Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis începe a doua vizită la Casa Albă în decurs de doar doi ani: Prezența militară americană în România și energia, mizele întâlnirii Trump-Iohannis la Washington

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis începe luni o vizită de lucru în Statele Unite al cărui moment de vârf îl constituie o nouă întrevedere cu omologul american Donald Trump, care îl va primi pe șeful statului la Casa Albă. La doi ani și două luni distanță de când a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump în Biroul Oval, Klaus Iohannis se va întâlni marți, 20 august, cu liderul american. Invitația pe care președintele american Donald Trump i-a adresat-o omologului său român Klaus Iohannis pentru a efectua o nouă vizită oficială la Washington reprezintă a 11-a vizită pe care un șef al statului român o efectuează la Casa Albă și, implicit, în Biroul Oval al liderului SUA.

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump are două componente: una majoră și directă fiind subiectele prioritare din aria securității, relației economice și energiei și o a doua subînțeleasă și indirectă, anume consolidarea poziției fruntașe a lui Klaus Iohannis în cursa electorală pentru nou mandat prezidențial.

Întâlnirea dintre Donald Trump și Klaus Iohannis va avea loc marți, potrivit agendei șefului statului. Președintele va sosi la Casa Albă la ora 21:00 (ora României), iar de la ora 21:10, cei doi șefi de stat vor avea convorbirile oficiale.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus că ”este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019)

Energia, noul punct de atracție al Parteneriatului Strategic România – SUA?

De altfel, tematica energetică a fost menționată și în comunicatul în care Casa Albă a anunțat vizita lui Iohannis la Washington. Discuțiile vor avea în prim-plan provocările în materie de securitate, dar și modalitățile de a duce mai departe, pe baze reciproc avantajoase, parteneriatul celor două țări în materie de comerț și energie”, preciza Casa Albă la 6 august.

În context, președintele a reamintit de Inițiativa celor Trei Mări, punctând că definirea și maturitatea acestui cadru regional de cooperare a survenit la summitul din 2018 de la București, unde a fost promovată o ”componentă pe energie”, fapt care a determinat și mai mult interesul SUA pentru acest format.

Discuțiile privind relația energetică vor avea loc însă în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În context, președintele a spus că a observat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a mai spus președintele la întâlnirea informală cu jurnaliștii.

Șeful statului s-a referit și la cadrul mai larg al acestor discuții, având în vedere poziția critică pe care Statelor Unite o manifestă față de nivelul ridicat de dependență al Uniunii Europene de gazul rusesc.

La americani există o permanentă îngrijorare că securitatea energetică a Europei va ajunge prea dependentă de Rusia”, a mai susținut președintele la întâlnirea cu jurnaliștii.

Reamintim faptul că Donald Trump este recunoscut pentru declarațiile acide la adresa Germaniei, anul trecut acuzând Berlinul că este ”prizonierul” Rusiei și denunțând acordul dintre Germania și Federația Rusă pentru construcția gazoductului Nord Stream 2. Declarațiile respective au provocat tensiuni consumate la nivelul summitului NATO din 11-12 iulie 2018, când Donald Trump și Angela Merkel au avut contre.

Mai mult, în același context, România și Polonia au jucat un rol crucial pentru relația transatlantică la începutul acestui an când, sub președinție română a Consiliului UE, a fost adoptată directiva europeană privind gazele naturale, cadru care întărește normele europene în materie. Deși directiva nu blochează proiectul ruso-german, ea se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

România, dispusă să găzduiască mai mulți militari SUA. Klaus Iohannis: Americanii ne-au rugat să creștem efectivele în Afganistan și am aprobat în CSAT o astfel de creștere

Celelalte dimensiuni ale vizitei președintelui Klaus Iohannis – îndesoebi relația de securitate – vor avea drept centru de greutate relația în cadrul NATO, programele de înzestrare și prezența americană pe teritoriul țării noastre.

”Am de gând să abordez regiunea Mării Negre pe care am introdus-o pe agenda NATO”, a mai afimat șeful statului la întâlnirea informală cu jurnaliștii, punctând că zona Mării Negre este o preocupare constantă.

La capitolul relației în cadrul NATO, președintele a reamintit decizia recentă a CSAT de a crește numărul efectivelor militare românești în Afganistan, punctând că ”Statele Unite ne-au rugat dacă avem disponibilitatea de a crește prezența militară”.

În ce privește actualizarea recentă a scutului antirachetă de la Deveselu și contextul mai larg al retragerii Statelor Unite și Rusiei din Tratatul INF, președintele le-a spus jurnaliștilor că facilitatea Aegis Ashore este un aspect unde România ”bifează pozitiv” în relația cu SUA.

Discuțiile dintre cei doi președinți vor viza, de asemenea, și numărul forțelor americane care pot fi dislocate în România, cu accent pe implicarea SUA la nivelul brigăzii multinaționale de la Craiova sau în constituirea corpului de comandă terestră pe care aliații din NATO au acceptat ca România să-l găzduiască.

Klaus Iohannis, despre tehnologia 5G în România înainte de întâlnirea cu Donald Trump: Va trebui să discutăm această temă în CSAT

Un subiect sensibil ar putea fi și cel legat de implementarea tehnologiei 5G în România în contextul disputei globale pe care SUA o are cu China și cu gigantul Huawei. Cel mai recent, secretarul de Stat american Mike Pompeo, aflat în vizită la Berlin, a avertizat Germania că există riscul ca Statele Unite să își schimbe comportamentul dacă partenerul european va folosi tehnologia Huawei în tehnologia 5G. Același subiect, discutat în urmă cu câteva luni la nivelul Consiliului pentru Securitate al Marii Britanii, a provocat demisia ministrului Apărării Gavin Williamson.

Unii nu sunt suficient de îngrijorați. Nu realizează ce se întâmplă de fapt. Cred că va trebui să discutăm și în CSAT această temă”, a spus președintele la întâlnirea informală cu jurnaliștii înaintea vizitei în SUA.

Donald Trump are ”permanent” invitația de a vizita România

Șeful statului a mai spus că îi va reitera lui Donald Trump invitația de a efectua o vizită în România.

Voi reitera invitația către președintele Trump să vină în România, el are permanent această invitație”, a afirmat Iohannis, precizând că este însă puțin probabil ca această vizită să fie concretizată în perioada următoare, din cauza perioadei electorale din ambele state.

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat marți Administraţia Prezidenţială săptămâna trecută după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trumpîntrevederea de atunci marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat sâmbătă angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care va avea loc în noiembrie la Glasgow, informează Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au îndemnat țările participante la Forumul economiilor majore privind energia și clima (MEF), condus de SUA, să se alăture angajamentului și le-au salutat pe cele care și-au manifestat deja sprijinul.

„Am făcut un pas important cu Joe Biden pentru un angajament global privind metanul. Pe drumul către COP26 vom contacta partenerii globali pentru a atrage cât mai mulți la bord pentru combaterea emisiilor de gaz metan. Împreună cu Pactul Verde European și cu Strategia privind metanul a Uniunii Europene, suntem pregătiți să deschidem calea”, a scris pe Twitter președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Metanul este un puternic gaz cu efect de seră și, conform ultimului raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale de la era preindustrială.

Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor privind dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră și este considerată ca fiind cea mai eficientă strategie pentru a reduce încălzirea globală pe termen scurt și pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Țările care aderă la Angajamentul global privind metanul se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.

Respectarea acestui angajament ar reduce încălzirea cu cel puțin 0,2 grade Celsius până în 2050. Țările au profiluri de emisii de metan și un potențial de reducere a acestora foarte diferite, dar toate pot contribui la atingerea obiectivului global colectiv prin reducerea suplimentară a metanului la nivel național și prin acțiuni de cooperare internațională.

Printre principalele surse de emisii de metan se numără petrolul și gazele naturale, cărbunele, agricultura și depozitele de deșeuri. Aceste sectoare au puncte de plecare diferite și un potențial variabil de reducere a metanului pe termen scurt, iar cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de metan până în 2030 îl are sectorul energetic.

Uniunea Europeană și opt țări și-au manifestat deja sprijinul pentru Angajamentul global privind metanul. Printre aceste țări se numără șase dintre cei 15 principali emițători de metan la nivel mondial și, împreună, reprezintă peste o cincime din emisiile globale de metan și aproape jumătate din economia mondială. Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și reduce emisiile de metan de aproape trei decenii. 

Recent, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Asociația Orașelor din România a semnat declarația de înregistrare a CALRRM, având ca scop cooperarea dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și cele din România

Published

on

© Asociația Orașelor din România / Facebook

Asociația Orașelor din România a semnat sâmbătă declarația-apel de înregistrare a CALRRM în cadrul Sesiunii Solemne a Adunării Generale a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova din Sibiu denumit „Împreună în Uniunea Europeană”.

Evenimentul s-a aflat la cea de-a IV-a ediție și a beneficiat de prezența a 120 de primari din cele două țări și de reprezentanții autorităților publice centrale. Asociația Orașelor din România a susținut în mod frecvent întărirea relațiilor dintre autoritățile locale din cele două țări.

„În 2018 alături de colegii din Congresul Autorităților Locale din Moldova am organizat la Chișinău un atelier de lucru de scriere de proiecte pe fonduri europene pentru familiarizarea autorităților locale din Republica Moldova cu o administrație bazată pe proiecte din finanțări externe. De asemenea, în două rânduri AOR a organizat la Târgu Ocna, respectiv Gura Humorului, ședințe comune de Consiliu Director al celor două asociații partenere AOR și CALM. Prin aceste întâlniri am încercat să stimulăm relațiile parteneriale dintre autoritățile locale și schimbul de bune practici”, se arată într-o postare pe Facebook.

Asociația Orașelor din România sprijină demersul lansat sâmbătă la Sibiu de constituire pe baze solide a unei structuri de cooperare între autoritățile locale românești (orașe, comune, municipii, județe) și Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova.

Această inițiativă are drept scop cooperarea intensă dintre autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova și cele din România și identificarea modalităților prin care se pot face schimburi de bune practici în domeniul administrației publice locale, dar și promovarea intereselor reciproce a drepturilor și intereselor autorităților locale în cadrul instituțiilor europene, existența unui program pilot de finanțare europeană, elaborarea unui plan de acțiuni pentru colaborarea comunităților locale din cele două țări precum și susținerea și promovarea participării, în calitate de observatori, ai unei delegații a autorităților locale din Republica Moldova la lucrările Comitetului European al Regiunilor.

În acest sens, a fost semnată și adoptată în unanimitate declarația-apel de a înregistra CALRRM. „Se face un apel pentru recunoașterea acestuia de către guverne”.Astfel, la nivelul Comitetului Regiunilor a fost adoptată Strategia Macro regională a regiunii Munților Carpați în care este implicată și Republica Moldova, alături de care se dorește în continuare o strânsă colaborare.

„Ne dorim ca și partenerii noștri din Asociația Municipiilor, respectiv de la Uniunea Națională a Consiliilor Județene să se alăture inițiativei pe care o lansăm azi. Participarea tuturor palierelor administrației românești va da greutate noii structuri parteneriale și va permite identificarea celor mai bune metode de cooperare”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Joe Biden l-a acreditat oficial pe noul ambasador al României la Washington: SUA sunt dornice să consolideze prietenia puternică și statornică cu România

Published

on

© The White House/ Flickr

Guvernul Statelor Unite este dornic să avanseze agenda comună și să consolideze prietenia puternică și statornică dintre România și SUA, i-a transmis președintele Joe Biden ambasadorului român la Washington, Andrei Muraru.

Liderul de la Casa Albă i-a trimis diplomatului român scrisoarea prin care Andrei Muraru este oficial acreditat, cu drepturi depline, ca ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în SUA.

Voi lucra neobosit și cu dedicare pentru a întări relația specială și Parteneriatul strategic dintre statele noastre. Sunt convins că, în anii următori, istoria acestei minunate prietenii o vom scrie împreună, punând în fața oricărei provocări cheia de boltă a relației noastre – securitatea și prosperitatea națiunilor noastre“, a scris Muraru, pe pagina sa de Facebook, unde a publicat și scrisoarea primită.

Scrisoarea din partea lui Biden vine în aceeași săptămână în care Washington-ul și Bucureștiul au marcat 10 ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii şi de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România.

Andrei Muraru, consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis din anul 2014, a fost numit ambasador al României în SUA printr-un decret semnat de șeful statului la 7 iulie.

Înainte de a sosi la post, Muraru a efectuat vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Centrala Nucleară de la Cernavodă, unde a discutat despre două paliere importante ale parteneriatului strategic dintre București și Washington, cooperarea militară și cea energetică.

La sosirea la Washington, noul ambasador s-a arătat “optimist cu privire la valențele creative ale Parteneriatului nostru Strategic și sunt convins că vom reuși să parcurgem pași semnificativi către atingerea potențialului său deplin”.

Andrei Muraru a avut deja o serie de întrevederi și discuții importante, fiind primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său de Philip T. Reeker, Asistentul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, și Matthew Boyse, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa Centrală.

Ulterior, Muraru a participat alături de ambasadorii statelor formatului de securitate București 9 la o convorbire telefonică cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan.

Ambasadorul român a avut și o convorbire telefonică cu congresmanul republican Mike Rogers, în care a pledat pentru creșterea prezenței militare americane pe teritoriul României, precum și cu congresmanul democrat Eric Swalwell.

De asemenea, Muraru s-a întâlnit cu Eric Stewart, președintele Consiliului de Afaceri Româno-American, iar recent a avut o întrevedere cu reprezentanți ai companiilor americane Lockheed Martin, Philip Morris, IBM, Boeing, Cargill, Exxon, Sargent & Lundy, Bell Helicopter sau Metlife, întâlnire facilitată de AMRO.

Tot din perspectivă economică, el a avut o întrevedere cu directorul pentru politici și dezvoltare de business al companiei Tesla, pledând pentru ca această companie să investească în România.

Din perspectiva intereselor strategice ale României, Andrei Muraru a convenit recent cu secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, să lucreze îndeaproape pentru a face pași concreți în privința reducerii ratei de refuz pentru cererile de viză în SUA.

De la începutul mandatului său, Andrei Muraru a demarat un tur de curtoazie în rândul corpului diplomatic, întâlnindu-se la Washington cu omologi de-ai săi din Europa Centrală și de Est, ambasadorii Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei și Sloveniei, țări partenere în cadrul UE și aliați în cadrul NATO, precum și cu ambasadorul Uniunii Europene în SUA.

De asemenea, ambasadorul român s-a întâlnit și cu ambasadorul Coreei de Sud în SUA, precum și cu ambasadorul japonez acreditat la Washington.

Dintr-o perspectivă de analiză politico-strategică, ambasadorul român s-a mai întâlnit la Washington cu Jim Townsend, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO al secretarului apărării în timpul administrației Barack Obama, precum și cu Ian Brzezinski, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța51 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

GALERIE FOTO2 hours ago

GALERIE FOTO⎢Trenul Connecting Europe Express traversează România. A fost întâmpinat la Brașov cu muzică live

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Asociația Orașelor din România a semnat declarația de înregistrare a CALRRM, având ca scop cooperarea dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și cele din România

U.E.3 hours ago

Viktor Orban acuză Comisia Europeană că blochează fondurile destinate Ungariei pentru planul de relansare post-COVID din cauza legii anti-LGBTIQ

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

INTERVIURI4 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu: Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct care ne unește cu UE și România este un pas în direcția integrării europene

INTERVIURI4 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D3 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending