Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: Infrastructura, mediul și agricultura, fundamentul Planului Național de Redresare pentru accesarea banilor europeni negociați la Bruxelles

Published

on

Infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare, în baza căruia România va accesa fondurile europene negociate la ultimul summit european de la Bruxelles, din perioada 17-21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni.

 

Șeful statului a avut astăzi o întâlnire cu prim-ministrul Ludovic Orban și câțiva miniștri implicați în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Guvernul lucrează în prezent la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest program și, foarte important, este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate proiectele propuse în final să fie eligibile, adică să poată fi finanțate din aceste fonduri”, a declarat Klaus Iohannis. 

România a obținut luna trecută 79,9 miliarde de euro din pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, care se ridică la 1.824 de miliarde de euro și care este compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU – NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Președintele a mai spus că, pentru a aplica „efectiv pentru acești bani”, este nevoie de o serie „destul de lungă de acte normative”, însă „pregătirile sunt foarte avansate și Guvernul urmează să le adopte”. 

Potrivit șefului statului, infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare.

„Eforturile Guvernului, în acest moment, se concentrează pe infrastructură. România are foarte multă nevoie de infrastructură și acum vorbesc aici în special despre autostrăzi și căi ferate. Deci, autostrăzile sunt foarte, foarte importante în această fază și în acest domeniu pot să spun că suntem foarte avansați. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiecte cu care se solicită acești bani europeni”, a explicat președintele. 

De asemenea, acesta a menționat că a insistat „foarte mult”, în ședința de lucru de astăzi, pe partea de agricultură și protecția mediului, deoarece „fermierii români au mare nevoie să fie susținuți”. „Știm foarte bine că, pe lângă problemele cauzate de pandemie, fermierii se confruntă cu dificultăți generate încă de seceta prelungită din primăvară”, a precizat Klaus Iohannis. 

În acest sens, președintele a explicat că Guvernul lucrează „pe două direcții importante”: 

„Prima, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substanțiale destinate fermierilor afectați de secetă. Știu că aici au circulat tot felul de așa-numite fake news în spațiul public. Deci, încă o dată: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirile fermierilor afectați de secetă. A doua linie, la fel de importantă, este pregătirea unor proiecte europene care vin să prevină astfel de situații și, în acest fel, este important de știut că lucrăm foarte intens la elaborarea unor proiecte care vizează irigații, combaterea secetelor, combaterea deșertificărilor – în general, proiecte care vin să îmbunătățească întreg cadrul, să înlesnească munca fermierilor și, în același timp, să avem grijă ca ele să aibă o componentă foarte importantă de protecție a mediului”, a declarat șeful statului. 

Comisia Europeană îndeamnă statele membre să prezinte planurile de recuperare și reziliență economică începând din octombrie pentru a le putea oferi sprijin rapid prin intermediul instrumentului de recuperare Next Generation EU, de 750 mld. de euro. De asemenea, pentru a fi eligibilă pentru sprijin financiar din partea Uniunii Europene, fie sub formă de granturi și/sau împrumuturi, România va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan de recuperare în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală, pentru a se asigura că cheltuielile sunt bine direcționate și utilizate

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat marți că Federaţia Rusă a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă, în reacţie la declararea persona non grata de către România, la 26 aprilie 2021, a lui Alexey Grishaev, adjunctul ataşatului militar din Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE ra reamintit că decizia autorităţilor române a avut la bază activităţile şi acţiunile lui Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Aceste elemente au fost comunicate părții ruse la 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, Valery Kuzmin.

Decizia MAE a venit ministrul de externe Bogdan Aurescu a declarat că orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO, cu referire la o declarație recentă a ambasadorului rus la București, care spusese că țara noastră ar trebui să se îngrijoreze dacă ar fi implicată “într-un fel de aventură militară concepută de “capetele fierbinți” din sediul NATO”.

Pe de altă parte, într-un context european și euro-atlantic mai larg, decizia a urmat unor gesturi similare din ultima perioadă, când Polonia a expulzat trei diplomați ruși ca măsură de solidaritate cu SUA după ce Washington-ul a expulzat zece diplomați ai Federației Ruse ca măsuri de sancționare a implicării Moscovei în atacul cibernetic SolarWinds.

De asemenea, și Cehia a decis recent expulzarea a 18 diplomați ruși, existând bănuiala că membri ai serviciului de informații GRU au fost implicați în explozia de la un depozit de muniţii, eveniment petrecut în urmă cu șapte ani. În urma acestui gest, Praga a cerut solidaritate din partea țărilor UE și NATO.

Atât președintele Klaus Iohannis, cât și prim-ministrul Florin Cîțu au spus însă că speța expulzării diplomatului rus nu are legătură cu disputele diplomatice dintre aliații occidentali și Moscova, ci cu faptul că acţiunile lui Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Continue Reading

NATO

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au participat, marţi, în Poligonul Smârdan din judeţul Galaţi, la exerciţiul militar multinaţional “Justice Sword 21”, șeful statului afirmând că România, Polonia și celelalte state aliate de pe flancul estic al NATO se pregătesc pentru apărare.

Cei doi şefi de stat au participat la Ziua distinşilor vizitatori cu ocazia exerciţiului militar “Justice Sword 21”, desfăşurat la Poligonul Smârdan şi la care Polonia a venit cu forţele şi mijloacele tehnice desfăşurate în ţara noastră în cadrul Prezenţei Adaptate de pe Flancul Estic aliat, din structurile Brigăzii multinaţionale NATO de la Craiova. Participarea celor doi lideri la acest exercițiu militar a făcut parte din programul vizitei oficiale a președintelui Duda la București, atât în contextul parteneriatului strategic bilateral, cât și a găzduirii de către președintele Iohannis a Summitului formatului București 9, prima astfel de reuniune la care a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.

“Astăzi, în exerciţiu, au fost forţe din România şi forţe din Polonia. Soldaţii polonezi sunt cei care au venit să facă parte din Brigada Multinaţională. Este extrem de important să aibă loc astfel de exerciţii pentru a verifica şi pentru a creşte gradul de interoperabilitate, adică să lucreze bine împreună, să se cunoască reciproc, să înveţe cum să se conecteze unii cu ceilalţi şi să fie capabili să execute împreună misiuni de luptă. Când vorbim despre misiuni de luptă, trebuie să fiu foarte clar aici, noi ne pregătim pentru misiuni de luptă de apărare. Este pentru noi, pe Flancul estic al NATO, extrem de important să avem forţe bine antrenate, bine pregătite pentru apărare. Noi ne pregătim pentru apărare pe Flancul estic”, a afirmat preşedintele Iohannis.

 

De altfel, la summitul B9, președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO au denunțat acțiunile agresive ale Rusiei în vecinătatea Alianței Nord-Atlantice

Preşedintele Andrzej Duda şi-a exprimat speranţa că astfel de exerciţii vor fi organizate şi în Polonia.

“Astăzi în Poligonul de la Smârdan am urmărit exerciţii practice care demonstrează cum pot lucra împreună şi subliniez împreună soldaţii noştri pentru că la acest exerciţiu au participat şi soldaţi români şi soldaţi polonezi, polonezi din cadrul misiunii aliate care staţionează aici în România. (…) Mă bucură foarte mult că există această ocazie de exerciţii comune, de demonstraţii comune. Este foarte important şi pentru soldaţii noştri şi pentru soldaţii români că se pot vedea şi pot lucra împreună cu colegii lor. Este, de asemenea, o ocazie de a vedea şi tehnica militară de care dispun cele două armate, de a vedea că suntem foarte bine pregătiţi, suntem în curs de modernizare şi ne bucură acest proces de modernizare. Am vorbit şi cu domnul preşedinte şi ieri despre aceste activităţi care sunt în derulare. Vedem astfel că devenim tot mai compatibili cu aliaţii noştri, chiar şi cu SUA. Mă bucură foarte mult faptul că putem face aceste exerciţii împreună”, a spus și Andrzej Duda, conform Agerpres.

 

În toate fazele și etapele exercițiului Justice Sword 21 sunt implicați peste 2.000 de militari și sunt folosite aproximativ 500 de mijloace de luptă.

„Justice Sword 21” face parte din complexul de exerciții de mare amploare „Dacia 21” desfășurat de Armata României și este un exercițiu tactic întrunit cu trageri reale (LIVEX), executat de Brigada 282 Blindată „Unirea Principatelor”, în perioada 04-19.05.2021, pentru verificarea capacității de reacție și de luptă a marii unități, ca structură inclusă în pachetul unic de forțe pus la dispoziția NATO.

Continue Reading

NATO

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest

Primele elemente ale Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat a NATO, care urmează să participe la Exerciţiul Noble Jump 2021, sosesc, începând de marţi, în România, pe cale terestră, a informat Ministerul Apărării Naţionale (MApN) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit MApN, opt convoaie militare, constituite din aproximativ 190 de militari şi 120 de echipamente militare, au intrat în ţară prin punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu.

Militarii şi echipamentele vor staţiona în Bucureşti până miercuri, urmând să îşi continue deplasarea către Centrul Naţional de Instruire Întrunită “Getica” din Cincu, judeţul Braşov.

MApN menţionează că pe 11, 12, 20 şi 21 mai, pe rutele de deplasare a convoaielor militare, traficul rutier poate fi îngreunat, astfel:

* 11 mai, între orele 13,00 şi 21,00, pe ruta Giurgiu – Bucureşti (E85);

* 12 mai, între orele 6,00 şi 20,00, pe ruta Bucureşti – Piteşti (A1) – Râmnicu Vâlcea (E81) – Valea Oltului – Cincu;

* 20 mai, între orele 10,00 şi 19,00, pe ruta Giurgiu – Bucureşti (E85);

* 21 mai, intervalul orar 06,00 – 20,00, ruta Bucureşti – Piteşti (A1) – Râmnicu Vâlcea (E81) – Valea Oltului – Cincu.

 

Noble Jump 2021 (NOJP21) este un exerciţiu multinaţional cu termen scurt de notificare, planificat şi condus de Comandamentul Forţelor Întrunite de la Napoli, care se desfăşoară în perioada 19 mai – 2 iunie, pe teritoriul României şi Bulgariei.

NOJP21 va testa capacitatea operaţională a elementelor Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat şi nivelul de implementare a Planului de Acţiune pentru Creşterea Capacităţii de Reacţie a Alianţei (Readiness Action Plan) în Bulgaria şi România.

Potrivit Alianței, exercițiul anual Noble Jump al NATO va avea loc sub umbrela Steadfast Defender 2021, în cadrul căruia vor fi desfășurate în România trupele Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat condusă de Turcia. Vor fi implicați aproximativ 4.000 de soldați din 12 țări.

Prin intermediul Defender Europe 21 și Steadfast Defender, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D4 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA4 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava5 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu6 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi6 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO7 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO7 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA8 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

ROMÂNIA8 hours ago

Florin Cîțu promite modificarea legislației și alocarea resurselor necesare pentru finalizarea proiectelor de infrastructură: Este obiectivul pentru care merg la Bruxelles

Mircea Hava5 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending