Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, întâlnire cu o delegație a Muzeului Holocaustului din SUA: Derapajele unor persoane publice pot anula progresul pe care România l-a făcut în ultimele două decenii

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis, i-a primit joi, la Palatul Cotroceni, pe directorul Biroului de Relaţii internaţionale, domnul Paul Shapiro, şi pe directorul Diviziei de Programe Arhivistice Internaţionale, domnul Radu Ioanid, din cadrul Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

La întâlnire au mai luat parte ambasadorul Statelor Unite ale Americii,  Hans Klemm, şi directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, Alexandru Florian.

FOTO: Administrația Prezidențială

În cadrul discuţiilor, au fost abordate aspecte legate de evoluţia proiectului “Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România” şi menţinerea pe agenda publică a subiectelor legate de prezervarea memoriei Holocaustului şi combaterea antisemitismului. Participanţii au subliniat importanţa celor două subiecte, având în vedere recentele evoluţii europene, precum şi faptul că, în timpul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, mandatul va avea ca obiectiv inclusiv consolidarea valorilor europene şi contracararea antisemitismului, rasismului şi intoleranţei.

Citiți și Preşedintele Klaus Iohannis a primit, la Washington, distincţia „Light Unto the Nations“: Accept acest prestigios premiu în numele României și poporului român

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat aprecierea cu privire la dinamica colaborării dintre autorităţile române şi Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi a subliniat importanţa expertizei pe care partenerii internaţionali o pot oferi în demersurile privind amenajarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din Bucureşti. În acelaşi timp, Preşedintele României a subliniat că acest muzeu trebuie să devină o resursă educaţională importantă, mai ales pentru tinerele generaţii.

Totodată, șeful statului a reiterat importanţa unei iniţiative viitoare privind organizarea unei structuri educaţionale instituţionalizate pentru cursuri şi training-uri pentru funcţionari, diplomaţi, personalul din structurile de ordine şi siguranţă, cu privire la tema Holocaustului, combaterea antisemitismului, xenofobiei, a discriminării şi a urii. Mai mult, s-a pus accent pe nevoia de a educa societatea în legătură cu acest subiect, întrucât cercetările recente au arătat că, din păcate, este foarte puţin cunoscut şi asumat acest capitol istoric traumatic.

Preşedintele României a arătat că trebuie identificate modalităţi pentru a nu uita aceste tragedii, pentru a păstra şi apăra memoria victimelor, şi a evita alunecarea periculoasă în abordări superficiale ori în ignoranţă.

În cadrul întrevederii, reprezentanţii Muzeului Memorial al Holocaustului şi-au exprimat aprecierea pentru eforturile întreprinse de România şi de preşedintele Klaus Iohannis, în special, în această direcţie şi şi-au manifestat deplina susţinere pentru proiectele viitoare.

De asemenea, s-a discutat şi despre evoluţiile îngrijorătoare care au loc la nivel internaţional, respectiv tendinţele xenofobe, antisemite şi de negare a Holocaustului.

În acest context, participanţii la întâlnire au susţinut că derapajele unor persoane publice sunt extrem de nocive pentru că ele pot anula sau periclita progresul pe care România l-a făcut în ultimele două decenii, iar acest simulacru de cultură şi istorie din spaţiul public, folosit în scop politic, de defăimare a unor reprezentanţi ai autorităţilor sau a unor categorii din societate, trebuie să înceteze.

În cadrul discuţiilor, s-a convenit continuarea eforturilor întreprinse în vederea cunoaşterii adevărului istoric, a prezervării memoriei victimelor, cu accent pe educaţia şi cercetarea ştiinţifică cu privire la Holocaust.

În acest sens, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că autorităţile române şi cele europene trebuie să fie atente la menţinerea pe agenda publică a subiectului istoriei Holocaustului, nu doar din perspectiva omagiului adus memoriei victimelor, ci şi ca sursă a unei strategii de contracarare a intensificării antisemitismului şi xenofobiei, fenomene strâns legate de discursul populist al partidelor extremiste.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

Alianța 2020 USR-PLUS a lansat campania de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare din mai

Published

on

Alianța 2020, formată din Uniunea Salvați România (USR) și PLUS, a început luni, în Piața Universității din București, o campanie de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare, prin care se urmărește strângerea a 200.00 de semnături necesare pentru a participa la alegerile europarlamentare. Lista candidaților și semnăturile trebuie depuse până pe data de 25 martie, potrivit calendarului aprobat vineri prin Hotărâre de Guvern, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Alianța 2020 USR PLUS construiește alternativa care va aduce guvernarea în 2020. Alianța are cea mai bună listă pe care România a avut-o pentru alegerile din Parlamentul European. De data aceasta, România chiar are ocazia să nu mai aleagă răul cel mai mic, pentru a evita un rău mai mare, de data aceasta românii au ocazia să voteze niște profesioniști. Alianța 2020 USR PLUS va trimite la Bruxelles oameni de care suntem mândri și nu oameni care să ne facă de râs. Avem nevoie ca în următoarele cinci săptămâni să ne ajutați pentru a aduna cele 200.000 de semnături necesare. Din această alianță câștigă România și fiecare cetățean în parte, acum avem șansa de a întoarce România spre Europa”, a declarat președintele USR Dan Barna.

La rândul său, liderul PLUS, Dacian Cioloș, a precizat că românii vor vedea că există o alternativă politică în țara noastră și că există o ofertă de oameni competenți, capabili să își asume guvernarea chiar și mâine dacă este nevoie.

”Astăzi începem un drum care se va sfârși cu o majoritate parlamentară în 2020. Tot ce se va întâmpla de astăzi încolo până la finalul anului 2020, este parte a unui proces prin care vom demonstra românilor că există o adevărată alternativă politică în România. Există o ofertă politică de oameni tineri, competenți, capabili să-și asume guvernarea mâine. Vom începe cu recâștigarea demnității la nivel european. O demnitate care, din păcate, este făcută franjuri de guvernarea actuală. Prin ceea ce fac, cei de la guvernare demonstrează că îndepărtează România de UE, în loc să o consolideze. Vom trimite la Bruxelles oameni capabili să aducxă mai multe subvenții pentru agricultori, fonduri europene pe infrastructură, educație, sănătate. Toate domeniile pe care trebuie să le punem la punct”, a transmis președintele PLUS Dacian Cioloș.

Viitoarele alegeri europarlamentare se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019, care vor avea drept rezultat în Parlament European cu 705 membri, față de 751, câți sunt în prezent, diferența fiind rezultatul deciziei Marii Britanii de a părăsi comunitatea europeană. În urma acestora se va decide noua conducere a instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European).

Continue Reading

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, reuniuni bilaterale la München cu Manfred Weber, Michel Barnier și Andrej Plenkovic

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis avut sâmbătă la München, în marja participării sale la Conferința de Securitate, cinci reuniuni bilaterale, cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, cu negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, și cu președintele Comitetului Evreiesc American, David Harris.

Prima întrevedere bilaterală a avut loc cu Manfred Weber, cu care șeful statului a discutat despre principalele provocări de pe agenda Președinției României a Consiliului UE, precum și pe viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai a acestui an.

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis ”a asigurat că țara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă, acționând ca mediator imparțial”.

Pe agenda discuțiile s-au mai aflat schimburi de opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai, care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Comitetului Evreiesc American, organizație din partea căreia șeful statului a primit în 2017, la Washington, distincția ”Light Unto Nations”.

Întrevederea cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE pentru Brexit, a avut loc în condițiile în care Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul sesiunii la care a participat la Conferința de Securitate, că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat în privința Brexit-ului și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.

Reuniunile bilaterale ale lui Klaus Iohannis au culminat cu întâlnirea avută cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, aceasta fiind prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump. În cadrul ei, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului.

© Administrația Prezidențială

Discuțiile bilaterale de la München s-au încheiat cu o întrevedere cu Andrej Plenkovic, premierul Croației, țara care va închide trio-ul de președinții ale Consiliului UE deschis de România și din care mai face parte Finlanda.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la München, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a luat parte la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care sunt prezenți peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

POLITICĂ

DECLARAȚIA ZILEI la Conferința de la München îi aparține lui Klaus Iohannis: Să ne trimitem militarii în misiuni sub drapelul UE este mai credibil decât într-o coaliție a celor puțini

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis, aflat sâmbătă la cea de-a doua sa participare la Conferința de Securitate de la München, a afirmat că Politica de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene se fundamentează pe credința comună că a trimite militarii țărilor lor membre în misiuni sub drapelul UE este o metodă mai credibilă și eficientă decât într-o coaliție a celor puțini.

Politica de Securitate și Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credința comună a statelor membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient și mai credibil decât să acționăm  în cadrul unei coaliții restrânse”, a susținut președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene, transmițând că adaptarea Europei la noile realități își găsește răspunsul în coeziune.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending