Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis: În perioada următoare, vom supune dezbaterii publice proiectul de viziune pentru o Românie modernă şi europeană

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi, printr-un mesaj transmis în cadrul Galei “Din apreciere pentru tine” organizată de Federaţia Patronatelor Femeilor Antreprenor, că în perioada următoare va fi supus dezbaterii publice „proiectul de viziune pentru o Românie modernă şi europeană”

„În perioada următoare, vom supune dezbaterii publice proiectul de viziune pentru o Românie modernă şi europeană, elaborat în cadrul Comisiei prezidenţiale pentru Proiectul de Ţară. Tocmai pentru că antreprenoriatul este factorul cheie al dezvoltării iar antreprenoriatul feminin este indiciul modernităţii în societate şi al şanselor deschise în economie, vă invit să vă alăturaţi acestui demers consultativ, pentru că, sunt convins, contribuţia dumneavoastră aduce plusvaloare, dar şi valori în plus pentru viitorul României!”, a afirmat preşedintele Iohannis, în mesajul său care a fost prezentat de Cosmin-Ştefan Marinescu, consilier prezidenţial – Departamentul Politici Economice şi Sociale.

FOTO: Administrația Prezidențială

Mesajul integral transmis de șeful statului: 

„Stimate Doamne,

Stimați invitați,

Am bucuria să vă urez, în această zi specială, «La mulți ani!» dumneavoastră, femeilor de afaceri aflate la Gala Federației Patronatelor Femeilor Antreprenor. Transmit, cu acest prilej, gândurile mele de prețuire și respect tuturor femeilor din România.

Antreprenoriatul feminin românesc are, indiscutabil, un imens potențial. Este însă nevoie de mai mult curaj, pentru ca femeile de afaceri să îndrăznească să devină modele de succes în și mai multe domenii. Totodată, este necesară o susținere consistentă și din partea decidenților în materie de politici publice, iar eu doresc să vă asigur de întregul meu sprijin.

Am convingerea că, și prin eforturile și implicarea dumneavoastră, economia și societatea noastră vor progresa în deplin acord cu viziunea proactivă, cu valorile și pasiunea neobosită care vă caracterizează munca.

Indicatorii privind inițiativa antreprenorială în rândul femeilor plasează România pe un loc bun în clasamentele de profil. Aproape 40% dintre afacerile din România sunt conduse de femei, iar managementul de top este feminin pentru aproximativ o treime dintre IMM-urile din țara noastră. Acești indicatori s-au îmbunătățit continuu în ultimul deceniu, iar România se găsește, în prezent, în topul clasamentului european privind echitatea salarială între bărbați și femei.

Comerțul și serviciile sunt domeniile în care regăsim, cu preponderență, companii cu întreprinzători femei. Dar femeile s-au afirmat prin performanțe notabile în multe alte sectoare, definitorii pentru economia viitorului, cum ar fi industriile creative și inovative, care includ domenii cu mare potențial, precum sectorul IT.

Cunosc faptul că numeroase femei din România privesc cu încredere reorientarea către antreprenoriat, iar acest interes merită permanent încurajat. Mediul antreprenorial întâlnește însă și obstacole, care transformă uneori afacerile într-o luptă continuă cu birocrația, corupția și cu instabilitatea din sfera deciziilor economice.

Stimate doamne,

Preocupările antreprenoriatului feminin sunt comune tuturor întreprinzătorilor din România, prin nevoia de predictibilitate și sustenabilitate.

În prezent, România se poate lăuda cu o creștere economică record de 7%, însă contextul macroeconomic nu este lipsit de provocări sau riscuri, unele deja semnalate prin dinamica ascendentă a inflației, a dobânzilor și cursului valutar, care afectează și planurile de afaceri ale întreprinzătorilor.

Știm cu toții că mediul de afaceri își dorește politici echilibrate, abordări prudente și măsuri fiscale fundamentate, care să faciliteze dezvoltarea antreprenorială, nu să o perturbe, așa cum am văzut că s-a întâmplat recent, prin degringolada din sistemul salarial și transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajatului.

Stimate doamne, stimați domni,

România are nevoie de o viziune clară asupra dezvoltării antreprenoriatului, o viziune inteligentă pe termen lung, prin care antreprenoriatul românesc să devină coloana vertebrală a unei clasei de mijloc autentice în societatea noastră.

Sunt convins că prin astfel de inițiative, de coagulare a energiilor antreprenoriale din partea femeilor de afaceri, România va avea de câștigat mult și pe termen lung. Femeile care conduc astăzi afaceri de succes, de milioane sau miliarde de euro, sunt cea mai bună dovadă că și la noi se poate, sunt cel mai bun exemplu de competitivitate și progres din economia noastră.

În perioada următoare, vom supune dezbaterii publice proiectul de viziune pentru o Românie modernă și europeană, elaborat în cadrul Comisiei prezidențiale pentru Proiectul de Țară. Tocmai pentru că antreprenoriatul este factorul cheie al dezvoltării, iar antreprenoriatul feminin este indiciul modernității în societate și al șanselor deschise în economie, vă invit să vă alăturați acestui demers consultativ, pentru că, sunt convins, contribuția dumneavoastră aduce plusvaloare, dar și valori în plus, pentru viitorul României!

Vă doresc mult succes în tot ceea ce vă propuneți și sper să ne regăsim cu cât mai multe realizări la primul bilanț al activității dumneavoastră!

Vă mulțumesc!”

 

 

.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la deschiderea unui nou tronson de autostradă: Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, să ne ținem de termene și să avansăm mult mai repede

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Chețani, că este evident că infrastructura din România a rămas mult în urmă și a precizat că prezența sa la eveniment are rolul de a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură.

“Nu vreau să detaliez iarăși de ce s-a rămas în urmă. Cred că prin jurul meu sunt oameni care știu cu toții că de fapt nu s-a prea vrut să se dezvolte infrastructura și acum această paradigmă s-a schimbat. Acum se vrea! Vă rog să înțelegeți bine de ce sunt eu aici astăzi. Nu am venit pentru festivisme și nu am venit pentru a încheia ceva. Am venit pentru a da un semnal. Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură. Acest eveniment nu este un punct terminus. Acest eveniment este un punct intermediar. Este un punct intermediar fiindcă mai avem foarte, foarte mult de lucru în România”, a spus Iohannis, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Cheţani din judeţul Mureş în prezența prim-ministrului Ludovic Orban și a ministrului transporturilor Lucian Bode.

Șeful statului a reamintit că Planul de Relansare pentru Economia României lansat împreună cu guvernul Orban alocă o importanță majoră infrastructurii mari.

“Avem nevoie de infrastructură. Pentru asta, sigur, avem nevoie de finanțare, dar iată că deja fondurile europene sunt pregătite. Lucrările trebuie să fie pregătite și aceste proiecte de infrastructură mare vor fi imboldul cu care economia României se va relansa semnificativ. Prezența mea astăzi aici vrea să arate că mă interesează și voi rămâne conectat la aceste proiecte. Voi rămâne conectat fiindcă îmi dau seama de importanța lor. Dezvoltarea infrastructurii în România este nu doar o dorință politică de campanie, este o necesitate de bază”, a completat președintele.

Klaus Iohannis a dat asigurări că lucrările de infrastructură planificate vor fi realizate într-un timp surprinzător de scurt.

Gândiți-vă că, dacă vorbim de lucrări de tip autostradă, avem ambiția să realizăm Autostrada Transilvania, care trebuie finalizată, Autostrada Unirii, Valea Prahovei, Valea Oltului și multe alte lucrări pe care le-am planificat și pe care de data asta, pot să vă asigur, le vom realiza într-un timp surprinzător de scurt! În acest sens, vă doresc tuturor mult succes!”, a conchis el.

Lucrările acestui lot de autostradă au început în anul 2016, iar valoarea contractului este de 437,6 milioane de lei. După deschiderea acestui lot, românii vor avea în total la dispoziție 873 de kilometri de autostradă.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților salută propunerea Comisiei Europene privind instituirea unui salariu minim: Reprezintă una dintre soluțiile pentru oportunități egale la nivelul UE

Published

on

© Angel Tîlvăr / Arhivă personală

Introducerea unui salariu minim european raportat la nivelul de dezvoltare al economiei naționale reprezintă una dintre soluțiile pentru oportunități egale la nivelul Uniunii Europene, pentru reducerea decalajelor între cetățenii europeni, a transmis președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, Angel Tîlvăr.

Oficialul român a salutat poziția președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, în cadrul discursului privind Starea Uniunii, susținut miercuri în plenul reunit al Parlamentului European, a anunțat că va înainta o propunere legală pentru sprijinirea statelor membre privind instituirea unui cadru pentru salarii minime.

”În discursul de miercuri al președintelui Comisiei Europene au fost prezente aspecte esențiale, care ar trebui să aibă un ecou puternic în România – de la consolidarea sănătății europene, la digitalizarea echilibrată, tranziția verde, salariul minim european, folosirea cu bună credință a fondurilor europene sau relația transatlantică. Un subiect important pentru țara noastră, pe care președintele Von der Leyen a insistat în discursul său, îl reprezintă stabilirea unui <<Cadru comun privind salariul minim european>>, idee susținută și promovată activ de stânga românească, prin campania lansată de PES activists România. Încă de la începutul anului, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale afirma că <<muncitorii trebuie plătiți pentru munca lor pentru a duce o viață decentă>>. În luna iunie a fost lansată chiar o consultare europeană pe tema salariului minim echitabil în UE. Consecințele crizei economice declanșate de pandemie – creșterea șomajului și incertitudinea locurilor de muncă – au adus în prim-plan necesitatea rezolvării problemelor privind politica salarială”, a precizat Angel Tîlvăr în cadrul unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a precizat că ”investiția în capitalul uman reprezintă cea mai bună modalitate de a crește bunăstarea oamenilor şi de a îmbunătăţi calitatea forţei de muncă”, fiind important ca ”Europa să apere interesele cetățenilor, nu doar pe cele ale corporațiilor multinaționale”.

Din punctul său de vedere, ”România trebuie să susțină cu tărie protejarea salariaților europeni, venituri decente pentru cei care muncesc”.

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților a explicat că România se afla ”în iulie 2020 în topul primelor patru țări cu cele mai scăzute salarii minime din Europa”, în pofida faptului că țara noastră ” a înregistrat în ultimul deceniu cea mai mare creştere a salariului minim la nivel național, în cei aproape trei ani de guvernare social-democrată salariul minim crescând cu peste 66%, în ciuda opoziției dreptei”.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri în primul său discurs privind Starea Uniunii, susținut în plenul Parlamentului European, reunit la Bruxelles, că Executivul european va înainta o propunere legală pentru sprijinirea statelor membre privind instituirea unui cadru pentru salarii minime.

”Uniunea noastră este acolo pentru a-i proteja pe toți și exact asta am făcut când vine vorba de lucrători. Când am preluat funcția, am promis să creez un instrument pentru a proteja lucrătorii și întreprinderile de șocurile externe. Pentru că știam din experiența mea ca ministru al muncii și afacerilor sociale că aceste scheme funcționează. Acestea mențin oamenii la locul de muncă, competențele în companii și IMM-urile în operare. Aceste IMM-uri sunt motorul economiei noastre și vor fi motorul redresării noastre”, a spus Ursula von der Leyen.

Propunerea a fost salutată de președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a punctat că ”trebuie să reconciliem Europa cu viețile cetățenilor și problemele lor. Propunerea privind introducerea salariilor minime prin lege sau negociere este foarte importantă; ea va permite existența unor standarde de viață mai bune și locurilor de muncă mai robuste. Trebuie să se termine cu munca precară, în special pentru tineri. Avem nevoie de condiții de muncă stabilite prin reguli care să le ofere sprijin mai mult”.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea legii privind declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, marţi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon.

Legea are ca obiect de reglementare declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon şi prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. În acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Şeful statului arată în cererea de reexaminare că adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale şi că ar trebui iniţiată o analiză şi largi consultări cu privire la aceasta, informează Agerpres.

“Reacţiile produse la nivelul societăţii civile, precum şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de consultare şi dezbatere publică. Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii şi iniţierea unei largi analize şi consultări, în care să fie implicaţi specialişti, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituţii de învăţământ, instituţii publice, reprezentanţi ai societăţii civile”, se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele Iohannis subliniază că Parlamentul are responsabilitatea constituţională de a “antrena în procesul legislativ actorii relevanţi pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a aborda transparent şi responsabil transpunerea în plan legislativ a evenimentelor istorice, în acord cu valorile şi aspiraţiile democratice ale poporului român”.

“Într-o ţară membră a Uniunii Europene, puternic ataşată de valorile şi principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranţei şi a respectului faţă de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanenţă. În acest proces, autorităţile statului au o responsabilitate majoră”, se mai arată în cererea de reexaminare. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending