina, după ce forul onusian care întrunește cei 193 de membri ai Națiunilor Unite a fost de acord cu amendamentele propuse de statele europene, relatează și The Guardian.
Această rezoluție marchează un eșec pentru administrația Trump în cadrul organismului mondial cu 193 de membri, ale cărui rezoluții nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar sunt considerate un barometru al opiniei mondiale. Dar, de asemenea, arată o scădere a sprijinului pentru Ucraina, a cărei rezoluție a fost adoptată cu 93-18, cu 65 de abțineri. Aceasta este mai mică susținere în raport cu voturile anterioare, în care peste 140 de națiuni au condamnat agresiunea Rusiei.
SUA au votat împotriva acestui text. România și aproape toate celelalte state membre ale UE, cu excepția Ungariei, au votat în favoarea rezoluției promovate de ucraineni și europeni.
Adoption of today’s UNGA resolution on an early & just peace in Ukraine confirms the importance of upholding the UN Charter & respecting all countries’ territorial integrity & sovereignty.
Peace in Ukraine. In line with the Charter.
✅ 93 votes in favor
❌ 18 votes against pic.twitter.com/JYp7d5K0Sv— 🇪🇺EU at UN-NY (@EUatUN) February 24, 2025
Un proiect de rezoluție alternativ elaborat de SUA, care inițial făcea apel doar la o încheiere rapidă a conflictului, fără nicio referire la integritatea teritorială, a fost pe larg modificat prin adoptarea mai multor amendamente din partea țărilor europene care au introdus această referire la integritatea teritorială și au cerut o ‘pace justă’.
Textul modificat a fost de asemenea supus votului la ONU, întrunind 93 de voturi pentru, 8 împotrivă și 73 de abțineri, inclusiv abținerea din partea Statelor Unite și cu Rusia votând “nu”.
Statele Unite și-au prezentat vineri textul, opunându-l Ucrainei și aliaților europeni care și-au petrecut ultima lună negociind cu propria lor rezoluție.
Relațiile transatlantice sunt fragile și fragmentate la trei ani de război ruso-ucrainean și la nivelul unicului for global, ONU votând rezoluții rivale din partea Ucrainei și a SUA, care îndeamnă la încetarea războiului. Într-o notă diplomatică trimisă duminică și revizuită de Reuters, SUA își descria rezoluția scurtă drept “o rezoluție orientată spre viitor, concentrată pe o idee simplă: încetarea războiului” și solicita țărilor să “voteze nu oricărei alte rezoluții sau amendamente prezentate” în timpul reuniunii de luni a Consiliului de Securitate, scrie The Guardian. În schimb, Ucraina și mai mult de 50 de alte state au introdus un text în fața Adunării Generale, în care se afirmă că este “urgent” să se pună capăt războiului în acest an și se repetă cererile anterioare ale Adunării: încetarea imediată a ostilităților rusești și retragerea imediată a trupelor ruse.
Rusia a lansat în zorii zilei de 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Anunțul a fost făcut de președintele rus Vladimir Putin, în vreme ce președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război. Răspunsul coordonat al Occidentului a presupus primele valuri de sancțiuni europene, americane, canadiene și la nivelul G7 împotriva Rusiei, summit-uri de urgență ale Consiliului European, NATO și G7 și activarea în premieră a planurilor de apărare ale Alianței Nord-Atlantice pentru flancul estic și a Forței sale de Reacție Rapidă.
Trei ani mai târziu, sprijinul financiar, militar și umanitar al Uniunii Europene pentru Ucraina, contestat de Donald Trump, este de peste 134 de miliarde de dolari, dintre care peste 48 de miliarde în domeniul militar, iar Bruxelles-ul a adoptat recent cea de-a 16-a rundă de sancțiuni împotriva Rusiei. Sprijinul SUA se ridică la peste 114 miliarde de dolari.
Într-o schimbare de abordare după instalarea la 20 ianuarie 2025 a administrației Trump, Statele Unite și Rusia au decis, în Arabia Saudită, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict, discuții pe care președintele ucrainean l-a descris ca având loc “pe la spatele Ucrainei“.
Ulterior, într-o schimbare profundă de discurs la Casa Albă, Donald Trump a dat vina pe Ucraina și Zelenski pentru declanșarea războiului, sugerând că liderul de la Kiev mai are doar 4% susținere, deși sondajele arată mult diferit.
Drept reacție, Zelenski a precizat că președintele SUA „trăiește într-o bulă de dezinformare” și a criticat faptul că, prin discuțiile dintre secretarul de stat Marco Rubio și ministrul de externe Serghei Lavrov, Washington-ul a scos Rusia lui Putin din “izolare”.
Comemorarea a trei ani de război are loc pe fondul unei rupturi tot mai mari între Trump și Zelenski, care i-a alarmat aliații europeni ai Kievului, dar care ar putea fi pusă și pe seama reticenței liderului ucrainean de a semna un acord cu SUA privind accesul la mineralele din pământurile rare, acesta condiționând discuțiile cu partea americană în schimbul unor garanții că SUA nu vor bate palma cu Rusia. Acest subiect a fost abordat de liderul ucrainean și la discuțiile cu emisarul special Keith Kellogg, iar Zelenski a afirmat duminică faptul că americanii și ucraineni negociază pentru o înțelegere în acest sens.
Totodată, în ajunul zilei de 24 februarie 2025, Zelenski a anunțat că este dispus să renunțe la poziția de președinte în schimbul păcii și aderării țării sale la NATO ca garanție de securitate în fața Rusiei.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Boloș: Îngrijirea paliativă nu este un moft. MIPE anunță un apel de proiecte de peste 58 mil. euro pentru investiții în infrastructura serviciilor de paliație

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, efectuează prima vizită oficială în Republica Moldova

Ucraina este pregătită să negocieze cu Rusia după încetarea focului, anunță Zelenski înainte de noi discuții cu aliații la Londra

Maia Sandu va participa sâmbătă la funeraliile Papei Francisc: Lumina pe care a aprins-o în inimile oamenilor să ne călăuzească spre o lume mai bună

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

Nicușor Dan și-a prezentat programul “România onestă” cu care speră ajungă președinte, promițând că va aduce specialiști pentru “a da o direcție adecvată statului român”

Comisia Europeană lansează o consultare pentru a clarifica normele privind modelele de inteligență artificială cu uz general

Vicepreședintele american JD Vance avertizează că secolul al XXI-lea ar putea fi “o perioadă foarte întunecată pentru întreaga umanitate”

Serviciile olandeze de informații militare semnalează că Rusia își intensifică atacurile hibride asupra Europei: Efectul potențial asupra securității noastre este fără precedent

Ursula von der Leyen și Antonio Costa vor participa la funeraliile Papei Francisc, programate pentru sâmbătă

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Ambasadorul Italiei reafirmă sprijinul țării sale pentru aderarea României la OCDE: Este următorul pas logic în integrarea sa continuă în economia globală și comunitatea euroatlantică
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Delegația Congresului SUA, “mulțumită” de clarificările României privind anularea alegerilor prezidențiale: Nu există nicio preocupare legată de retragerea trupelor americane. Politica strategică militară a SUA rămâne neschimbată (surse)
- CONSILIUL UE1 week ago
UE amână cu până la doi ani obligațiile de raportare privind sustenabilitatea: Directiva “Stop-the-clock”, adoptată în numele competitivității europene și al simplificării pentru mediul de afaceri
- NATO1 week ago
De la Odesa, secretarul general NATO temperează acuzațiile lui Trump la adresa lui Zelenski: Rusia a început acest război. Nu există nicio îndoială
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Răbdarea lui Trump și perspectiva ca Putin să-l tragă pe sfoară în dosarul ucrainean
- NATO6 days ago
“Dacian Spring 2025”: 4.000 de soldați din zece țări NATO vor participa la un amplu exercițiu militar pe teritoriul României, anunță MApN