Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite: Viitorul țării noastre este unul european și nu are altă direcție decât cea în care valorile democratice sunt respectate

Published

on

© Administrația Prezidențială

Viitorul României este unul european, asigurat de însăși deschiderea oferită de dispozițiile Constituției, iar parcursul țării noastre nu are o altă direcție decât cea în care valorile democratice sunt respectate, interiorizate și promovate a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, într-un discurs susținut la evenimentul centenar organizat de Curtea Constituţională a României cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite din 1923.

Moştenirea democratică a Constituţiei din 1923 presupune o răspundere comună, iar Parlamentul prin legile adoptate trebuie să nu se abată de la valorile constituţionale şi celelalte autorităţi publice trebuie să respecte separaţia şi echilibrul puterilor în stat, în spiritul loialităţii constituţionale, a mai subliniat șeful statului, în alocuțiunea susținută la Palatul Parlamentului.

“Viitorul ţării noastre este unul european, asigurat de însăşi deschiderea oferită de dispoziţiile Constituţiei noastre. Parcursul ţării noastre nu are o altă direcţie decât cea în care valorile democratice sunt respectate, interiorizate şi promovate. În vremuri tumultoase, acestea reprezintă o busolă şi un filtru pentru deciziile publice, pentru clasa politică şi pentru cetăţeni. La 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite, moştenirea sa democratică ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm cu orice preţ şi să construim viitorul pe care ni-l dorim, într-un cadru constituţional permanent adaptat la realitatea momentului şi la nevoile societăţii. Această moştenire presupune o răspundere comună. Ea aparţine clasei politice, Parlamentului, care are datoria ca, prin legile adoptate, să nu se abată de la valorile constituţionale. Responsabilitatea este, în egală măsură, şi a celorlalte autorităţi publice, cărora le revine obligaţia de a respecta separaţia şi echilibrul puterilor în stat, în spiritul loialităţii constituţionale. Prin misiunea sa constituţională, Curtea Constituţională are, deopotrivă, un rol major ca, prin fiecare decizie sau hotărâre adoptată cu obiectivitate şi profesionalism, să consolideze încrederea cetăţenilor în statul de drept”, a spus președintele.

 

El a subliniat că, în calitatea sa de preşedinte, va continua să “vegheze la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, rămânând un susţinător ferm al parcursului european al ţării noastre, bazat pe unitate, perseverenţă şi dorinţa continuă de a construi o societate mai bună”.

Potrivit preşedintelui Iohannis, Constituţia din 1923 – una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri – a fost o “operă juridică modernă, de inspiraţie europeană, care a reflectat nu doar o serie de aspiraţii şi tradiţii specifice societăţii româneşti, ci şi apartenenţa naturală a României la spaţiul cultural, politic şi juridic al democraţiilor occidentale”.

“Consacrarea expresă a caracterului unitar al statului, a drepturilor civile şi politice, protejarea libertăţii religioase, dreptul minorităţilor naţionale, regimul proprietăţii, interzicerea discriminării pe motive etnice, de limbă sau de religie şi a pedepsei cu moartea în timp de pace, ca şi interzicerea cenzurii sunt doar câteva dintre elementele modernizatoare pe care Constituţia din 1923 le-a adus statului român. În Legea fundamentală de acum un secol şi-au găsit loc principiile constituţionalismului liberal, printre care se numără separaţia puterilor în stat, raţionalizarea procesului legislativ sau consacrarea controlului de constituţionalitate asupra legilor, realizat atunci prin Curtea de Casaţie şi Justiţie”, a completat şeful statului.

El a subliniat că “istoria ne-a arătat însă că o constituţie, indiferent cât este de avansată şi de bine concepută, nu poate să devină singură o stavilă împotriva autoritarismului”.

“Pentru ca drumul unei naţiuni să nu fie deviat spre autocraţie şi dictatură, este esenţial ca cetăţenii şi autorităţile publice deopotrivă să conştientizeze că orice cedare de la principii fundamentale poate, în timp, să compromită parcursul democratic”, a transmis Iohannis.

Şeful statului a adăugat că Legea fundamentală din 1923 rămâne “expresia reuşitei proiectului naţional”, menţionând că în anul 1991, după căderea regimului comunist, aceasta a inspirat şi noua Constituţie, prin care a fost asigurată continuitatea unor principii şi a unor idealuri.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

SONDAJ INSCOP: 69,1% dintre români ar vota un naționalist ca președinte. 61,6% și-ar schimba opțiunea dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din UE și 81% ar face la fel dacă ar propune apropierea de Rusia

Published

on

Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens în perioada ulterioară anulării alegerilor prezidențiale din 2024 arată că 69,1% dintre cetățenii români ar vota un candidat naționalist la viitorul scrutin prezidențial, însă 61,6% dintre aceștia și-ar schimba opțiunea de vot dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din Uniunea Europeană, iar 81% ar face același lucru dacă acest candidat ar propune o apropiere a României de Rusia.

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 decembrie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist

69.1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 65.7% în ianuarie 2022). 27.3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (față de 32.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 3.6% din total eșantion.

© INSCOP

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune ieșirea României din UE

Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 33.1% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanților la sondaj). 61.6% și-ar schimba opțiunea. 5.3% nu știu sau nu răspund.

Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 39.7% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 55.1% susțineau contrariul.

© INSCOP

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune o apropiere a României de Rusia

Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 16% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere față de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul participanților la sondaj) și 81% și-ar schimba-o. 3% nu știu sau nu răspund.

Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 26% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 68.4% susțineau contrariul.

© INSCOP

Continue Reading

POLITICĂ

Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria pro-europeană a României, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului de către membrii noului Executiv condus de Marcel Ciolacu, desfăşurată la Palatul Cotroceni.

“Felicitări pentru noul Guvern. Intraţi într-o perioadă dificilă în noile responsabilităţi. Vă doresc să reuşiţi în tot ce vă propuneţi”, le-a transmis Klaus Iohannis noilor membri ai Executivului.

Şeful statului a adăugat că românii aşteaptă soluţii şi stabilitate şi le-a urat membrilor noului Cabinet “multă energie”.

“Vă rog să reuşiţi pentru România şi pentru români. Oamenii aşteaptă soluţii, oamenii aşteaptă stabilitate şi oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria României, cea stabilită de fiecare dată când s-a pus problema în ultimii 35 de ani, direcţia pro-europeană”, a spus Klaus Iohannis.

El a reiterat că situaţia actuală este unică în istoria ţării noastre, când au fost anulate alegerile.

“Trebuie să înţelegem că pentru mulţi români există preocupări majore. Toată lumea cu care am vorbit şi despre care am aflat doreşte stabilitate şi doreşte cu orice preţ să păstrăm parcursul euroatlantic al României. În acest sens, vă rog să acţionaţi aşa”, a completat preşedintele.

Klaus Iohannis a menţionat două dintre provocările majore pentru noul Executiv – construcţia bugetului pentru 2025, “o sarcină complicată”, şi stabilirea calendarului electoral pentru alegerea preşedintelui României.

“Vă doresc mult succes, multă energie, multă răbdare şi multe realizări pentru România şi pentru români. La mulţi ani!”, a încheiat preşedintele Iohannis.

Miniştrii Cabinetului Ciolacu au depus, luni seara, jurământul de credinţă în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni.

La ceremonie au fost prezenţi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Ilie Bolojan şi Ciprian Şerban.

Noul Guvern a primit luni votul de învestitură în plenul reunit al Parlamentului.

Continue Reading

POLITICĂ

Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni

Published

on

© Guvernul României

Senatorii şi deputaţii au acordat, luni, în şedinţă comună în plenul Parlamentului României, votul de încredere Guvernului condus de Marcel Ciolacu.

S-au înregistrat 240 de voturi “pentru” şi 143 de voturi “împotrivă”, a anunţat deputatul PSD Daniel Suciu, care a prezentat procesul verbal referitor la rezultatul votului. Majoritatea de 50%+1 era reprezentată de 234 de voturi.

Au fost prezenţi 450 de parlamentari, 383 fiind voturile exprimate.

 

PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns luni dimineață la un acord de coaliție pentru formarea viitorului guvern și privind componența cabinetului guvernamental, convenind, de asemenea, să aibă un candidat comun la președinție în persoana lui Crin Antonescu, această decizie urmând a fi votată în forurile de conducere ale fiecărui partid, au anunțat liderii coaliției, Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (minorități), într-o declarație de presă susținută la Parlament. 

De asemenea, președinte al Senatului a fost ales Ilie Bolojan, actualul lider al PNL, iar Ciprian Șerban, din partea PSD, a fost ales președinte al Camerei Deputaților. Evenimentele au fost formate de o nouă serie de consultări cu președintele Klaus Iohannis, care l-a desemnat pe Marcel Ciolacu pentru un nou mandat de prim-ministru. Duminică, președintele a avut consultările cu partidele parlamentare, în urma cărora a anunțat că după finalizarea negocierilor în coaliția pro-europeană și votarea președinților Parlamentului va fi în poziția de a desemna un prim-ministru.

Citiți și Aderarea României la OCDE în 2026, creșterea rolului în NATO și un parteneriat strategic pentru integrarea R. Moldova în UE, printre prioritățile noului Guvern de la București

Noul Guvern are 16 ministere din care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, conform negocierilor finalizate între cele trei partide care vor forma coaliția de guvernare.

Astfel, ministerele pe care le vor conduce reprezentanții PSD sunt următoarele: Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr, Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan, Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu, Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila, Ministerul Agriculturii – Florin Barbu, Ministerul Culturii – Natalia Intotero, Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu, Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu. Marian Neacșu va ocupa funcția de vicepremier fără portofoliu.

În ceea ce privește PNL, liberalii vor conduce următoarele ministere: Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu (și vicepremier),  Ministerul Educaţiei – Daniel David, Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Marcel Boloş, Ministerul Mediului – Mircea Fechet, Ministerul Energiei – Sebastian Burduja.

Ministerele UDMR vor fi: Ministerul Finanţelor – Tanczos Barna (și vicepremier), Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila.

Context

Președintele Klaus Iohannis a făcut săptămâna trecută, de la Bruxelles, un apel la partidele politice și la liderii acestora să lase “certurile mărunte” și să se așeze la masa negocierilor, pentru a vota un nou guvern, subliniind că toată lumea așteaptă adoptarea bugetului pentru anul 2025 și organizarea alegerilor prezidențiale în prima parte a anului viitor.

În urma alegerilor parlamentare, formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, reprezentând 65% din mandatele din legislativ, au adoptat, la Palatul Victoria, un comunicat comun prin care au anunțat angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.

Cu toate acestea, Uniunea Salvați România s-a retras de la negocieri, criticând faptul că o listă de opt măsuri concrete nu a fost luată în calcul de celelalte formațiuni, în vreme ce PSD, PNL și UDMR au considerat că acestea sunt inacceptabile. Printre măsuri se numărau demisia președintelui Klaus Iohannis, adoptarea bugetului, demiterea șefului AEP și a șefilor serviciilor de informații.

Între timp, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că PSD va merge în opoziție și va vota un guvern minoritar dreapta. Acest lucru nu a fost de acceptat de către UDMR, iar USR a evocat posibilitatea organizării de alegeri anticipate, în timp ce PNL s-a declarat pregătit să își asume responsabilitatea guvernării. În cele din urmă, PSD, PNL, UDMR și minoritățile s-au reașezat la masa negocierilor.

România traversează o situație fără precedent în istoria sa post-decembristă. Curtea Constituțională a României a anulat pe 6 decembrie, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, una nemaiîntâlnită în țara noastră, a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.

În expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, CCR a invocat și articolul 83 aliniatul 2 din Constituția României, prin care actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul. Mandatul președintelui Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
NATO5 hours ago

Spania este un ”partener de încredere” în cadrul NATO, reacționează Pedro Sanchez după ce Donald Trump a criticat Madridul pentru cheltuielile pentru apărare

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Dan Motreanu devine membru supleant în Comisia pentru sănătate publică din PE: Mă voi lupta ca pacienții UE să aibă acces egal la medicamente

U.E.5 hours ago

Donald Tusk propune UE o “mare campanie de de-reglementare” și revizuirea Green Deal pentru a ieftini cea mai scumpă energie din lume: Dacă Europa dă faliment, cine va mai proteja mediul în locul nostru?

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Donald Tusk le reamintește europenilor că au descoperit America și îl parafrazează pe Kennedy: Întrebați-vă ce poate face Europa pentru securitatea ei, nu SUA. Pentru a evita repetarea istoriei, trebuie să fim înarmați

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

PE adoptă o rezoluție prin care solicită statelor UE să nu recunoască viitoarele ”alegeri frauduloase” din Belarus

ROMÂNIA8 hours ago

ICI București găzduiește International Conference on Virtual Learning în aprilie, în cadrul celei de-a doua ediții a Digital Innovation Summit Bucharest

ENGLISH8 hours ago

INTERVIEW | 62 years after the Élysée Treaty, France and Germany’s ambassadors assure that the Franco-German engine for Europe will not fail and express confidence that Romania will remain a valuable NATO and EU member

INTERVIURI8 hours ago

INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE

U.E.8 hours ago

Germania dorește ca UE să adopte o poziție mai fermă față de amenințările hibride ale Rusiei, extinzând regimul de sancțiuni și limitând misiunile diplomatice ale Moscovei în Europa

INTERNAȚIONAL9 hours ago

UE vrea să devină un actor de securitate și un ”partener transatlantic mai puternic, inclusiv în contextul NATO”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Donald Tusk le reamintește europenilor că au descoperit America și îl parafrazează pe Kennedy: Întrebați-vă ce poate face Europa pentru securitatea ei, nu SUA. Pentru a evita repetarea istoriei, trebuie să fim înarmați

INTERVIURI8 hours ago

INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Noul șef al diplomației SUA, Marco Rubio, promite “o politică externă a interesului național” și a păcii prin forță. Primele întâlniri, în format “Quad”, cu omologii din Australia, India și Japonia, pentru securitatea indo-pacifică

CHINA1 day ago

Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”

SUA2 days ago

Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou

SUA2 days ago

Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii

ROMÂNIA6 days ago

Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie

SUA7 days ago

În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”

ROMÂNIA1 week ago

Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%

SUA1 week ago

Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin

Trending