Connect with us

NATO

Klaus Iohannis, la 15 ani de apartenență a României la NATO: Am aderat la cea mai puternică alianță din istoria omenirii. România va continua să fie un aliat de încredere și un pilon de stabilitate la Marea Neagră

Published

on

© Administrația Prezidențială

În urmă cu 15 ani România a aderat la cea mai puternică alianță din istoria omenirii, iar aceasta va continua să fie un aliat de încredere și un pilon de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre, a afirmat președintele Klaus Iohannis, marți, de la tribuna Parlamentului, la şedinţa solemnă dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea ţării noastre la NATO și a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Într-un discurs în care a evocat importanța NATO ca alianță ce celebrează anul acesta 70 de ani de existență, Iohannis a subliniat că ”istoria ne-a demonstrat că principiile democratice și o comunitate bazată pe solidaritate și responsabilitate față de securitatea aliaților reprezintă esența proiectului euroatlantic și cheia succesului misiunilor NATO”.

Discursul șeful statului, axat deopotrivă pe aniversarea a șapte decenii de la înființarea Alianței și pe aniversarea apartenenței României la NATO, a cuprins și elemente de critică la adresa actualei majorități parlamentare și a Guvernului

Pentru țara noastră, nu a fost deloc ușoară revenirea la democrație după epoca neagră a comunismului și tocmai de aceea merită salutat și apreciat efortul conjugat al tuturor forțelor politice, al diplomației și al armatei, care a făcut posibil dezideratul național de a aduce România în NATO și în spațiul valorilor euroatlantice. Cu atât mai condamnabile sunt acțiunile actualei majorități PSD, care, prin asaltul – fără precedent în ultimii treizeci de ani – la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană”, a mai spus Iohannis.

În aceeași direcție, președintele a oferit ca exemple demersul ministrului Apărării de a contesta în justiţie decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării și dificultatea Guvernului și a Ministerului Apărării Naționale de a cheltui 2% din PIB pentru Apărare, mare parte din buget fiind dedicată Strategiei de Înzestrare a Armatei.

Mai mult, Klaus Iohannis a insistat asupra eforturilor pe care România le-a întreprins în ultimii ani și a punctat susținerea țării noastre pentru consolidarea relației transatlantice.

În NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. (…) La ultimele summituri NATO, desfășurate la Varșovia și Bruxelles, am susținut necesitatea întăririi procesului de adaptare a Alianței prin măsuri destinate consolidării apărării pe Flancul Estic. Mă refer aici la prezența aliată înaintată din România și din regiunea Mării Negre, precum și la cea din Polonia și statele baltice. Toate aceste eforturi ale noastre au condus la adoptarea de noi decizii cu relevanță operațională. Am înființat Brigada Multinațională Sud-Est la Craiova și participăm cu militari în Polonia, în cadrul grupului de luptă condus de Statele Unite ale Americii. Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est a primit certificarea capabilității  operaționale finale anul trecut”.

În finalul discursului său, șeful statului a ținut să precizeze că s-a implicat și că va continua să o facă pentru ca România să își consolideze prezența pe agenda aliată a situației de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toți aliații ca fiind esențială pentru securitatea euroatlantică.

”Voi susține ferm, în continuare, poziția României de abordare unitară, coerentă pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, condiție esențială pentru gestionarea eficientă a provocărilor în creștere la adresa mediului de securitate regional. (…) În ultimii ani, România a reușit să consolideze prezența pe agenda aliată a situației de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toți aliații ca fiind esențială pentru securitatea euroatlantică. Este un efort în care m-am implicat personal, și voi continua să o fac, pentru că este în interesul strategic al României. (…) Nu pot să închei fără a sublinia, încă o dată, faptul că NATO a devenit, în cei 70 de ani de existență, singura organizație care poate oferi un mediu de securitate robust, cu garantarea eficientă a securității tuturor membrilor săi. Efortul comun al tuturor aliaților a permis ca organizația să se afirme pe plan mondial ca un garant al stabilității, păcii și dialogului. Reafirm cu tărie că România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor comune împărtășite de membrii Alianței și al consolidării sale în continuare și un pilon de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre, astfel încât cetățenii români să fie în siguranță. Ca Președinte, voi continua să acționez cu determinare pentru ca NATO să fie tot mai puternică, iar profilul României în Alianță să fie tot mai vizibil și consolidat. Vă asigur că vom rămâne un actor relevant și de încredere în cadrul NATO, care își respectă toate angajamentele asumate! La mulți ani, România! La mulți ani, NATO!”, a conchis Klaus Iohannis.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

România a aniversat vineri, 29 martie, 15 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 70 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice.

Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Astăzi, 2 aprilie 2019, România celebrează 15 ani de la ridicarea, pentru prima dată, a drapelului național la cartierul general al Alianței, marcând simbolic debutul țării noastre în calitate de membru al NATO.

Momentul a fost marcat printr-o ședință solemnă a Parlamentului României la care participă și președintele Klaus Iohannis. De asemenea, cu aceeași ocazie, secretarul general al Alianței i-a transmis un mesaj șefului statului în care a salutat contribuția țării ”la securitatea noastră comună și la apărarea noastră colectivă, la misiunile și operațiile Alianței”.

Într-un context similar, secretarul de Stat american Mike Pompeo l-a primit luni la Departamentul de Stat pe ministrul român Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, o reuniune prilejuită de momentul simbolic al aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO, precum și a 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Comitetul Mixt Româno-American s-a reunit la București: SUA vor continua să investească în extinderea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii

Published

on

©️ MApN

România a găzduit miercuri o reuniune a Comitetului Mixt Româno-American pentru implementarea ‚,Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României’’, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005, şi a ,,Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite în România’’, semnat la Washington la 13 septembrie 2011, întrunire ce a fost organizată de Departamentul pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale al Ministerului Apărării Naționale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Delegaţia României a fost condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Nicolae Nasta, şi a cuprins experţi şi invitaţi din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe, temele principale de discuție fiind calendarul exercițiilor militare bilaterale și în cadrul NATO din anii următori și continuitatea investițiilor SUA și a finanțării naționale pentru dezvoltarea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și de la Câmpia Turzii.

Delegaţia SUA a fost condusă de generalul maior David Julazadeh, director pentru planuri, politici, strategii şi capabilităţi la Comandamentul Forţelor SUA în Europa (US EUCOM), şi a inclus experţi şi invitaţi din cadrul acestui comandament, din cadrul Comandamentului Forţelor Terestre (USAREUR), Comandamentul Forţelor Aeriene (USAFE), Comandamentul Forţelor Navale (NAVEUR), precum şi din cadrul Ambasadei SUA de la Bucureşti.

Membrii delegaţiilor au purtat discuţii referitoare la calendarul exerciţiilor bilaterale şi multinaţionale, inclusiv în cadrul NATO, planificate să se desfăşoare în cursul anului curent şi în 2020 pe teritoriul României, proiectele de investiţii dezvoltate de SUA şi cele cu finanţare naţională, în facilităţile şi zonele convenite, precum şi alte aspecte practice în sprijinul implementării prevederilor acordurilor bilaterale România-SUA gestionate de către Comitetul Mixt Româno-American.

Cu acest prilej, delegaţia română a mulţumit partenerului strategic pentru contribuţia semnificativă cu forţe şi tehnică în cadrul exerciţiilor planificate şi a reiterat disponibilitatea furnizării sprijinului logistic al naţiunii gazdă şi asigurării măsurilor de protecţie a forţei pe timpul desfăşurării exerciţiilor.

Subiectul proiectelor de investiţii dezvoltate de SUA şi cele cu finanţare naţională a reprezentat un alt punct important pe agenda discuţiilor, având în vedere că în anii următori este prevăzută extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, demers pentru care atât ţara noastră, cât şi partenerul american vor aloca sume importante.

În marja reuniunii, participanţii au abordat şi subiecte privind provocările curente de securitate în regiunea Mării Negre şi mobilitatea militară, subliniind, pe de o parte, necesitatea continuării consolidării partenerului strategic cu SUA în domeniul apărării, atât în format bilateral, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, iar pe de altă parte necesitatea modernizării şi adaptării infrastructurii de transport la cerinţele mobilităţii militare, concomitent cu înlesnirea procedurilor diplomatice şi birocratice pentru mărirea capacităţii de mişcare a forţelor armate, conform angajamentelor asumate de România în cadrul Cooperării Permanente Structurale (PESCO) a Uniunii Europene.                                                          

Continue Reading

NATO

Daniel Ioniță, ambasadorul României în R. Moldova: Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace. Decizia de avansare în cooperarea cu NATO aparține exclusiv Chișinăului

Published

on

Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație. Decizia de avansare și coordonatele cooperării sale cu NATO aparține exclusiv Chișinăului, a declarat ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță la conferința națională ”NATO la 70 de ani: între realizări, provocări și oportunități”, organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO).

În discursul susținut cu acest prilej, Ambasadorul României s-a referit la valorile și liniile de acțiune ale Alianței Nord-Atlantice, rolul României în cadrul NATO, contribuția sa la parteneriatul cu Vecinătatea Estică, precum și la rolul NATO în conceptul de ”securitate colectivă”, se precizează într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”România este un promotor al continuării politicii Ușilor Deschise a Alianței și de angajare în dialog și cooperare constructivă a tuturor partenerilor. Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor state a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație. România respectă pe deplin prevederile Constituționale ale Republicii Moldova și știe că decizia de avansare și coordonatele cooperării sale cu NATO aparține exclusiv Chișinăului. România susține prin proiecte concrete și programe dedicate, inclusiv în plan militar, eforturile de reformă și aspirațiile europene ale Republicii Moldova”, a susținut ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță.

Evenimentul s-a desfășurat sub forma unei dezbateri privind evoluțiile actuale din cadrul NATO și a relațiilor NATO-Republica Moldova. Au fost abordate o serie de subiecte de interes, precum: rolul NATO la nivel global și regional, Parteneriatul pentru Pace dintre NATO, precum și cooperarea Republicii Moldova cu Alianța. Evenimentul a reunit oficiali și diplomați din Republica Moldova și state membre ale NATO, experți, reprezentați ai autorităților publice, misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău, organizațiilor societății civile și think-tank-urilor, mediului academic, studenților și mass-mediei din Republica Moldova.

Continue Reading

NATO

Președintele României Klaus Iohannis: O prezență militară aliată unitară, consolidată și coerentă este necesară pe întregul flanc estic pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare a NATO

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut cu fermitate o prezență militară aliată unitară, consolidată și coerentă pe întregul flanc estic.

O astfel de prezenţă este necesară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare a NATO”, a declarat Iohannis, miercuri, la Palatul Cotroceni, la conferinţa ”Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări şi strategii pentru coerenţa măsurilor din regiunea Mării Baltice şi a celor din regiunea Mării Negre”.

El a subliniat că zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi tensiuni latente.

”Involuţiile de securitate din regiunea Mării Negre ca urmare a acţiunilor Rusiei din ultimii ani sunt bine cunoscute de către noi toţi. Din păcate, dezvoltările recente nu oferă premisele revenirii la o stare de normalitate. Dimpotrivă, sunt exemple edificatoare ale potenţialului de escaladare existent în regiune. Zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi tensiuni latente. În plus, constatăm accentuarea climatului de confruntare, militarizarea avansată a Mării Negre şi intensificarea acţiunilor hibride, deosebit de periculoase prin efectele lor, care ne vizează atât pe noi, cât şi pe partenerii noştri şi ai NATO din regiune. Toate aceste realităţi au implicaţii majore, care depăşesc arealul Mării Negre, afectează spaţiul european şi erodează arhitectura de securitate euroatlantică în ansamblul său”, a afirmat şeful statului.

Securitatea în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic, potrivit şefului statului, se reflectă direct asupra securităţii euroatlantice.

Orice deficienţă, orice vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianţei ca întreg şi invită, pur şi simplu, la acţiuni ostile. Este pregătită Alianţa să facă faţă acestor provocări şi să furnizeze răspunsuri concrete unui mediu tot mai impredictibil? A demonstrat până acum că da: dovezile concrete sunt măsurile adoptate şi implementate începând din 2014, continuând cu cele decise în 2016, la Summitul de la Varşovia, şi apoi la Summiturile de la Bruxelles din 2017 şi 2018. Dar nu este suficient! Pentru regiunea Mării Negre se impune, pe mai departe, o abordare articulată şi coordonată în termeni politici, operaţionali şi privind capabilităţile, pentru a restabili echilibrul şi a descuraja acţiunile ostile”, a spus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că rezultatele măsurilor destinate regiunii Mării Negre adoptate la ultimele Summituri NATO sunt vizibile: în domeniul terestru – prin structurile aliate deplin operaţionale găzduite la Craiova şi Bucureşti, iar în domeniile maritim şi aerian – prin activităţile pe care forţele armate române şi cele aliate le desfăşoară împreună.

El a salutat desfăşurarea exerciţiului NATO ”Sea Shield 2019” la Marea Neagră.

”Toate aceste decizii demonstrează înţelegerea clară, la nivel aliat, ca urmare a eforturilor noastre, a realităţii strategice că regiunea Mării Negre este vitală pentru tot spaţiul euroatlantic. Caracterul strategic al Mării Negre trebuie să se reflecte adecvat în coerenţa crescută, care este esenţială, de-a lungul întregului Flanc Estic. Totodată, o abordare strategică a regiunii Mării Negre presupune, în plan operativ, monitorizarea atentă, permanentă a evoluţiilor regionale, consolidarea posturii NATO, precum şi consolidarea capacităţilor de apărare şi creşterea rezilienţei partenerilor Alianţei – şi vorbesc de Ucraina, Georgia şi Republica Moldova”, a adăugat Iohannis.

Președintele României a precizat că deciziile cu relevanţă operaţională adoptate la Summitul NATO de la Bruxelles trebuie valorificate pentru a consolida componentele aliate de pe teritoriul nostru, în special Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova, pentru a avea o prezenţă substanţială a navelor aliate în Marea Neagră şi pentru a intensifica misiunile de poliţie aeriană în regiune.

”Prezenţa aliată din regiunea Mării Baltice şi cea din regiunea Mării Negre trebuie să opereze eficient la toate nivelurile, având la bază aranjamente de comandă şi control coerente”, a mai spus Iohannis.

Șeful statului a mai afirmat că Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi întărirea relaţiei transatlantice, excelentele relaţii cu ceilalţi aliaţi din NATO, precum şi cooperarea complementară a NATO cu Uniunea Europeană reprezintă necesităţi şi garanţii pentru gestionarea eficientă a provocărilor de securitate actuale.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending