Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, înainte de întâlnirea cu Charles Michel privind bugetul UE: Sunt foarte hotărât să negociez la sânge ca să obţinem cât mai mulţi bani pentru România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că este hotărât să negocieze “la sânge” pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.

“Ideea este de a găsi prin discuţii de acest tip bilateral numitorul comun pentru bugetul multianual. Eu vin cu ideile pe care le-am elaborat la Bucureşti. Avem o gândire destul de bine fundamentată pentru bugetul pe care îl dorim noi, pornind de la premisa că în orice condiţie se negociază bugetul pentru exerciţiul bugetar următor trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exerciţiul care se încheie. Avem aşteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune, sunt mai multe fonduri care vin în această categorie care pentru noi sunt vitale pentru a atinge o convergenţă acceptabilă cât mai repede. De asemenea, pentru noi sunt foarte importante destinate agriculturii şi pe aceste două capitole sunt foarte hotărât să negociez la sânge ca să obţinem cât mai mulţi bani pentru România, dar sunt şi anumite condiţionalităţi care pentru noi sunt importante, de exemplu flexibilitatea între fonduri ar fi foarte importantă pentru noi. Este, de asemenea, important ca de exemplu fondul de tranziţie spre o economie mai verde să nu fie parte din coeziune, ci să fie suplimentar. Astăzi am venit cu toate condiţiile pe care ni le dorim noi. Va fi o discuţie şi în final se va trece la o fază de negociere, unde fiecare încearcă să obţină cât de mult se poate”, a spus Iohannis înainte de întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. 

 

Șeful statului a amintit că România va susține menținerea unor alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, precum și creșterea contribuțiilor țărilor membre la bugetul UE post-Brexit, având în vedere. Iohannis a precizat că trebuie să fim realiști în aceste tratative.

Trebuie să fim foarte realiști. Ecuația este extrem de complicată, fiindcă, știți, sunt două feluri de state. Unii care plătesc mai mult decât primesc și unii care primesc mai mult decât plătesc. Noi suntem din categoria statelor care primesc mai mult decât contribuie și încă nu s-a ajuns în niciun fel, trebuie să spun, la o înțelegere între cei care contribuie mai mult și cei care primesc mai mult. Sunt state care rămân ferm pe poziție că vor să plătească doar 1% din venitul național brut și sunt aici niște calcule care ne arată că atunci ajungem la o limită foarte, foarte mult în jos. Propunerea Comisiei, de la care am pornit discuțiile acum mai multă vreme, a pornit de la o contribuție de 1,1 și ceva. Deci, vă dați seama, dacă se coboară până înspre 1, atunci suma totală va fi considerabilă mai mică și tăierile trebuie făcute undeva. Noi încercăm în continuare, prin negocieri, să ajungem totuși la o contribuție un pic mai mare decât 1%, ca să fie bani la dispoziție și pentru coeziune, și pentru agricultură, și pentru proiectele noi de cercetare, de Green Deal, și așa mai departe”, a completat Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis are vineri, la Bruxelles, o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, discuțiile urmând să se axeze pe negocierile privind noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, tratative care se anunță complicate la summitul Consiliului European convocat de Michel pentru data de 20 februarie. În ce-l privește, președintele Klaus Iohannis a arătat în dese rânduri că prioritatea principală a României rămâne menținerea unor alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis CaleaEuropeană.ro, agenda acestei reuniuni este dedicată negocierilor privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. 

Președintele Klaus Iohannis l-a primit anul trecut, la București, pe Charles Michel, prilej cu care șeful statului a anunțat ”negocieri complexe”, criticând propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului UE, respinsă ulterior în Consiliul European.

Klaus Iohannis solicită alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună

”Am discutat, evident, cu domnul președinte Michel despre nevoia păstrării finanțării pentru dezvoltarea regională, de exemplu – fondurile de coeziune -, despre nevoia păstrării într-un cuantum important al banilor pentru politicile agricole comune – așa-numit PAC”, a spus Iohannis, într-o conferință comună de presă cu Michel, la 27 noiembrie 2019.

Aceleași poziții au fost susținute la Bruxelles și de prim-ministrul Ludovic Orban, aflat într-o vizită la instituțiile UE la începutul lunii ianuarie pentru întrevederi cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentul European, dar și cu comisarul european pentru buget.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Președintele, al 16-lea lider european pe care Charles Michel îl primește la Bruxelles în această săptămână

Întâlnirea de vineri face parte din seria de reuniuni pe care preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a avut săptămâna aceasta cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.

Charles Michel a avut programate în această săptămâni întâlniri cu 16 şefi de stat şi de guvern pentru discuţii separate despre buget. Întrevederile se încheie cu întâlnirea pe care Michel o va avea cu preşedintele Klaus Iohannis.

Negocierile referitoare la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 au intrat într-o nouă etapă, în care coordonarea acestui proces a fost preluată de către preşedintele Consiliului European cu scopul obţinerii, cât mai rapid posibil, a unui acord la nivelul şefilor de stat şi guvern din Uniunea Europeană.

Se anunță negocieri dificile la summitul din 20 februarie. Austria nu dorește creșterea contribuțiilor la bugetul multianual al UE

Pe de altă parte, discuțiile lui Michel au fost prefațate de un punct de tensiune, după ce cancelarul Austriei Sebastian Kurz a declarat sâmbătă că Austria şi alte ţări se vor opune prin veto bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care coincide și cu epoca post-Brexit, în cazul în care contribuţiile planificate ale statelor membre nu sunt reduse. De altfel, Kurz se numără printre liderii cu care Charles Michel va avea întrevederi.

Separat, reunite la Beja, în Portugalia, 15 ţări membre ale Uniunii Europene din Europa de Sud, Centrală şi de Est, între care și România, au afirmat sâmbătă, la Summitul Grupului “Prietenii Coeziunii”, nevoia de a se ajunge rapid la un acord asupra viitorului buget european după Brexit, solicitând alocări consistente pentru politica de coeziune.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, executivul european a solicitat contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB) pentru a permite finanțarea noilor politici, menținerea unor alocări importante pentru politicile tradiționale și suplinirea diferenței pe care o provoacă retragerea Marii Britanii, care contribuia, anual, cu aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, în luna octombrie a anului trecut, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Olanda vor un procent de maximum 1%. Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European va reprezenta UE la cea de-a 30-a aniversare a independenței Ucrainei

Published

on

© Volodimir Zelenski Twitter

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a acceptat invitaţia preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, şi se va deplasa la Kiev la sfârşitul lunii august pentru a reprezenta UE la ceremoniile organizate cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la proclamarea independenţei Ucrainei, relatează Agerpres.

În schimb, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut cunoscut că nu va putea merge la Kiev pentru aceste ceremonii, potrivit EUObserver.

„UE înțelege foarte bine situația din Donbas. Mă bucură faptul că am discutat despre Platforma Crimeea cu președintele Consiliului European, CharlesMichel. Vă mulțumim că susțineți Ucraina la toate nivelurile”, a scris președintele Ucrainei pe contul de Twitter.

Citiți și: Președintele Ucrainei va cere sprijin internțațional pentru recuperarea Crimeei prin organizarea summitului internațional ”Platforma Crimeea”

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat convocarea summitului internaţional ”Platforma Crimeea”, pentru data de 23 august, cu scopul de a obţine sprijin internaţional în vederea recuperării Crimeei anexate de Rusia, intenţie pe care autorităţile proruse din această peninsulă au catalogat-o drept un ”nonsens”.

”Crimeea este inima Ucrainei. Însorită, blândă, strălucitoare. Cu şapte ani în urmă ne-au scos inima”, a spus Zelenski într-o intervenţie pe canalul său de Telegram, vineri, când Ucraina comemorează Ziua rezistenţei Crimeei împotriva ocupaţiei ruse.

Preşedintele ucrainean a semnat un decret prin care a creat ”Platforma Crimeea”, un forum de dialog al cărui obiectiv este încheierea ocupaţiei ruse asupra acestui teritoriu, şi au fost trimise invitaţii unor lideri din lumea întreagă pentru summitul din 23 august.

„Recuperarea Crimeei este o sarcină comună pentru comunitatea mondială, care se reunește pe Platforma Crimeea”, a scris președintele Ucrainei pe contul său de Twitter.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Charles Michel încearcă să prevină un viitor moment Sofagate printr-un document de protocol care stabilește egalitatea de rang cu președinta CE în cadrul vizitelor externe

Published

on

© European Union, 2021

Charles Michel, președintele Consiliului European, încearcă să prevină un viitor moment „Sofagate” printr-un document de protocol care stabilește egalitatea de rang cu președinta Comisiei Europene în cadrul vizitelor externe, relatează POLITICO, preluat de Digi24.

Incidentul, denumit de presă Sofagate, s-a petrecut pe 6 aprilie în palatul prezidențial al președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, unde Michel și Ursula von der Leyen se aflau în vizită oficială pentru revitalizarea relațiilor dintre Bruxelles și Ankara. Însă, când cei doi înalți demnitari ai UE au fost introduși în sala de recepție, au găsit doar două fotolii amenajate, dintre care unul era destinat lui Erdoğan, iar președinta Comisiei Europene a rămas preț de câteva secunde în picioare, vădit încurcată, neștiind unde să se așeze. În cele din urmă, von der Leyen a ocupat un loc pe una dintre canapelele din încăpere, vizavi de ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu.

Documentul, intitulat „Înțelegere comună asupra summit-urilor bilaterale la care participă ambii președinți (ai Comisiei și Consiliului European – n. red.)” este menit să prevină incidente jenante de genul celui produs săptămâna trecută.

Angajamentul înscris în text este acela de a „acorda o atenție deosebită aranjamentelor privind locurile pe scaune pentru a asigura un tratament demn al ambilor președinți și pentru a respecta ordinea protocolară”.

Este, de asemeenea, promovată „diviziunea muncii în ce privește spațiile de discurs coordonate și stabilite de comun acord înainte” – departamentele care se ocupă de protocol ale ambelor președinții trebuie să fie implicate în pregătirea întâlnirilor.

Pe lângă scopul de a evita astfel de moment jenante în viitor, documentul stabilește și egalitatea de rang între cei doi președinți și promovează reprezentarea egală în cadrul vizitelor externe. 

Precizăm că săptămâna aceasta, liderii grupurilor politice din Parlamentul European le-au cerut celor doi preşedinţi de instituţii europene să le prezinte o propunere de soluţie pentru ca un astfel de incident să nu se mai repete şi au insistat ca această soluţie să fie prezentată cu ocazia dezbaterii privind relaţiile dintre UE şi Turcia din cadrul sesiunii plenare din perioada 26-29 aprilie

De asemenea, Ursula von der Leyen s-a întâlnit marți cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și l-a avertizat că nu va permite ca situația de la Ankara să se repete. Astfel, aceasta a cerut serviciilor sale care se ocupă de protocol să-şi contacteze omologii din cadrul Consiliului pentru a „găsi un ‘modus vivendi’ cu scopul de a evita astfel de situaţii în viitor”, a explicat purtătorul de cuvânt al acesteia, Eric Mamer.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel: Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, iar Uniunea Europeană și India sunt parteneri cheie

Published

on

© European Union, 2021

Combaterea schimbărilor climatice și stoparea pierderii biodiversității necesită implicarea marilor economii, acestea fiind motivele pentru care Uniunea Europeană dorește să obțină un parteneriat cu India pentru creșterea economiei și a energiei curate, care sunt necesare în întreaga lume și vor crea locuri de muncă și oportunități economice.

„UE a fost prima care s-a angajat să respecte neutralitatea climatică până în 2050. Acesta este un angajament față de poporul nostru, dar și pentru restul lumii. Acordul nostru ecologic european, împreună cu Agenda noastră digitală, se află în centrul strategiei de redresare economică”, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un discurs la dialogul Raisina 2021.

Dialogul Raisina este o conferință multilaterală, ce are loc anual în New Delhi, India. De la înființarea sa în 2016, conferința a apărut drept conferința emblematică a Indiei privind geopolitica și geo-economia. 

Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, regiune ce a devenit un centru de gravitate economic și politic global, iar UE este strâns legată de acesta, prin comerț și investiții. „Fiind cele mai mari două democrații din acest peisaj provocator, India și Uniunea Europeană sunt parteneri cheie. Putem și ar trebui să facem mai mult împreună”, a punctat președintele Consiliului European. 

Acesta a amintit că în trei săptămâni, un important summit UE-India va avea loc în Portugalia, ambele părți pregătind intens această întâlnire. 

„India apare adesea în dezbaterile Consiliului European, chiar și atunci când nu se află pe ordinea de zi. Prețuim drepturile omului, egalitatea de șanse, egalitatea de gen și statul de drept. Împărtășim același ADN multilateralist. Suntem uniți de voința noastră de a ne uni forțele și de a coopera, pe baza unor norme convenite de comun acord”, a declarat președintele Consiliului European.

Acesta subliniat necesitatea unui interes reciproc de a maximiza potențialul neexploatat al comerțului și al investițiilor dintre cele două economii majore, propunând concentrarea pe patru aspecte de cooperare: COVID-19, schimbările climatice, cooperare economică, securitate și pace.

Charles Michel a afirmat că cea mai mare provocare este pandemia de COVID-19 și producerea de vaccinuri, cât și livrarea acestora în toate regiunile și țările lumii. Atât India, cât și Europa sprijină prin COVAX țările cu venituri mici și medii în eforturile lor de vaccinare. Datorită eforturilor comune, COVAX a livrat peste 38 de milioane de doze în 100 de țări din întreaga lume.

„Știm cu toții că accelerarea producției de vaccinuri este o provocare enormă. Trebuie să ne asigurăm că lanțurile noastre de aprovizionare rămân deschise și rezistente”, a adăugat acesta.

Michel a amintit, de asemenea, ideea unui tratat internațional privind pandemiile, care ar urma să fie ancorat în Organizația Mondială a Sănătății. „Cu Dr. Tedros Ghebreyhesus, am adunat deja sprijinul a 26 lideri de pe cele 5 continente”.

Mai mult, în discursul său, președintele Consiliului European a subliniat faptul că UE este primul partener comercial și investitor străin din India, declarând că Uniunea este pregătită să  dezvolte potențialul imens pentru mai mult comerț, mai multe locuri de muncă, făcând astfel economiile mai rezistente.

Făcând trimitere la securitatea regiunii Indo-Pacific, Michel a afirmat că Uniunea Europeană nu este doar un partener economic, fiind angajată să asigure pacea în Afganistan, solicitând și restabilirea procesului democratic din Myanmar. În ceea ce privește Iranul, UE a jucat un rol-cheie și rămâne un apărător puternic al JCPOA.

„Prietenia noastră și parteneriatul cu India reprezintă o piatră de temelie a strategiei noastre geopolitice. Suntem hotărâți să dezvoltăm în continuare legăturile dintre popoarele noastre. Este în interesul nostru comun să arătăm că modelul democratic este cel mai puternic pentru a aborda provocările lumii”, a conchis președintele Consiliului European.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE3 mins ago

Grupul PPE solicită o dezbatere în plenul Parlamentului European privind amenințarea rusă la adresa Ucrainei

COMISIA EUROPEANA6 mins ago

Comisia Europeană: Proiectul Super Ligii, anunțat de 12 cluburi de fotbal, este contrar valorilor UE de ”diversitate” şi ”incluziune”

CONSILIUL UE13 mins ago

UE va adopta o strategie pentru Indo-Pacific. Miniștrii de externe europeni au stabilit că Europa își va consolida prezența în regiunea unei “intense concurențe geopolitice”

Cristian Bușoi53 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Daniel Buda1 hour ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO2 hours ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.2 hours ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA2 hours ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending