Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, înaintea summitului special privind prelungirea Brexit-ului: România nu poate accepta o ieșire fără acord

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

România nu acceptă o ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană fără un acord de retragere, a declarat președintele Klaus Iohannis la sosirea la Consiliul European special de la Bruxelles în care liderii UE-27 sunt așteptați să decidă asupra unei noi extinderi a articolului 50 din Tratatul UE.

Lucrurile arată că în general lumea este dispusă să accepte o prelungire. Poziția noastră este că nu putem să acceptăm o ieșire fără acord. Cred că se va accepta o prelungire. Încă sunt discuții, iar asta va fi tranșat în plen, dacă această prelungire va fi mai scurtă sau mai degrabă mai lungă. Se vor purta discuții și despre garanții (…) Avem nevoie de lucruri foarte clare din partea Marii Britanii”, a spus Iohannis.

Întrebat despre situația românilor din Regatul Unit în cazul unui Brexit fără acord, președintele a susținut că are ”speranța că vom avea un acord în final și atunci lucrurile vor fi foarte bine lămurite. Însă, chiar și în cazul nefericit al unui Brexit fără acord noi suntem în stare să negociem situația românilor din Marea Britanie într-un mod corespunzător”.

Un summit extraordinar al Consiliului European, atât în prezența premierului britanic Theresa May, cât și în format Brexit (articolul 50), are loc miercuri la Bruxelles, caracterul crucial și decisiv fiind starea de ordine care descrie reuniunea la care liderii europeni, între care Emmanuel Macron, Angela Merkel sau Klaus Iohannis, sunt așteptați să decidă calea de urmat privind retragerea Marii Britanii din UE, în condițiile în care Parlamentul britanic a respins de trei ori acordul negociat, iar data limită pentru un Brexit fără acord este 12 aprilie.

Citiți și Summit crucial la Bruxelles: Marea Britanie, la mâna liderilor europeni. Care este soluția flexibilă cu care Donald Tusk speră să salveze situația privind Brexit

Summitul din 10 aprilie, convocat de președintele Consiliului European ca urmare a celei de-a treia respingeri în Parlament a acordului privind Brexit, are ca punct de plecare scrisoarea premierului Theresa May din data de 5 aprilie în care solicită o prelungire suplimentară a articolului 50 până la data 30 de iunie, o propunere pe care șefa guvernului de la Londra a înaintat-o și pentru Consiliul European din 21-22 martie, dar care a fost refuzată de șefii de stat sau de guvern și întâmpinată cu alte două propuneri: o retragere a Marii Britanii din UE la 22 mai, cu o zi înainte de debutul alegerilor europene, cu condiția aprobării acordului, și o retragere fără acord la 12 aprilie în cazul în care înțelegerea negociată nu este acceptată de Parlament, lucru care s-a și întâmplat la 29 martie.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a propus marți, în tradiționala scrisoare transmisă șefilor de stat sau de guvern, ca liderii europeni să ia în calcul propunerea Theresei May de extindere a articolului 50, argumentând totodată în favoarea unei ”prelungiri mai lungi”, una cu caracter flexibil, în condițiile în care evoluțiile din Camera Comunelor – trei respingeri ale acordului de retragere în mai puțin de 100 zile – nu creează alte premise favorabile.

În presa europeană a început să circule încă de marți seară varianta de lucru a concluziilor pe care liderii europeni urmează să le adopte la summitul de miercuri, suspansul fiind menținut de faptul că în dreptul datei ce va fi agreată pentru prelungire este trecut ”XX.XX.XXXX”.

Proiectul concluziilor, obținut de The Guardian și care va fi aprobat miercuri de liderii UE27, presupune în schimbul unei prelungiri un “angajament al Regatului Unit de a acționa într-o manieră constructivă și responsabilă pe parcursul acestei perioade unice, în conformitate cu datoria de cooperare sinceră”.

Documentul, văzut de Politico Europeprevede că Consiliul European va acorda o prelungire a perioadei de negociere în temeiul articolului 50 pentru a permite “ratificarea acordului de retragere”. Dar la ultima dată de încheiere a prelungirii se spune: “O astfel de extindere ar trebui să dureze doar atâta timp cât este necesar și, în orice caz, nu mai mult de [XX.XX.XXXX1]”. Data-cheie va fi decisă de lideri miercuri

Documentul adaugă că “în cazul în care Regatul Unit este încă membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu a ratificat acordul de retragere până la 22 mai 2019, trebuie să organizeze alegerile pentru Parlamentul European în conformitate cu legislația Uniunii. În cazul în care Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Uniunea Europeană prelungește cu un an măsurile restrictive împotriva regimului din Siria, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă

Published

on

©️ European Commission/ Facebook

La 17 mai 2019, Consiliul a prelungit măsurile restrictive ale UE împotriva regimului sirian până la 1 iunie 2020. În conformitate cu strategia UE privind Siria, UE a hotărât să își mențină măsurile restrictive împotriva regimului sirian și a susținătorilor acestuia, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă, se arată în comunicatul oficial.

În același timp, Consiliul a eliminat de pe listă cinci persoane decedate, precum și o entitate care nu mai există și o entitate în cazul căreia nu se mai justifică aplicarea măsurilor restrictive. Lista include în prezent 270 de persoane și 70 de entități vizate de o interdicție de călătorie și de o măsură de înghețare a activelor ca urmare a faptului că se fac responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, au beneficiat de pe urma regimului sau l-au sprijinit și/sau s-au asociat cu astfel de persoane sau entități.

Dintr-o perspectivă mai amplă, sancțiunile aflate în prezent în vigoare împotriva Siriei includ un embargo asupra petrolului, restricții impuse asupra anumitor investiții, înghețarea activelor deținute de banca centrală siriană în UE, restricții la export asupra echipamentelor și tehnologiei care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, precum și asupra echipamentelor și tehnologiei destinate urmăririi și interceptării comunicațiilor prin internet sau telefon.

UE își menține angajamentul de a găsi o soluție politică durabilă și credibilă pentru conflictul din Siria, astfel cum este stabilit în Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și în Comunicatul de la Geneva din 2012.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, la Bruxelles, la aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatui Estic: Declarația Summitului de la Sibiu recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei, tema centrală a Summitului de la Sibiu, a transmis, luni, președintele Klaus Iohannis în cadrul participării sale, la Bruxelles, la reuniunea aniversară a zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul intervenției sale, șeful statului s-a referit la importanța Parteneriatului Estic, o inițiativă care, de la lansarea sa în 2009, s-a dovedit a fi benefică pentru ambele părți, contribuind la extinderea ariei de prosperitate și securitate în vecinătatea estică a Uniunii, în baza unui set comun de valori și a convergenței treptate a politicilor, și care a condus la apropierea statelor partenere de comunitatea europeană de valori, în funcție de obiectivele și ambițiile fiecărui stat partener.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru necesitatea continuării angajamentului Uniunii Europene în vecinătatea sa estică şi pentru consolidarea acestui parteneriat de importanță strategică, cu scopul de a crea o Europă mai puternică pentru toți cetățenii.

Din perspectiva desfășurării recente a Summitului de la Sibiu, Iohannis a evidențiat faptul că accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei. În acest context, președintele a amintit că declarația adoptată la Summitul de la Sibiu reafirmă în mod clar responsabilitatea comună a statelor membre și a instituțiilor europene de a face Uniunea mai puternică și de a recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa.

Nu în ultimul rând, șeful statului a accentuat faptul că Uniunea va acționa în continuare în funcție de nivelul de ambiție al partenerilor estici, respectând alegerile individuale ale acestor state.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că Uniunea așteaptă un angajament politic continuu din partea țărilor partenere în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor luate în relație cu UE referitoare la respectarea setului comun de norme și valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar şi dezvoltarea unor economii transparente.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni, la Bruxelles, la o întâlnire cu reprezentanții statelor din cadrul Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina).

© Administrația Prezidențială

Întâlnirea a avut loc la invitația președintelui Consiliului European, Donald Tusk, cu ocazia aniversării a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

La întâlnire au luat parte şi reprezentanții principalelor instituții europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene,  Jean-Claude Juncker, și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate al Uniunii Europene, Federica Mogherini. Președintele României a participat la eveniment în calitate de șef al statului care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la această întâlnire au mai participat Johannes Hahn, comisar european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Carl Bildt, fost prim-ministru și fost ministru de afaceri externe al Suediei, Radosław Sikorski, fost ministru de afaceri externe al Poloniei, și  Timo Soini, ministrul afacerilor externe din Finlanda.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Donald Tusk despre noile numiri în fruntea instituțiilor UE: Paritatea de gen va fi „dificil de realizat”

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim

Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat joi, la finalul Summitului de la Sibiu, organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE, confirmând astfel informații apărute în presa europeană încă de săptămâna trecută.

În procesul de ocupare ale viitoarelor poziții de top din instituțiile UE, Donald Tusk a precizat că paritatea de gen va fi „dificil de realizat”, dar va depune eforturi pentru un echilibru geografic, demografic, politic și nu în ultimul rând de gen, relatează Politico.

Președintele Consiliului European a declarat la Sibiu că adevăratul echilibru ar însemna un număr egal de bărbați și femei, dar totuși este îngrijorat că acest lucru nu este posibil.

În prezent, există o singură femeie într-un post de top în UE – Federica Mogherini, înaltul reprezentant pentru afaceri externe. Președinții Comisiei, Consiliului, Parlamentului și Băncii Centrale Europene sunt toți bărbați.

Presat de întrebarea privind problema egalității de gen, Tusk a menționat după conferința de presă de la finalul summitului că “aceasta este intenția mea, dar dupa cum știți avem doar cinci posturi și mult mai multe condiții și criterii, și în acest sens, mă tem că este dificil să atingem echilibrul de gen, dacă echilibrul înseamnă nu unul la patru, ci patru din cinci, de exemplu.”

El a adăugat: “Voi face tot posibilul să existe o egalitate de gen mai echilibrată decât cea de astăzi.”

Citiți și: Finalul Summitului de la Sibiu redeschide tensiunile negocierilor în UE: Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai și a cerut liderilor europeni numirea noii conduceri a instituțiilor UE în luna iunie

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending