Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Published

on

© Administrația Prezidențială

România susţine legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă acestă măsură, discutată la nivelul Uniunii Europene, este greu de pus în practică, a declarat preşedintele Klaus Iohannis vineri, la Bruxelles, acolo unde se întâlnește cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pentru a discuta despre bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

E destul de complicată legarea finanţării pe fonduri europene de statul de drept. Însă România nu se opune la acest mecanism. Suntem de acord să se lege acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Însă specialiştii mai au foarte mult de lucru până elaborează criterii concrete. Noi sprijinim acestă iniţiativă, suntem ok cu ea”, a spus Klaus Iohannis, într-o declarație de presă ce a precedat întâlnirea cu Michel.

Șeful statului a amintit că România va susține menținerea unor alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, precum și creșterea contribuțiilor țărilor membre la bugetul UE post-Brexit, având în vedere.

 

Preşedintele Klaus Iohannis are vineri, la Bruxelles, o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, discuțiile urmând să se axeze pe negocierile privind noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, tratative care se anunță complicate la summitul Consiliului European convocat de Michel pentru data de 20 februarie. În ce-l privește, președintele Klaus Iohannis a arătat în dese rânduri că prioritatea principală a României rămâne menținerea unor alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis CaleaEuropeană.ro, agenda acestei reuniuni este dedicată negocierilor privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. 

Președintele Klaus Iohannis l-a primit anul trecut, la București, pe Charles Michel, prilej cu care șeful statului a anunțat ”negocieri complexe”, criticând propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului UE, respinsă ulterior în Consiliul European.

Klaus Iohannis solicită alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună

”Am discutat, evident, cu domnul președinte Michel despre nevoia păstrării finanțării pentru dezvoltarea regională, de exemplu – fondurile de coeziune -, despre nevoia păstrării într-un cuantum important al banilor pentru politicile agricole comune – așa-numit PAC”, a spus Iohannis, într-o conferință comună de presă cu Michel, la 27 noiembrie 2019.

Aceleași poziții au fost susținute la Bruxelles și de prim-ministrul Ludovic Orban, aflat într-o vizită la instituțiile UE la începutul lunii ianuarie pentru întrevederi cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentul European, dar și cu comisarul european pentru buget.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Președintele, al 16-lea lider european pe care Charles Michel îl primește la Bruxelles în această săptămână

Întâlnirea de vineri face parte din seria de reuniuni pe care preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a avut săptămâna aceasta cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.

Charles Michel a avut programate în această săptămâni întâlniri cu 16 şefi de stat şi de guvern pentru discuţii separate despre buget. Întrevederile se încheie cu întâlnirea pe care Michel o va avea cu preşedintele Klaus Iohannis.

Negocierile referitoare la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 au intrat într-o nouă etapă, în care coordonarea acestui proces a fost preluată de către preşedintele Consiliului European cu scopul obţinerii, cât mai rapid posibil, a unui acord la nivelul şefilor de stat şi guvern din Uniunea Europeană.

Se anunță negocieri dificile la summitul din 20 februarie. Austria nu dorește creșterea contribuțiilor la bugetul multianual al UE

Pe de altă parte, discuțiile lui Michel au fost prefațate de un punct de tensiune, după ce cancelarul Austriei Sebastian Kurz a declarat sâmbătă că Austria şi alte ţări se vor opune prin veto bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care coincide și cu epoca post-Brexit, în cazul în care contribuţiile planificate ale statelor membre nu sunt reduse. De altfel, Kurz se numără printre liderii cu care Charles Michel va avea întrevederi.

Separat, reunite la Beja, în Portugalia, 15 ţări membre ale Uniunii Europene din Europa de Sud, Centrală şi de Est, între care și România, au afirmat sâmbătă, la Summitul Grupului “Prietenii Coeziunii”, nevoia de a se ajunge rapid la un acord asupra viitorului buget european după Brexit, solicitând alocări consistente pentru politica de coeziune.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, executivul european a solicitat contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB) pentru a permite finanțarea noilor politici, menținerea unor alocări importante pentru politicile tradiționale și suplinirea diferenței pe care o provoacă retragerea Marii Britanii, care contribuia, anual, cu aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, în luna octombrie a anului trecut, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Olanda vor un procent de maximum 1%. Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Scandalul submarinelor: Charles Michel acuză SUA de „lipsă de loialitate” și cere clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS

Published

on

© European Union

Preşedintele Consiliului European Charles Michel a denunţat luni „lipsa de loialitate” din partea SUA în criza submarinelor pe care o traversează cu Franţa, informează Agerpres.

Uniunea Europeană cere Washingtonului o „clarificare pentru a încerca să înţeleagă mai bine care sunt intenţiile din spatele anunţului parteneriatului strategic între SUA, Regatul Unit şi Australia, întrucât este de neînţeles”, le-a spus el jurnaliştilor la New York, pe marginea Adunării generale a ONU.

„Principiile elementare pentru o alianță sunt loialitatea și transparența. Observăm o lipsă clară de transparență și loialitate”, a declarat președintele Consiliului European, potrivit Politico.eu. 

Tot în acest sens, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa prin alianța trilaterală de securitate încheiată între SUA, Australia şi Regatul Unit și prin care Canberra a renunțat la submarinele cu propulsie convențională franceze în detrimentul celor nucleare produse de Statele Unite.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat miercuri un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. 

Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare la Paris. Mai mult, premierul australian Scott Morrison a afirmat duminică că guvernul francez știa că Canberra avea “îngrijorări profunde și grave” în legătură cu submarinele franceze.

În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Afacerea franco-australiană privind submarinele a fost semnificativ tulburată de ani de zile, cu tensiuni între constructorul naval francez Naval Group și Canberra din cauza exploziilor de costuri, a modificărilor de design și a implicării industriei locale în proiectul de construire a 12 submarine diesel Shortfin Barracuda, anunțat în aprilie 2016.

Acest scandal al submarinelor a provocat furie și indignare la Paris. Mai întâi, miniștrii francezi de externe și de apărare au acuzat o “lovitură în spate” din partea aliaților.

Pentru a-şi transmite nemulţumirea, preşedintele Emmanuel Macron a rechemat ambasadorii francezi la Canberra şi Washington pentru consultări, într-un gest fără precedent în raport cu aliații Franței și urmează să discute “în următoarele zile” cu omologul său american, Joe Biden,

De asemenea, Parisul a anulat o reuniune între ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi omologul său britanic Ben Wallace.

Jean-Yves le Drian, şeful diplomaţiei franceze care va susţine un discurs de la tribuna ONU, le reproşează liderilor celor trei state semnatare ale pactului AUKUS că şi-au ascuns negocierile timp de luni de zile şi a denunţat “o ruptură majoră de încredere” între aliaţii din cadrul NATO. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, întrevedere cu Papa Francisc la Vatican: Evoluțiile recente din Afganistan necesită sprijinul nostru neîncetat

Published

on

© Charles Michel Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în timpul vizitei sale la Roma, s-a întâlnit cu Papa Francisc la Vatican, astăzi 11 septembrie.

Potrivit oficialului european, cei doi au purtat un dialog pe actualele provocări globale.

„Dialog pe tema provocărilor globale cu Papa Francisc astăzi. Viitorul UE este o activitate în continuă evoluție. Valorile noastre de a proteja și de a îmbunătăți viața oamenilor sunt acum mai esențiale ca niciodată. Evoluțiile recente din Afganistan și Etiopia necesită sprijinul nostru neîncetat”, a scris Charles Michel pe contul de Twitter.

Reamintim că în urmă cu patru luni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut și ea o întrevedere cu Papa Francisc la Vatican. 

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel se declară convins că Joe Biden este „sincer în favoarea integrării europene”, dar „SUA nu s-au consultat cu Europa când au anunțat retragerea din Afganistan”

Published

on

© European Union

Efortul haotic de evacuare din Afganistan a subliniat urgența unei autonomii strategice europene, a declarat miercuri președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un interviu pentru Groupe d’études géopolitiques, informează Politico.eu

Michel și-a exprimat îngrijorarea cu privire la incapacitatea Uniunii Europene de a oferi „asistența necesară pentru evacuarea cetățenilor săi și a afganilor care i-au sprijinit”, fără ajutorul americanilor.

„O autonomie strategică europeană mai mare nu este bună doar pentru Europa, ci și pentru restul lumii, deoarece valorile pe care le susținem sunt valorile universale ale demnității și drepturilor omului”, a punctat acesta.

Mai mult, președintele Consiliului European a transmis că  situația tragică din Afganistan „trebuie să ne determine pe noi, europenii, să ne privim în oglindă și să ne întrebăm: Cum putem avea în viitor mai multă influență în sfera geopolitică decât avem astăzi?”. 

În cadrul interviului, Charles Michel a remarcat că, în timp ce majoritatea țărilor europene au sprijinit SUA după atacurile din 11 septembrie – când a fost invocat pentru prima dată articolul 5 din tratatul NATO – Administrațiile Trump și Biden au făcut „foarte puține consultări, poate chiar niciuna, cu partenerii lor europeni” atunci când SUA s-au angajat pentru prima dată cu talibanii, anul trecut, sau când au anunțat retragerea din Afganistan.

„Statele Unite sunt un mare aliat al Uniunii Europene, nu există nicio îndoială în această privință. Înțelegerea democrației liberale ne leagă, chiar dacă democrațiile liberale se confruntă cu presiuni, cu noi amenințări și pericole care le erodează puterea. Cu toate acestea, am observat că, în ultimii ani, la nivel geopolitic, există diferențe atunci când vine vorba de interese sau de modul de atingere a obiectivelor. Acest lucru nu se limitează la Afganistan, ci se referă și la alte chestiuni internaționale, în special Siria sau Iran”, a detaliat Michel. 

În continuare, președintele Consiliului European s-a declarat convis că administrația Biden este „sinceră în favoarea integrării europene”. 

„Sunt destul de convins de acest lucru după ce am vorbit direct cu președintele american la reuniunea G7 și în timpul Summitului bilateral UE-SUA. L-am găsit foarte implicat și sincer. Bilanțul său politic atestă acest lucru. Este foarte diferit fașă de administrația Trump, care a avut o viziune binară și simplistă asupra lumii”, a mai spus el. 

De asemenea, Michel a reamintit că odată cu revenirea Statelor Unite la Acordul de la Paris, s-au înregistrat progrese semnificative, iar, în ceea ce privește chestiunile geopolitice, a fost restabilit un dialog mai intens, „care practic dispăruse odată cu administrația anterioară”.

„Acestea fiind spuse, mi se pare că există o tendință structurală în Statele Unite – care a existat înainte de Donald Trump, deși acesta a făcut-o mult mai vizibilă – de a da prioritate intereselor americane. Trebuie să fim foarte conștienți de această realitate, care este legitimă. Pot înțelege argumentele interne care l-au determinat pe președintele Biden să mențină retragerea”, a declarat Charles Michel.

Președintele Consiliului European a participat marți dimineață la Digital Summit din Tallinn, locul în care liderii națiunilor digitale conduc conversația globală despre digitalizare, iar cu acest prilej a reiterat importanța unei noi strategii digitale care să facă UE mai puțin dependentă și mai mult influentă.

Ultimii soldaţi americani au părăsit Afganistanul după un război de 20 de ani, cel mai lung din istoria Statelor Unite, declanșat ca urmare a atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001.

Prin această retragere, Statele Unite au lăsat astfel ţara în mâinile talibanilor, duşmanii lor de 20 de ani, cei care au preluat puterea în țară la jumătatea lunii august, însă armata americană a precizat că a făcut inutilizabile avioane, vehicule blindate şi un sistem de apărare antirachetă care au rămas în urmă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU28 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru protecția mediului înconjurător la reuniunea Alianței pentru Multilateralism de la New York

ONU45 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire la New York cu Eric Swalwell: Congresmanul american a apreciat angajamentul ferm al României în calitate de Partener Strategic al SUA

NATO15 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ15 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO16 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

ONU1 day ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI6 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending