Connect with us

NATO

Klaus Iohannis, la 15 ani de apartenență a României la NATO: Am aderat la cea mai puternică alianță din istoria omenirii. România va continua să fie un aliat de încredere și un pilon de stabilitate la Marea Neagră

Published

on

© Administrația Prezidențială

În urmă cu 15 ani România a aderat la cea mai puternică alianță din istoria omenirii, iar aceasta va continua să fie un aliat de încredere și un pilon de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre, a afirmat președintele Klaus Iohannis, marți, de la tribuna Parlamentului, la şedinţa solemnă dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea ţării noastre la NATO și a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Într-un discurs în care a evocat importanța NATO ca alianță ce celebrează anul acesta 70 de ani de existență, Iohannis a subliniat că ”istoria ne-a demonstrat că principiile democratice și o comunitate bazată pe solidaritate și responsabilitate față de securitatea aliaților reprezintă esența proiectului euroatlantic și cheia succesului misiunilor NATO”.

Discursul șeful statului, axat deopotrivă pe aniversarea a șapte decenii de la înființarea Alianței și pe aniversarea apartenenței României la NATO, a cuprins și elemente de critică la adresa actualei majorități parlamentare și a Guvernului

Pentru țara noastră, nu a fost deloc ușoară revenirea la democrație după epoca neagră a comunismului și tocmai de aceea merită salutat și apreciat efortul conjugat al tuturor forțelor politice, al diplomației și al armatei, care a făcut posibil dezideratul național de a aduce România în NATO și în spațiul valorilor euroatlantice. Cu atât mai condamnabile sunt acțiunile actualei majorități PSD, care, prin asaltul – fără precedent în ultimii treizeci de ani – la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană”, a mai spus Iohannis.

În aceeași direcție, președintele a oferit ca exemple demersul ministrului Apărării de a contesta în justiţie decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării și dificultatea Guvernului și a Ministerului Apărării Naționale de a cheltui 2% din PIB pentru Apărare, mare parte din buget fiind dedicată Strategiei de Înzestrare a Armatei.

Mai mult, Klaus Iohannis a insistat asupra eforturilor pe care România le-a întreprins în ultimii ani și a punctat susținerea țării noastre pentru consolidarea relației transatlantice.

În NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. (…) La ultimele summituri NATO, desfășurate la Varșovia și Bruxelles, am susținut necesitatea întăririi procesului de adaptare a Alianței prin măsuri destinate consolidării apărării pe Flancul Estic. Mă refer aici la prezența aliată înaintată din România și din regiunea Mării Negre, precum și la cea din Polonia și statele baltice. Toate aceste eforturi ale noastre au condus la adoptarea de noi decizii cu relevanță operațională. Am înființat Brigada Multinațională Sud-Est la Craiova și participăm cu militari în Polonia, în cadrul grupului de luptă condus de Statele Unite ale Americii. Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est a primit certificarea capabilității  operaționale finale anul trecut”.

În finalul discursului său, șeful statului a ținut să precizeze că s-a implicat și că va continua să o facă pentru ca România să își consolideze prezența pe agenda aliată a situației de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toți aliații ca fiind esențială pentru securitatea euroatlantică.

”Voi susține ferm, în continuare, poziția României de abordare unitară, coerentă pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, condiție esențială pentru gestionarea eficientă a provocărilor în creștere la adresa mediului de securitate regional. (…) În ultimii ani, România a reușit să consolideze prezența pe agenda aliată a situației de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toți aliații ca fiind esențială pentru securitatea euroatlantică. Este un efort în care m-am implicat personal, și voi continua să o fac, pentru că este în interesul strategic al României. (…) Nu pot să închei fără a sublinia, încă o dată, faptul că NATO a devenit, în cei 70 de ani de existență, singura organizație care poate oferi un mediu de securitate robust, cu garantarea eficientă a securității tuturor membrilor săi. Efortul comun al tuturor aliaților a permis ca organizația să se afirme pe plan mondial ca un garant al stabilității, păcii și dialogului. Reafirm cu tărie că România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor comune împărtășite de membrii Alianței și al consolidării sale în continuare și un pilon de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre, astfel încât cetățenii români să fie în siguranță. Ca Președinte, voi continua să acționez cu determinare pentru ca NATO să fie tot mai puternică, iar profilul României în Alianță să fie tot mai vizibil și consolidat. Vă asigur că vom rămâne un actor relevant și de încredere în cadrul NATO, care își respectă toate angajamentele asumate! La mulți ani, România! La mulți ani, NATO!”, a conchis Klaus Iohannis.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

România a aniversat vineri, 29 martie, 15 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 70 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice.

Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Astăzi, 2 aprilie 2019, România celebrează 15 ani de la ridicarea, pentru prima dată, a drapelului național la cartierul general al Alianței, marcând simbolic debutul țării noastre în calitate de membru al NATO.

Momentul a fost marcat printr-o ședință solemnă a Parlamentului României la care participă și președintele Klaus Iohannis. De asemenea, cu aceeași ocazie, secretarul general al Alianței i-a transmis un mesaj șefului statului în care a salutat contribuția țării ”la securitatea noastră comună și la apărarea noastră colectivă, la misiunile și operațiile Alianței”.

Într-un context similar, secretarul de Stat american Mike Pompeo l-a primit luni la Departamentul de Stat pe ministrul român Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, o reuniune prilejuită de momentul simbolic al aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO, precum și a 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

În București va fi inaugurată Piața NATO, un spațiu public unde vor fi amplasate steagurile țărilor aliate și simbolul Alianței Nord-Atlantice

Published

on

©️ NATO

Denumirea de Piaţa NATO va fi atribuită spaţiului public situat la intersecţia dintre str. Izvor cu str. Nicolae D. Staicovici (Sectorul 5), potrivit unui proiect adoptat, marţi, de Consiliul General al Capitalei.

Proiectul, propus de primarul general, Gabriela Firea, a fost adoptat cu 43 de voturi pentru şi 2 abţineri, scrie Agerpres.

În acest loc, Ministerul Apărării Naţionale urmează să realizeze un postament pentru amplasarea drapelelor statelor membre ale NATO şi a simbolului Alianţei.

În raportul de specialitate se arată că în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie, se sărbătoreşte Ziua NATO în România, marcată prin organizarea de ceremonialuri militare şi manifestări publice, iar atribuirea denumirii de Piaţa NATO ar avea ca scop consolidarea semnificaţiei acestei zile.

De altfel, în luna aprilie, cu prilejul Zilei NATO în România, Gabriel Leş, ministrul Apărării Naţionale, a declarat, că în curând, în Capitală, în zona în Hotelului Marriott, vor fi demarate procedurile pentru amenajarea Pieţei Arsenalului în Piaţa NATO.

Decizia CGMB se suprapune peste două aniversări importante ale comunității euro-atlantice din luna aprilie. Prima marchează 70 de ani de la înfiinţarea NATO, în aprilie 1949, când 12 state din Europa Occidentală şi America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord, cu scopul de a menține pacea şi apărarea propriei independente, prin solidaritate politică şi printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze şi, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul „un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Al doilea moment aniversar este marcat de împlinirea a 15 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice.

Puteți citi, pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

NATO

Forțele aeriene canadiene au revenit în România: Cinci avioane supersonice CF-188 Hornet vor apăra spațiul aerian la Marea Neagră ca parte a misiunilor NATO

Published

on

© Canadian Armed Forces/ Facebook

Forțele Aeriene Canadiene au revenit vineri în România, ca parte a misiunilor de poliție ale NATO la Marea Neagră, cinci avioane supersonice și un detașament de peste 100 de militari urmând a asigura securitatea spațiului aerian al României și în regiunea Mării Negre în următoarele luni.

Detașamentul canadian format din aproximativ 135 de militari (piloți și personal tehnic) cu cinci aeronave CF-188 Hornet, vor executa misiuni de Poliție Aeriană întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele patru luni, alături de militarii aparținând Forțelor Aeriene Române și aeronavele F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR”, informează Forțele Aeriene Române într-un comunicat.

Aceasta reprezintă a treia rotație a Forțelor Aeriene Regale Canadiene în România, în vederea executării misiunii de Poliție Aeriană Întărită alături de Forțele Aeriene Române, după ce în ultimele patru luni aceste misiuni au fost executate alături de Forțele Aeriene Italiene, prezente la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu cu patru avioane Typhoon.

Anterior, Forțele Aeriene Canadiene și-au încheiat misiunea de poliție aeriană a NATO în România și la Marea Neagră în ianuarie 2019, misiune pe care au executat-o începând cu luna septembrie a anului 2018.

Misiunea face parte din operaţiunea REASURANCE din Europa Centrală şi de Est, iar aceasta a fost desfășurată în premieră la o lună după anexarea Crimeei, în aprilie 2014. Atunci, forţele aeriene canadiene au desfăşurat prima dată o misiune de poliție aeriană în România din aprilie până în august 2014.

În cadrul misiunilor de poliție aeriană din ultimii ani, forțele aeriene britanice și canadiene sunt cele care au asigurat, pe principiu rotațional, aceste operațiuni în spațiul aerian al României și deasupra Mării Negre. Reamintim că anul trecut, forțele armate canadiene (FAC) au trimis aproximativ 135 de militari și patru avioane de vânătoare CF-188 Hornet ale Aviației regale canadiene la Constanța, în România, pentru a lua parte la activitățile poliției aeriene a NATO din septembrie până în decembrie 2017.

Enhanced Air Policing (poliţia aeriană întărită) este o misiune de apărare colectivă pe timp de pace pentru asigurarea integrităţii spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

Reamintim totodată că în contextul ultimei misiuni britanice asigurate cu avioane Typhoon Eurofighter, misiunile de poliție aeriană au interceptat mai multe provocări de această natură din partea Rusiei.

Continue Reading

NATO

Prima țară de pe flancul estic al NATO care achiziționează F-35: SUA au autorizat vânzarea de aeronave de ultimă generație către Polonia

Published

on

© Lockheed Martin

Statele au anunţat miercuri că au aprobat vânzarea a 32 de avioane stealth de ultimă generaţie F-35 către Polonia, în sumă de 6,5 miliarde de dolari, a anunțat Agenţia pentru Cooperare în Domeniul Apărării şi Securităţii din cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Acordul prevede vânzarea a 32 de avioane de vânătoare fabricate de Lockheed Martin şi 33 de reactoare F-135 Pratt and Whitney, însoţite de armamentul şi sistemele de navigaţie necesare, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat, citat de Defense Blog.

Vânzarea propusă va spori inventarul operațional al aeronavelor Poloniei și va îmbunătăți capacitatea de autoapărare aer-aer și aer-sol. Forțele aeriene poloneze MiG-29 și flota Su-22 vor fi înlocuite cu F-35”, se arată comunicatul citat, care adaugă că ”Polonia nu va întâmpina dificultăți în integrarea acestor aeronave în sistemul forțelor sale armate”.

Avionul de tip F-35, dezvoltat de Lockheed Martin şi pilotat pentru prima oară în 2006, este o aeronavă de vânătoare polivalentă, proiectată să fie folosită de Forţele aeriene americane, Corpul puşcaşilor marini şi Marină în aceeaşi versiune.

El are trei variante – cu decolare convenţională (A), cu decolare scurtă şi aterizare verticală (B) şi pentru catapultare (C). Sistemul său stealth, forma şi materialele din care este construit îi permit să pătrundă în zone fără să fie detactat de radar.

Cu nouă țări implicate în dezvoltarea lor – Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Olanda, Turcia, Canada, Danemarca, Norvegia și Australia – avioanele F-35 reprezintă un nou model de cooperare internațională.

Anunțul acestei achiziții a fost oficializat în luna iunie, cu prilejul vizitei preşedintelui polonez Andrzej Duda la Washington, când președintele american Donald Trump a aprobat desfășurarea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia, sporind prezența militară SUA pe teritoriul acestui stat aliat. Planul inițial al Poloniei era de a oferi două miliarde de dolari în schimbul găzduirii unei prezențe americane permanente pe teritoriul său, o propunere de bază militară denumită simbolic ”Fort Trump”.

În luna februarie a acestui an, ministrul Apărării de la Varșovia, Mariusz Blaszczak, a precizat că Polonia va deveni prima țară de pe flancul estic al NATO care se va dota cu avioane F-35, în contextul în care a informat că Polonia va cheltui pentru modernizarea armatei aproximativ 44 de miliarde de euro până în anul 2026, în special pentru a achiziționa avioane, elicoptere și submarine.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Tot în luna februarie, Polonia şi Statele Unite au încheiat un contract în valoare de 414 milioane de dolari (365 de milioane de euro) pentru dotarea armatei poloneze cu lansatoare americane de rachete HIMARS, la ceremonia de semnare a acordului participând președintele polonez Andrzej Duda și vicepreședintele SUA Mike Pence.

De asemenea, în martie 2018, polonezii au cumpărat sistemul de apărare antirachetă american Patriot, cu suma de 3,8 miliarde de euro. 

Polonia se numără printre cele opt ţări membre ale NATO care alocă cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Mai mult, în 2017, președintele Andrzej Duda a promulgat legea prin care bugetul apărării Poloniei va crește progresiv de la 2% din PIB până la 2,5% din PIB în anul 2030.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending