Connect with us

NATO

Klaus Iohannis, la 15 ani de apartenență a României la NATO: Am aderat la cea mai puternică alianță din istoria omenirii. România va continua să fie un aliat de încredere și un pilon de stabilitate la Marea Neagră

Published

on

© Administrația Prezidențială

În urmă cu 15 ani România a aderat la cea mai puternică alianță din istoria omenirii, iar aceasta va continua să fie un aliat de încredere și un pilon de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre, a afirmat președintele Klaus Iohannis, marți, de la tribuna Parlamentului, la şedinţa solemnă dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea ţării noastre la NATO și a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Într-un discurs în care a evocat importanța NATO ca alianță ce celebrează anul acesta 70 de ani de existență, Iohannis a subliniat că ”istoria ne-a demonstrat că principiile democratice și o comunitate bazată pe solidaritate și responsabilitate față de securitatea aliaților reprezintă esența proiectului euroatlantic și cheia succesului misiunilor NATO”.

Discursul șeful statului, axat deopotrivă pe aniversarea a șapte decenii de la înființarea Alianței și pe aniversarea apartenenței României la NATO, a cuprins și elemente de critică la adresa actualei majorități parlamentare și a Guvernului

Pentru țara noastră, nu a fost deloc ușoară revenirea la democrație după epoca neagră a comunismului și tocmai de aceea merită salutat și apreciat efortul conjugat al tuturor forțelor politice, al diplomației și al armatei, care a făcut posibil dezideratul național de a aduce România în NATO și în spațiul valorilor euroatlantice. Cu atât mai condamnabile sunt acțiunile actualei majorități PSD, care, prin asaltul – fără precedent în ultimii treizeci de ani – la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană”, a mai spus Iohannis.

În aceeași direcție, președintele a oferit ca exemple demersul ministrului Apărării de a contesta în justiţie decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării și dificultatea Guvernului și a Ministerului Apărării Naționale de a cheltui 2% din PIB pentru Apărare, mare parte din buget fiind dedicată Strategiei de Înzestrare a Armatei.

Mai mult, Klaus Iohannis a insistat asupra eforturilor pe care România le-a întreprins în ultimii ani și a punctat susținerea țării noastre pentru consolidarea relației transatlantice.

În NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. (…) La ultimele summituri NATO, desfășurate la Varșovia și Bruxelles, am susținut necesitatea întăririi procesului de adaptare a Alianței prin măsuri destinate consolidării apărării pe Flancul Estic. Mă refer aici la prezența aliată înaintată din România și din regiunea Mării Negre, precum și la cea din Polonia și statele baltice. Toate aceste eforturi ale noastre au condus la adoptarea de noi decizii cu relevanță operațională. Am înființat Brigada Multinațională Sud-Est la Craiova și participăm cu militari în Polonia, în cadrul grupului de luptă condus de Statele Unite ale Americii. Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est a primit certificarea capabilității  operaționale finale anul trecut”.

În finalul discursului său, șeful statului a ținut să precizeze că s-a implicat și că va continua să o facă pentru ca România să își consolideze prezența pe agenda aliată a situației de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toți aliații ca fiind esențială pentru securitatea euroatlantică.

”Voi susține ferm, în continuare, poziția României de abordare unitară, coerentă pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, condiție esențială pentru gestionarea eficientă a provocărilor în creștere la adresa mediului de securitate regional. (…) În ultimii ani, România a reușit să consolideze prezența pe agenda aliată a situației de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toți aliații ca fiind esențială pentru securitatea euroatlantică. Este un efort în care m-am implicat personal, și voi continua să o fac, pentru că este în interesul strategic al României. (…) Nu pot să închei fără a sublinia, încă o dată, faptul că NATO a devenit, în cei 70 de ani de existență, singura organizație care poate oferi un mediu de securitate robust, cu garantarea eficientă a securității tuturor membrilor săi. Efortul comun al tuturor aliaților a permis ca organizația să se afirme pe plan mondial ca un garant al stabilității, păcii și dialogului. Reafirm cu tărie că România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor comune împărtășite de membrii Alianței și al consolidării sale în continuare și un pilon de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre, astfel încât cetățenii români să fie în siguranță. Ca Președinte, voi continua să acționez cu determinare pentru ca NATO să fie tot mai puternică, iar profilul României în Alianță să fie tot mai vizibil și consolidat. Vă asigur că vom rămâne un actor relevant și de încredere în cadrul NATO, care își respectă toate angajamentele asumate! La mulți ani, România! La mulți ani, NATO!”, a conchis Klaus Iohannis.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

România a aniversat vineri, 29 martie, 15 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 70 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice.

Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Astăzi, 2 aprilie 2019, România celebrează 15 ani de la ridicarea, pentru prima dată, a drapelului național la cartierul general al Alianței, marcând simbolic debutul țării noastre în calitate de membru al NATO.

Momentul a fost marcat printr-o ședință solemnă a Parlamentului României la care participă și președintele Klaus Iohannis. De asemenea, cu aceeași ocazie, secretarul general al Alianței i-a transmis un mesaj șefului statului în care a salutat contribuția țării ”la securitatea noastră comună și la apărarea noastră colectivă, la misiunile și operațiile Alianței”.

Într-un context similar, secretarul de Stat american Mike Pompeo l-a primit luni la Departamentul de Stat pe ministrul român Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, o reuniune prilejuită de momentul simbolic al aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO, precum și a 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Două avioane ale Forțelor Aeriene Italiene au efectuat prima misiune de alertă în spaţiul aerian al României

Published

on

© Allied Air Command/ NATO

Două avioane Eurofighter ale Forţelor Aeriene italiene, care în prezent se află pe teritoriul României executând misiuni de poliţie aeriană, au fost lansate la ordinul Centrului pentru Operaţii Aeriene Mixte din Torrejon, Spania, pentru prima dată de la sosirea acestora la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, în luna mai a acestui an, informează Comandamentul Aerian al NATO într-un comunicat.

Avioanele au decolat joi în doar câteva minute de la primirea informaţiei că un avion neindentificat zboară în apropierea spaţiului aerian NATO, deasupra apelor internaţionale ale Mării Negre. Odată ce acest avion neidentificat a părăsit zona, avioanele italiene Eurofighter s-au întors la baza aeriană din Constanţa. Profesionalismul şi timpul de răspuns al acestora demonstrează că NATO este pregătit să răspundă în faţa a astfel de provocări”, transmite comunicatul aliat.

Aceasta este o procedură standard, pe care Forţele Aeriene Române o realizează, în mod normal, în astfel de situaţii. Joi, piloţii avioanelor italiene Eurofighter au cooperat cu piloţii avioanelor bulgare MiG-29, care au fost, de asemenea, lansate de către Centrul pentru Operaţii Aeriene Mixte.

Citiți și Patru avioane Eurofighter italiene și 130 de militari vor apăra spațiul aerian al României până în luna august, ca parte a misiunilor de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră

Contribuţia italiană la misiunile de Poliţie Aeriană NATO evidenţiază solidaritatea aliată în asigurarea securităţii colective, mai arată sursa citată.

Prin acest zbor, alături de avioanele militare ale Forţelor Aerine Române, care, de obicei, execută misiuni de Poliţie Aeriană deasupra ţării lor, avioanele italiene Eurofighter au executat un total de 150 de ore de instruire cu aliaţii, în prima lună de la dislocarea acestora pe teritoriul României.

Continue Reading

NATO

România devine cel de-al 22-lea membru al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallinn

Published

on

România devine, începând de astăzi, membru cu drepturi depline în calitate de națiune-sponsor al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cinernetice de la Tallinn, devenind cel de-al 22-lea membru.

Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Serviciului Român de Informații, ”decizia vine la capătul unui an în care SRI a participat activ la acțiunile de analiză tehnică și de instruire a experților internaționali”.

Amintim că în luna aprilie a anului trecut, și Portugalia a centrului care se concentrează, în mod particular, asupra cercetării, pregătirii și exercițiilor în domeniul apărării cibernentice.

CCDCOE oferă atât țărilor membre, cât și NATO, expertiză în apărarea cibernetică în domeniile tehnologiei, strategiei, operațiunilor și dreptului. 

Centrul de Excelență a fost înființat în 2008, la un an după un atac cibernetic masiv care a vizat Estonia și a fost recunoscut rapid de NATO și SUA care au aderat la acesta în 2011.

Centrul este dotat şi finanţat de ţările membre. Acesta numără în prezent 21 ţări membre ale NATO, printre ele aflându-se state precum Statele Unite, Spania, Germania, Franța sau Polonia.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Acord militar americano-polonez la Washington: Donald Trump a aprobat desfășurarea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia, deși Varșovia dorea crearea unei baze militare SUA numită ”Fort Trump”

Published

on

Preşedintele Donald Trump s-a angajat miercuri, la Washington, în faţa omologului său polonez Andrzej Duda, să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia, care urmăresc să descurajeze o potenţială agresiune din partea Rusiei și care doreau inițial stabilirea unei prezențe militare permanente a Statelor Unite pe teritoriul țării, fiind dispuse să aloce 2 miliarde de dolari pentru o astfel de investiție.

Trump a făcut acest anunţ la Casa Albă, într-o conferinţă de presă cu preşedintele Andrzej Duda, la scurt timp după semnarea unei declaraţii comune de susţinere a cooperării militare bilaterale şi după ce au urmărit zborul unui avion F-35, informează Reuters.

De altfel, vizita președintelui Poloniei la Washington, a doua în mai puțin de un an, a fost axată pe dimensiunea cooperării militare, Varșovia comandând deja 30 de avioane americane F-35 pentru a-și înlocui flota existentă, și pe dimensiunea cooperării energetice, unde Polonia se transformă într-un hub regional pentru gazul natural lichefiat american.

“Președintele Duda și cu mine am semnat o declarație comună care afirmă cooperarea semnificativă în domeniul apărării dintre națiunile noastre. Și, așa cum arată declarația, Statele Unite și Polonia nu sunt legate doar de un parteneriat strategic, ci de valori comune adânci, de obiective comune și de o prietenie foarte puternică și perseverentă”, a spus Trump, în debutul conferinței de presă, în condițiile în care vizita președintelui Poloniei a avut loc la aniversarea a 100 de ani de relații diplomatice.

În replică, Andrzej Duda l-a invitat pe Donald Trump, în septembrie, la Varșovia pentru a participa la ceremonii de comemorare a victimelor căzute în al Doilea Război Mondial, conflagrație ce a început acum 80 de ani, la 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei de către Germania nazistă.

Polonia dorea ”Fort Trump”. Președintele SUA a aprobat deplasarea din Germania în Polonia a unui contingent de 1.000 de militari

Duda, care ia în calcul denumirea acestei desfăşurări de trupe americane “Fort Trump”, a afirmat că suplimentarea trupelor este necesară din cauza agresiunii suferite în trecut de Polonia din partea Moscovei şi pentru a sprijini consolidarea legăturilor acestui stat cu Occidentul.

Rusia îşi arată din nou faţa aspră, neprietenoasă şi imperială“, a declarat Duda, potrivit Agerpres.”Rusia caută mereu să ne ia teritoriul”, a adăugat preşedintele polonez.

La începutul discuţiilor cu omologul polonez, liderul de la Casa Albă afirmase că acest contingent ar putea fi deplasat din cadrul forţelor americane staţionare în Germania, ţară pe care Trump a criticat-o din nou că plăteşte prea puţin pentru apărarea comună a NATO.

© President of Poland official website

Întrebat în legătură cu o acţiune concretă, el a menţionat sporirea efectivului din Polonia cu 2.000 de militari. Totuşi, nu este vorba de o suplimentare a trupelor americane în Europa, ci de relocarea unor militari mobilizaţi în prezent în Germania.

„Decizia nu este finală“, a precizat liderul de la Casa Albă, citat de AFP, potrivit Adevărul.

Pe de altă parte, el a evitat un răspuns concret în privinţa stabilirii unei baze permanente în Polonia, o decizie care ar putea irita Moscova, care acuză că o astfel de prezență permanentă ar încălca Actul Fondator NATO-Rusia. În prezent, aproape 5.000 de soldaţi americani staţionează prin rotaţie în teritoriul polonez în cadrul operaţiunilor NATO, Polonia găzduind unul dintre cele patru batalioane ale NATO pe flancul estic.

Trump: Sper că Polonia va avea o relaţie minunată cu Rusia

Decizia preşedintelui american reprezintă un efort de a satisface interesele Poloniei, un aliat cheie al NATO, fără a-l antagoniza în mod făţiş pe preşedintele rus Vladimir Putin, cu care Trump ar dori să aibă relaţii de prietenie, comentează Reuters.

“Sper că Polonia va avea o relaţie minunată cu Rusia. Sper că vom avea o relaţie minunată cu Rusia”, a mai declarat Trump.

Decizia SUA, salutată de NATO

Statele Unite au deja trupe în Polonia în baza acordului din 2016 cu NATO, ca răspuns la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg a salutat anunţul preşedintelui american.

“Anunţul de astăzi este parte a eforturilor NATO măsurate, defensive şi proporţionale de întărire a (politicii) noastre de apărare şi descurajare”, a declarat Stoltenberg.

De altfel, cel mai recent, la reuniunea ministerială de la Washington în care NATO a aniversat 70 de ani de la înființare, Alianța a decis să investească peste 260 de milioane de dolari în dezvoltarea infrastructurii militare aliate, sumă ce va fi alocată unui proiect de susținere a forțelor americane prezente în centrul Poloniei.

Andrzej Duda s-a aflat într-o vizită la Casa Albă şi anul trecut, când a plecat cu o zi mai devreme de la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București și i-a lansat omologului american propunerea țării sale de a găzdui o bază militară americană permanentă și care să se numească ”Fort Trump”.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Tot la capitolul relației bilaterale, Varșovia a găzduit în luna februarie o reuniune ministerială dedicată situației din Orientul Mijlociu și co-prezidată de secretarul de Stat Mike Pompeo și de șeful diplomației polonez Jacek Czaputowicz. În același interval, vicepreședintele SUA Mike Pence a participat alături de președintele Andrzej Duda la ceremonia de semnare a unui contract în valoare de 414 milioane de dolari pentru dotarea armatei poloneze cu lansatoare americane de rachete HIMARS.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending