Connect with us

NATO

Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni, la finalul summitului NATO de la Bruxelles, că l-a invitat pe preşedintele SUA, Joe Biden, în România, pentru a consolida parteneriatul strategic bilateral și pentru a continua discuţia din 2015, când șeful statului a fost primit la Casa Albă de Biden, care atunci era vicepreședintele Statelor Unite.

Șeful statului a anunțat că a avut două discuții scurte cu președintele Biden, în marja summitului NATO, în contextul în care presa americană a relatat că liderul de la Casa Albă a discutat cu președinții României și Poloniei despre summitului formatului București 9 la care a participat, virtual, pe 10 mai.

Am avut două discuții scurte cu Președintele Biden, nu una. Prima a fost chiar la început, unde împreună cu Președintele Duda am ținut să îl salutăm pe Președintele Biden, să ne exprimăm mulțumirea față de prezența domniei sale în Summitul B9. A fost o prezență consistentă, a avut un discurs foarte solid, vă amintiți cu siguranță. Și, evident, am dorit să ne asigurăm că în continuare avem un parteneriat strategic foarte solid și că avem întreaga atenție a Parteneriatului Strategic Statele Unite ale Americii pentru Flancul Estic. Președintele Biden ne-a asigurat că se implică în mod deosebit și foarte mult pentru a sprijini România și Polonia, pentru a îmbunătăți această relație. În cea de a doua, tot scurtă, discuție pe care am avut-o cu Președintele Biden spre finalul Summitului, l-am invitat în România, i-am spus că îmi doresc să continuăm discuția foarte bună pe care am început-o, în 2015 am avut prima întâlnire, atunci a fost vicepreședintele Biden, și că îmi doresc foarte mult să întărim Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. A fost perfect de acord să încercăm să organizăm o astfel de întâlnire și m-a asigurat încă o dată de faptul că este foarte dedicat acestui parteneriat”, a declarat Klaus Iohannis, la finalul summitului NATO.

Urmăriți și IMAGINEA ZILEI la Summitul NATO: Joe Biden și Klaus Iohannis, unul lângă celălalt la fotografia de familie a liderilor celor 30 de aliați NATO

Președintele american a participat, în premieră pentru un lider de la Casa Albă, la summitul virtual al Formatului București 9, găzduit pe 10 mai de președintele României, Klaus Iohannis.

Reuniți atunci în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, liderii aliaților est-europeni, în prezența virtuală a președintelui SUA și a secretarului general al Alianței Nord-Atlantice și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică în care “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”.

Amintim că înainte de inaugurarea mandatului lui Joe Biden, președintele Klaus Iohannis s-a arătat convins că “împreună cu noua administrație americană vom continua dezvoltarea Parteneriatului Strategic” dintre România și SUA, în 2021 împlinindu-se zece ani ani de la semnarea Declarației Comune a Parteneriatului Strategic bilateral.

De asemenea, la 9 noiembrie 2020, după anunțarea victoriei lui Biden, președintele Klaus Iohannis i-a transmis un mesaj de felicitare președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, în care a manifestat angajamentul României pentru promovarea obiectivelor comune de securitate strategică, apărare și economice ale Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, a cărui declarație comună a fost adoptată în timpul mandatului lui Biden de vicepreședinte al SUA.

În calitate de vicepreședinte al SUA, Joe Biden l-a primit în septembrie 2015, la Casa Albă, pe președintele Klaus Iohannis, aflat la prima sa vizită în SUA, în contextul participării la Adunarea Generală a ONU, o reuniune la capătul căreia Iohannis și Biden au subliniat că parteneriatul dintre România și SUA “este foarte bun și foarte puternic”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 15 state aliate ale NATO și-au reafirmat joi angajamentul de a dezvolta, achiziționa și furniza la nivel multinațional capacități de apărare aeriană terestră, care vor proteja personalul, echipamentele și instalațiile aliate de amenințările aeriene, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a prezidat ceremonia semnării de către miniștrii apărării din SUA, Marea Britanie, Spania, Slovenia, Polonia, Portugalia, Norvegia, Olanda, Letonia, Italia, Ungaria, Grecia, Germania, Danemarca și Belgia a șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. 

Acest lucru a fost făcut în marja reuniunii miniștrilor apărării din cadrul NATO din 21 octombrie 2021.

“Prin creșterea cooperării între aliați, îmbunătățirea continuă a capacităților noastre și răspunsul la provocări, facem regiunea transatlantică mai sigură și mai pregătită să facă față oricărei amenințări”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la evenimentul de semnare.

 

Acolo, noi participanți s-au alăturat la două proiecte de mare vizibilitate (HVP) lansate recent, proiectul “GBAD modular” și inițiativa “C-RAM mobil rapid dislocabil”, precum și la lansarea unui nou angajament, “Capacitatea de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață pentru nivelul batalionului și brigăzii” (GBAD C2 Layer).

Participanții la GBAD modular (Belgia, Danemarca, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Țările de Jos, Slovenia, Spania și Regatul Unit) au urat bun venit în cadrul proiectului Norvegiei, Poloniei, Portugaliei și Statelor Unite. Acesta vizează achiziționarea și punerea în practică a unei soluții modulare pentru apărarea aeriană terestră cu rază de acțiune foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune. Această capacitate va oferi aliaților o soluție modulară, construită în jurul unui modul de comandă și control și a opțiunii de a conecta diferiți efectori pentru amenințările acoperite. Capacitatea plug-and-play va oferi aliaților opțiunea de a schimba, adăuga sau elimina efectori fără probleme, în funcție de amenințările cu care se confruntă.

Pentru cel de-al doilea proiect, C-RAM cu desfășurare rapidă, Norvegia, Polonia și Statele Unite s-au alăturat Germaniei, Greciei, Ungariei și Regatului Unit. Acest proiect are ca scop dezvoltarea și furnizarea unei capacități de protecție a forțelor aliate împotriva amenințărilor cu rachete, artilerie și mortiere. Un accent deosebit al acestui proiect va fi pus pe soluțiile potențiale prin abordări inovatoare, cum ar fi capacitățile bazate pe energie directă.

În cele din urmă, șase aliați – Danemarca, Italia, Portugalia, Spania, Regatul Unit și SUA – au demarat o nouă inițiativă pentru a achiziționa în comun și a pune în funcțiune o capacitate de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață la nivel de batalion și brigadă (GBAD C2 Layer). În lunile următoare, experții din națiunile participante vor identifica soluții potențiale pentru un centru de distribuție a focului. Abordarea multinațională va diminua varietatea de sisteme utilizate și va crește simultan interoperabilitatea între aliații participanți și disponibilitatea operațională a forțelor GBAD ale NATO.

Continue Reading

NATO

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

Published

on

Miniștrii apărării din cele 30 state membre ale NATO au aprobat joi un nou plan general de apărare a Alianței Nord-Atlantice în situații de criză și de conflict, a anunțat secretarul general Jens Stoltenberg după prima zi a reuniunii miniștrilor apărării aliați, care se desfășoară joi și vineri la Bruxelles. Întrebat, în context, despre turneul secretarului american al apărării în țările din regiunea Mării Negre, inclusiv în România, Stoltenberg a răspuns că “Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO”.

Această decizie, anunțată cu o zi în urmă, a fost luată “pentru a ne asigura că vom continua să avem forțele potrivite la locul potrivit, la momentul potrivit” și “pentru a ne proteja cei un miliard de oameni de orice amenințare”, a punctat el.

“Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra obiectivelor de capacitate ale NATO. Acest lucru face parte din procesul de planificare a apărării NATO, iar aceste obiective contribuie la asigurarea faptului că dispunem de capacitățile necesare pentru o descurajare și o apărare credibile”, a precizat Stoltenberg.

Miniștrii apărării au analizat, de asemenea, progresele înregistrate în răspunsul alianței la amenințarea tot mai mare reprezentată de sistemele de rachete ale Rusiei. “Nu vom oglindi comportamentul destabilizator al Rusiei și nu avem nicio intenție de a desfășura noi rachete nucleare terestre în Europa”, a declarat Stoltenberg. “Așadar, punem în aplicare un pachet echilibrat de măsuri politice și militare pentru a răspunde la această amenințare”, a continuat secretarul general aliat.

Potrivit Pentagonului, acest pachet include îmbunătățiri semnificative ale apărării antiaeriene și antirachetă a Alianței. De asemenea, prevede consolidarea capacităților convenționale cu avioane de generația a cincea, adaptarea exercițiilor și a serviciilor de informații, precum și îmbunătățirea pregătirii și eficienței descurajării nucleare.

 

Întrebat, în context, despre turneul secretarului american al apărării în țările din regiunea Mării Negre, inclusiv în România, Stoltenberg a răspuns că “Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO”.

“Ne-am sporit prezența în Marea Neagră pentru că Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO. Trei aliați ai NATO sunt state riverane: Turcia, România și Bulgaria, iar apoi, desigur, avem doi parteneri foarte apropiați, Georgia și Ucraina, și am asistat la anexarea ilegală a Crimeei și am văzut comportamentul agresiv al Rusiei în Marea Neagră. Așadar, ne-am sporit prezența în regiune, în aer, pe uscat și pe mare, și evaluăm în mod constant ce putem face mai mult, în parte prin creșterea prezenței, dar și prin creșterea capacității noastre de a desfășura rapid forțe, dacă este necesar. Și tocmai de aceea avem nevoie de o pregătire ridicată a forțelor noastre”, a completat el.

Planul de apărare împotriva oricărui atac din partea Rusiei vine și în contextul avertismentelor lansate de secretarul Lloyd Austin la București, care a afirmat că regiunea Mării Negre este vulnerabilă la agresiunea Rusiei și că regiunea face parte din interesul naţional al SUA. Marți, la Kiev, el a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia. “În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus Austin.

Continue Reading

NATO

Exercițiul Castle Forge: Avioane de luptă ale forțelor aeriene ale României, Canadei și SUA execută misiuni în zona Mării Negre pentru întărirea flancului estic al NATO

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Forțele Aeriene Române participă, în această perioadă, cu forțe și mijloace la exercițiul CASTLE FORGE, în cadrul căruia efectuează în comun cu partenerii americani și canadieni o serie de misiuni în zona Mării Negre, informează ROAF într-un comunicat.

Exerciţiul are ca scop principal demonstrarea coeziunii în aplicarea măsurilor NATO de reasigurare a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și capacitatea de dislocare rapidă a Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii din Europa (USAFE) în scopul susținerii acestor măsuri.

Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii în Europa sunt prezente la exercițiul CASTLE FORGE cu aeronave F-15 dislocate de pe locația Larissa, Grecia, în Baza 86 Aeriană, informează și Comandamentul aerian aliat.

Partenerii canadieni participă cu aeronavele CF-188 Hornet dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru executarea misiunii de Poliție Aeriană Întărită (eAP).

“Întreg personalul Bazei 86 participă la acest exercițiu, asigurând cazare, hrănire, logistică de aerodrom, tot ceea ce este necesar pentru că exercițiul să se desfășoare în bune condiții. Suntem implicați în totalitate și pregătiți pentru a găzdui și pe viitor astfel de exerciții”, a declarat comandorul Cătălin Micloș, locțiitorul comandantului Bazei 86 Aeriană.

O dublă premieră pentru “Viperele din Bărăgan” care consolidează, alături de aviatorii de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, prin participare efectivă, efortul NATO de întărire a flancului estic al Alianței Nord Atlantice într-o perioada plină de provocări. 

NATO notează că “aceste misiuni sporesc integrarea între aliații NATO din regiunea Mării Negre, subliniind în același timp legăturile transatlantice puternice de care se bucură Alianța”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN6 mins ago

Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice: Este esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 grade

COMISIA EUROPEANA16 mins ago

Consiliul European cere Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil

NATO20 mins ago

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

NATO48 mins ago

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din “unele state membre”: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH14 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA14 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

POLITICĂ20 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu21 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending