Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la 79 de ani de Pogromul din Iași: Rememorarea acestor acte pline de cruzime, un angajament ferm împotriva tendinţelor extremiste care ameninţă pacea socială a societăţii europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, luni, un mesaj cu prilejul comemorării a 79 de ani de la Pogromul din Iaşi, în care a subliniat că rememorarea actelor de la acel moment este şi un angajament ferm de a lupta împotriva tendinţelor extremiste din prezent, reiterând astfel angajamentul României pentru combaterea antisemitismului, urii şi rasismului.

“În urmă cu 79 de ani, un eveniment sângeros a marcat profund trecutul nostru şi va continua să ne umbrească istoria şi să ne ţină în alertă conştiinţele. Unul dintre cele mai teribile pogromuri din al Doilea Război Mondial s-a petrecut la Iaşi, unde acte de o cruzime greu de imaginat au adus comunităţii locale o tristă faimă de abdicare de la valorile fundamentale ale umanităţii. Evreii au fost vânaţi, maltrataţi şi asasinaţi, inclusiv în curtea chesturii locale, aceste acţiuni extrem de violente prefaţând îmbarcarea evreilor în trenuri de marfă, sub consemnul că vor fi deportaţi. Mii de suflete au fost ucise, în căldura toropitoare a verii, prin sufocare şi deshidratare în “trenurile morţii”, dintre care mulţi copii şi bătrâni. Până la 13.000 de evrei români au pierit în timpul acestei crime colective, premeditarea genocidului fiind astăzi dovedită de numeroase surse şi probe. Efortul de a înţelege trecutul este întotdeauna şi un avertisment”, a spus şeful statului în mesajul care a fost transmis de consilierul prezidenţial Andrei Muraru în cadrul evenimentelor comemorative organizate la Iaşi.

Klaus Iohannis a susținut că, în 1941, crima a fost ridicată la rangul de virtute, iar instituţiile care ar fi trebuit să apere populaţia evreiască au acţionat tocmai pentru lichidarea propriilor cetăţeni.

“Oricâte cărţi se vor scrie, oricâte producţii cinematografice se vor realiza şi oricât de mult se va vorbi despre Pogromul din Iaşi, niciodată nu va fi de-ajuns pentru a înţelege cum a fost posibil un asemenea masacru în mijlocul Iaşului şi de ce nu i-a apărat nimeni pe evreii români. Gândurile noastre se îndreaptă către toţi cei care, nevinovaţi fiind, au fost exterminaţi la Iaşi, acum aproape opt decenii, în numele unei ideologii odioase”, a afirmat președintele.

Rememorarea acestor acte pline de cruzime reprezintă un act necesar pentru păstrarea vie în conştiinţa noastră a memoriei celor dispăruţi, dar şi un angajament ferm de a lupta împotriva tendinţelor extremiste care ameninţă pacea socială a societăţii europene din zilele noastre“, a completat șeful statului.

Klaus Iohannis a mai arătat că “România se schimbă în fiecare zi, însă amintirea faptelor trecutului trebuie să rămână mereu prezentă. Dacă până nu cu mult timp în urmă se putea spune că nu există mai nimic despre Pogromul din Iaşi, aici, în oraşul pogromului, acum lucrurile stau cu totul altfel. Monumente, plăci comemorative, pieţe şi, în curând, chiar un muzeu al pogromului, care va putea fi un veritabil centru de cunoaştere şi formare, reprezintă locuri de prezervare şi onorare a memoriei Holocaustului în lupta împotriva uitării. Este un motiv de mândrie pentru autorităţile locale şi centrale, care au înţeles nevoia de a da glas memoriei victimelor inocente”.

Potrivit șefulului statului, în prezent ura este mascată în tactici populiste insidioase, prin care antisemitismul, xenofobia şi intoleranţa ajung să fie ignorate pentru că nu se văd atât de strident. El a avertizat că “extremismele sunt amplificate de manipulare şi ignoranţă, generate şi de lipsa unei educaţii incluzive de calitate”.

Astăzi, ura se poate ascunde în comentarii sordide pe reţele de socializare sau pe forumurile platformelor virtuale. Să nu facem eroarea de a trece prea grăbiţi, fără să mai observăm actele de discriminare şi extremism şi să considerăm că ele rămân doar la periferia societăţii. Să nu devenim, fără să ne dăm seama, martori tăcuţi la relativizarea Holocaustului, la ambiguizarea scopului genocidar, la exonerarea de răspundere a autorităţilor române de atunci, la eroizarea criminalilor“, a precizat Iohannis.

“Chiar dacă astăzi trăim într-o societate profund ataşată de valorile democratice şi ale statului de drept, în care respectul faţă de drepturile omului este fundamental, suntem încă restanţi la a aplica legislaţia pentru a sancţiona alegaţiile antisemite, negarea Holocaustului, derapajele xenofobe, discursul rasist sau cel împotriva recunoaşterii diversităţii. În faţa unor asemenea pericole, pilonii unei societăţi sănătoase rămân legea şi educaţia în spiritul toleranţei, solidarităţii şi a drepturilor fundamentale. Înţelegerea acestor fenomene este şansa noastră de a nu repeta erorile ‘trecutului negru'”, a mai spus președintele.

Şeful statului a reiterat angajamentul ferm al statului român pentru combaterea antisemitismului, urii şi rasismului, precum şi pentru descurajarea oricăror încercări de negare şi falsificare a istoriei Holocaustului, prin reabilitarea celor care se fac vinovaţi de crime de război şi genocid.

Sprijinindu-ne pe lecţia istoriei, Viitorul depinde de fiecare dintre noi! Pentru ca un mâine să existe, suntem datori să apărăm şi să promovăm valorile democratice, să continuăm pe drumul european al păcii şi prosperităţii împreună, pe fundamentul pe care îl punem noi astăzi. Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre!“, a conchis Klaus Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Strategia de vaccinare anti-COVID-19 va fi aprobată de CSAT. Vaccinul este singura soluție de a pune capăt pandemiei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că strategia de vaccinare anti-COVID va fi aprobată într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pe care o va convoca în perioada următoare.

“Strategia de vaccinare anti-COVID va fi supusă aprobării în şedinţa CSAT pe care o voi convoca în perioada imediat următoare”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, după ce a avut, luni, o şedinţă cu ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, pe tema campaniei de vaccinare anti-COVID-19, considerată o problemă de securitate naţională. 

Șeful statului a subliniat că autoritățile s-au mobilizat foarte bine și, la ora actuală, avem o Strategie de vaccinare anti-COVID, care va fi aprobată în zilele următoare.

“Vreau să subliniez că cele trei ministere – Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne – au colaborat foarte bine pentru stabilirea responsabilităților și a căilor de acțiune, pentru pregătirea corespunzătoare a procedurilor şi asigurarea disponibilității personalului medical pentru derularea procesului de vaccinare în condiții de maximă siguranță”, a spus președintele Iohannis.

Conform strategiei, din grupurile prioritare pentru vaccinare împotriva SARS-CoV-2 fac parte: personalul din domeniul sănătății, tot personalul din domeniul sănătății, ca și cel din centre rezidențiale și medico-sociale, populația cu risc ridicat de evoluție severă în cazul infecției și personalul din domenii-cheie, esențiale bunei funcționări a societății.

Vaccinarea se va face etapizat, iar definirea etapelor de vaccinare și inițierea acestora vor fi stabilite în funcție de aprobarea, producția și alocarea unuia sau mai multor vaccinuri către fiecare țară, folosindu-se o procedură specifică în funcție de vaccin.

Președintele a explicat că vaccinul va fi administrat etapizat populației, la locul de muncă, în centre special amenajate și inclusiv “drive-through”.

De asemenea, șeful statului a subliniat că este nevoie de o campanie de informare, de combatere a informațiilor false și a ținut să precizeze că vaccinurile, odată aprobate de organismele de profil, “sunt sigure, eficiente și reprezintă singura soluție viabilă de a pune capăt acestei pandemii”.

Șeful statului a anunțat încă de vineri că luni va avea o şedinţă cu miniştrii Apărării, Sănătăţii şi de Interne pentru a clarifica aspectele care ţin de campania de vaccinare anti-COVID ca şi chestiune de securitate naţională.

România va beneficia pentru început de 10 milioane de doze de vaccin ca parte a contractelor încheiate de Comisia Europeană cu mai mulți producători. Două dintre vaccinurile dezvoltate de companiile Pfizer și BioNTech și Moderna au demonstrat o rată de eficiență de aproximativ 95%.

În România, au fost înregistrate până luni aproximativ 423.000 de mii de cazuri de COVID-19 și 10.177 de decese. Din totalul numărului de cazuri de infectare, din februarie și până în prezent, aproximativ 116.000 sunt cazuri active.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul Bogdan Aurescu, la Forumul ONG-urilor de la Marea Neagră: Economia albastră poate contribui substanţial la tranziția ecologică în spiritul Acordurilor de la Paris și al Green Deal

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Economia albastră poate contribui substanţial la redresarea post-COVID-19, precum şi la tranziţia ecologică în spiritul Acordurilor de la Paris şi al Green Deal, a afirmat luni ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, cu prilejul participării sale la sesiunea de deschidere a celei de-a 13-a ediţii a Forumului Organizaţiilor Neguvernamentale de la Marea Neagră, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Forumul din acest an se desfăşoară sub tema “Promovarea cooperării societăţii civile în regiunea Mării Negre în vremuri de incertitudine” şi este organizat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare – FOND, cu sprijinul Comisiei Europene şi sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe al României.

În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat angajamentul României faţă de cooperarea regională şi dezvoltarea economică durabilă în regiunea Mării Negre. În context, a menţionat progresele realizate în implementarea Sinergiei Mării Negre în timpul Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene, din prima jumătate a anului 2019, prin adoptarea Agendei maritime comune pentru Marea Neagră şi a Agendei strategice pentru cercetare şi inovare în regiunea Mării Negre, precum şi rezultatele Preşedinţiei-în-Exerciţiu a Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), pe care România o deţine în acest an.

“În contextul relansării economice post-pandemie, dar şi a necesităţii consolidării rezilienţei statele şi societale, plecând de la lecţiile învăţate ale combaterii pandemiei, ministrul Afacerilor Externe a evidenţiat oportunităţile oferite de conceptul economiei albastre, de obiectivele de dezvoltare sustenabilă, precum şi importanţa cooperării regionale în depăşirea provocărilor comune. A subliniat faptul că economia albastră poate contribui substanţial la redresarea economică post-COVID-19, precum şi la tranziţia ecologică în spiritul Acordurilor de la Paris şi al Green Deal”, a precizat MAE.

Ministrul Aurescu a evidenţiat rolul societăţii civile în promovarea şi implementarea proiectelor de cooperare în regiune, în baza relaţiilor strânse ale acesteia cu comunităţile locale şi a experienţei în derularea de parteneriate multi-sectoriale, în vederea atingerii unor obiective comune. Înaltul oficial român a accentuat rolul organizaţiilor non-guvernamentale în consolidarea rezilienţei societăţilor şi în consolidarea democraţiei, ca mize esenţiale pentru un viitor mai bun al oricărei societăţi, fie ea în spaţiul euro-atlantic, fie în regiunea Mării Negre sau dincolo de aceasta.

În acest context, Bogdan Aurescu a amintit faptul că România a oferit recent, din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare gestionat de MAE, prin organizaţia European Endowment for Democracy, o contribuţie de 250.000 euro în scopul implementării de proiecte în sprijinul societăţii civile şi al presei independente din Republica Moldova, precum şi o contribuţie în valoare de 100.000 de euro pentru susţinerea societăţii civile şi a presei independente din Belarus, a mai precizat sursa citată.

Desfăşurat pe parcursul a cinci zile (23-27 noiembrie), Forumul urmăreşte să sublinieze oportunităţile de cooperare şi dialog pentru promovarea politicilor Uniunii Europene în regiunea Mării Negre, sprijinind astfel societatea civilă în dezvoltarea parteneriatelor durabile, consolidarea rezilienţei şi aportul benefic la relansarea economică în perioada de după criza pandemică. Totodată, Forumul îşi propune să contribuie la identificarea provocărilor comune cu care se confruntă organizaţiile societăţii civile în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor acesteia asupra perspectivelor sectorului non-guvernamental în întreaga regiune.

În zilele următoare, Forumul va include sesiuni axate pe activitatea organizaţiilor societăţii civile din regiunea Mării Negre din timpul pandemiei, promovarea politicilor UE în regiunea Mării Negre, prezentarea rezultatelor Forumului în anul 2020, explorarea oportunităţilor de colaborare între societăţile civile şi instituţiile publice, mediul academic şi sectorul privat şi promovarea dezvoltării sustenabile a regiunii, potrivit MAE.

Forumul ONG-urilor de la Marea Neagră a fost lansat în 2008, cu sprijinul MAE român, prin fondurile asistenţei oficiale pentru dezvoltare, şi al Black Sea Trust/German Marshall Fund of US. Începând cu 2013, Comisia Europeană a devenit partener al MAE român în finanţarea iniţiativei. Primele ediţii au avut loc la Bucureşti şi Constanţa. Din 2014, Forumul ONG-urilor la Marea Neagră este organizat, prin rotaţie, în alte state din regiunea Mării Negre. În 2018, Forumul şi-a desfăşurat lucrările, în premieră, la Bruxelles. În 2019 a urmat o nouă premieră, prin organizarea evenimentului în Turcia, la Istanbul. În contextul pandemiei de COVID-19, în 2020, evenimentul este organizat, pentru prima dată, exclusiv online.

Forumul a fost gândit ca proiect anual de implementare a principiilor Sinergiei Mării Negre – Comunicarea Comisiei Europene din 2007 care ghidează şi în prezent abordarea UE în regiune. Rolul Forumului a fost de a crea un spaţiu pentru dezbatere, de împărtăşire de expertiză şi stimulare a comunicării şi iniţiativelor între reprezentanţii societăţii civile, cu sprijinul guvernelor, organizaţiilor internaţionale şi al donatorilor externi activi în regiunea Mării Negre. De-a lungul timpului, Forumul a oferit ocazia participanţilor să facă schimb de bune practici şi să demareze proiecte comune în domenii precum democraţie şi drepturile omului, dezvoltare locală, drepturile copilului, protecţia mediului, participare civică, implicarea tinerilor etc. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

COVID-19: Emmanuel Macron și Angela Merkel au cerut celorlalte state din G20 să susțină financiar obiectivul distribuirii la scară globală a 2 mld. de doze de vaccin în 2021

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german Angela Merkel au cerut celorlalte state din G20 să susțină financiar obiectivul distribuirii la scară globală a 2 mld. de doze de vaccin împotriva noului coronavirus până la finele anului viitor, relatează AFP și EFE, preluat de Agerpres

Astfel, Emmanuel Macron a amintit că statele din G20, care reprezintă circa 90% din PIB-ul mondial, ar trebui „să cumpere doze de vaccin pentru ţările cel mai puţin avansate” și a susținut crearea unui „mecanism de donații (…) pentru vaccinarea categoriilor prioritare în ţările în dezvoltare”.

În context, președintele Franței a pus problema garantării accesului la vaccin la scară planetară și a evitării scenariului unei lumi cu două viteze, în care doar cei mai bogaţi vor putea să se protejeze de virus.

Citiți și Donald Trump a părăsit prima zi a summitului G20 pentru a juca golf, în timp ce ceilalți lideri mondiali au rămas să discute despre criza pandemică

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a atras atenția că „pentru limitarea pandemiei accesul la vaccin trebuie să fie posibil şi accesibil pentru toate ţările, dar fondurile promise până acum pentru aceasta nu sunt suficiente”.

Cancelarul german a amintit că, în cadrul iniţiativei globale de vaccinare COVAX, obiectivul este distribuirea a două miliarde de doze de vaccin până la finele anului viitor. „Prin urmare, vă cer tuturor să sprijiniţi această importantă iniţiativă”, le-a transmis Merkel participanţilor la summit.

Potivit unei declaraţii a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anterioare summitului G20, combaterea virusului necesită eforturi conjugate la nivel internațional pentru găsirea unor vaccinuri și terapii eficiente la prețuri accesibile. Aceste eforturi se traduc la rândul lor în investiții foarte costisitoare în cercetare, estimate la un total de cca. 38 mld. de dolari, din care au fost asigurate doar 4 mld. până în prezent.

Amintim că din contribuţia financiară de 1,8 miliarde de dolari făcută până în prezent pentru proiectul COVAX 800 de milioane de dolari reprezintă finanţarea oferită de UE.

Șefa Comisiei Europene a precizat că Acceleratorul ACT și facilitatea COVAX, mecanism de achiziții de vaccinuri sigure la care participă 94 de țări cu venituri mari și 92 de țări cu venituri mici și medii, sunt principalele instrumente ale luptei globale împotriva pandemiei și au nevoie de finanțare suplimentară pentru a-și dovedi eficacitatea. Prin urmare, UE le-a cerut sâmbătă liderilor G20 să aloce 4,5 mld. de dolari înainte de sfărșitul anului pentru a asigura accesul echitabil la un vaccin pentru toți oamenii la nivel global. 

Continue Reading

Facebook

LIVE 19 noiembrie ora 11:00 – Conferință organizată de Grupul S&D și MEP Victor Negrescu

Europe Talks 2020 – Survey

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 23 de state membre UE, printre care și România, pentru netranspunerea Directivei privind conținutul audiovizual

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș reafirmă disponibilitatea Alianței USR-PLUS de a ajuta Guvernul în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis: Strategia de vaccinare anti-COVID-19 va fi aprobată de CSAT. Vaccinul este singura soluție de a pune capăt pandemiei

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană va achiziționa 200 de roboți pentru dezinfectare care vor fi livrați spitalelor din țările UE

Dan Motreanu5 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Parlamentul European va vota o rezoluție pentru a asigura accesul la o locuință pentru cetățenii europeni fără adăpost

MAREA BRITANIE5 hours ago

Ambasada României în Regatul Unit a solicitat ca afișul discriminatoriu față de români afișat într-o filială a unui cunoscut lanț de magazine din Marea Britanie să fie îndepărtat

MAREA BRITANIE5 hours ago

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reluat online negocierile în încercarea de a depăși ”divergențele fundamentale” și de a ajunge la un acord comercial post-Brexit

NATO5 hours ago

MApN: Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

U.E.1 day ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA2 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending