Connect with us

NATO

Klaus Iohannis, la ceremonia încheierii misiunii în Afganistan: Va rămâne în cărțile de istorie drept cea mai importantă operație militară de după cel de-al Doilea Război Mondial

Published

on

© Administrația Prezidențială

Misiunea Armatei României în Afganistan va rămâne în cărţile de istorie drept cea mai lungă, complexă şi importantă operaţie militară din afara teritoriului naţional de după cel de-al Doilea Război Mondial, a afirmat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, la ceremonia militară organizată în Piaţa Arcul de Triumf din București la încheierea misiunii în Afganistan, transmițându-le militarilor participanţi că sunt “eroii generaţiilor noastre”.

“Marcăm astăzi o zi cu totul specială, încărcată de emoţie şi mai ales de recunoştinţă. Ori de câte ori vorbim despre eroii României, despre cei mereu gata de sacrificiul suprem pentru patria noastră avem poate tendinţa să ne gândim mai degrabă la trecut, însă eroismul şi iubirea de ţară sunt şi astăzi printre valorile fundamentale constitutive ale naţiunii noastre şi de ce dovezi mai temeinice avem nevoie decât de sacrificiile uriaşe ale celor care au luat parte la una dintre cele mai dificile operaţii ale Armatei noastre. Misiunea Forţelor Armate ale României în Afganistan va rămâne în cărţile de istorie drept cea mai lungă, complexă şi importantă operaţie militară din afara teritoriului naţional de după cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus Iohannis.

Potrivit şefului statului, militarii români au scris istorie în teatrul de operaţii din Afganistan.

“Dragi militari, bine aţi revenit acasă! Aţi scris istorie, sunteţi eroii generaţiilor noastre şi suntem mândri de voi! Ne-aţi arătat că dragostea de ţară, spiritul de sacrificiu, curajul, abnegaţia şi patriotismul rămân repere fundamentale ale naţiunii noastre. Sunt sentimente înalte, care i-au călăuzit pe înaintaşii noştri, sunt moştenirea pe care am primit-o şi pe care, prin exemplul dumneavoastră, o transmitem mai departe generaţiilor viitoare. Nu ne vom uita niciodată eroii”, a punctat președintele.

Klaus Iohannis a amintit că, pe parcursul a 19 ani, peste 32.000 de militari au participat la operaţiunile desfăşurate în Afganistan și a arătat că 27 de militari şi-au pierdut viaţa în Afganistan, iar alţi 227 au fost răniţi. 

“Sunt mii de femei şi bărbaţi care au lăsat în ţară părinţi cărora nu au mai putut să le fie aproape când le-a fost greu, au lăsat în ţară copii, pe care nu i-au mai putut vedea crescând, au lăsat oameni dragi, de care s-au despărţit o vreme pentru a lua parte la o misiune care le-a pus viaţa în pericol. Este un efort susţinut, pe care doar oamenii devotaţi şi curajoşi sunt capabili să îl facă, şi pentru toate acestea vă suntem profund recunoscători tuturor celor care aţi fost implicaţi, (…) Cuvintele nu pot evoca profunzimea durerii familiilor îndoliate şi chinul celor care încă resimt, zi de zi, urmele lăsate de răni. Sunt cu toţii în inima noastră şi le rămânem pentru totdeauna recunoscători pentru sacrificiul lor, pus în slujba efortului comunităţii internaţionale de a face lumea mai sigură”, a spus el, aducând un omagiu celor căzuți la datorie.

În cadrul ceremoniei au fost rostite solemn numele celor 27 de militari români căzuţi la datorie în teatrul de operaţii din Afganistan şi a fost păstrat un moment de reculegere. Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori în memoria eroilor căzuţi la datorie.

Președintele Iohannis a evidențiat că participarea la operaţiunea militară a reprezentat şi o poziţionare strategică importantă a României, ţara noastră aşezându-se astfel alături de statele membre NATO în războiul global împotriva terorismului şi demonstrând aderarea autentică la un set de valori euro-atlantice.

“România a arătat că este un partener de încredere al Statelor Unite ale Americii, greu încercate de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Ca urmare a angajamentelor asumate, contribuţia militară românească în cadrul acestei operaţii a crescut ulterior. Prezenţa noastră în Afganistan ne-a adus respectul aliaţilor şi al partenerilor de coaliţie, al comunităţii internaţionale, atât pentru decizia de a ne implica în această operaţie, cât şi pentru felul în care militarii români şi-au demonstrat profesionalismul, au cooperat cu militarii altor naţiuni şi au relaţionat cu populaţia civilă din zonă. În plan politic şi în plan militar, România şi-a respectat angajamentele asumate, rămânând în Afganistan până la îndeplinirea misiunii şi retragerea forţelor NATO”, a afirmat Klaus Iohannis.

Potrivit preşedintelui, în cei peste 19 ani de operaţii în Afganistan, s-au adunat şi multe lecţii învăţate şi, dintre toate, cea mai importantă este cea a “solidarităţii şi a camaraderiei militare, a solidarităţii naţiunii noastre, precum şi a solidarităţii internaţionale”.

El a mulţumit tuturor statelor alături de care România şi-a desfăşurat misiunile în Afganistan pentru sprijinul acordat, în special Statelor Unite ale Americii.

Şeful statului a mulţumit Armatei, Jandarmeriei şi Poliţiei Române pentru modul “exemplar” în care şi-au făcut datoria şi a arătat că, în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor deosebite obţinute de către militarii români în îndeplinirea misiunilor specifice în Teatrul de Operaţii din Afganistan şi pentru contribuţia adusă la promovarea imaginii României, a decorat 18 drapele de luptă.

La ceremonia cu ocazia încheierii misiunii Armatei României în Afganistan de la Arcul de Triumf din Capitală au participat şi premierul Florin Cîţu, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, preşedinta Senatului, Anca Dragu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, precum și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Ultimul detașament românesc din teatrul de operaţii Afganistan a fost repatriat pe 27 iunie, încheind o prezență de 19 ani a forțelor militare române în cadrul celor mai importante operațiuni militare din istoria Alianței Nord-Atlantice.

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operația Enduring Freedom cât și la ISAF, în spiritul solidarității față de partenerul strategic american și pentru consolidarea poziției naționale ca partener aliat.

În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliție militară, o aeronavă C130 Hercules și ofițeri de legătură au fost dislocați în Afganistan, în cadrul operației ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operații Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de Al Doilea Război Mondial.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât și în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaționale de consiliere și legătură (OMLT), detașamente din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunități CIMIC. La misiuni au luat parte și elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicațiilor și informaticii, structuri din cadrul Forțelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO și multinaționale. Forțele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internațional din Kabul (KAIA).

Misiunile militarilor români în teatrul de operații din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forțelor Întrunite din cadrul MApN.

În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii șase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului român.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Published

on

© President of Ukraine Official Website

România a susținut încă de la început eforturile Ucrainei, iar în acest moment concentrarea este pe acordarea de sprijin, astfel încât țara vecină să reziste la “efortul de război” pe care îl face, a subliniat premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Parlamentului. În privința procedurilor legate de aderarea la NATO în regim accelerat solicitată vineri de Kiev, Ciucă a opinat că acestea trebuie făcute în logica în care s-au făcut pentru celelalte state, informează Știrile TVR.

“România a susținut încă de la început toate eforturile și demersurile pe care le-a făcut Ucraina”, a ținut să precizeze premierul Nicolae Ciucă luni după-amiază, la Palatul Parlamentului.

“În acest moment, cred că este foarte important să ne concentrăm pe ceea ce trebuie făcut astfel încât Ucraina să beneficieze de sprijin și să fie în măsură să reziste la efortul de război pe care îl face”, a adăugat el.

“Celelalte chestiuni procedurale legate de aderarea la Alianța Nord-Atlantică sunt consumatoare de timp și cred că trebuie făcute în logica în care s-au făcut pentru celelalte state”, a subliniat șeful executivului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Însă, anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Continue Reading

NATO

Consilieri ai președinților american și turc au discutat despre ”sprijinul neîntrerupt pentru Ucraina” și despre ”progresele privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO”

Published

on

© Presidency of the Republic of Türkiye

Jake Sullivan, consilierul pentru  securitate națională al președintelui american, Joe Biden, a discutat cu consilierul-șef al președintelui tuc, Ibrahim Kalin, despre ”sprijinul neîntrerupt pentru Ucraina în fața agresiunii Rusiei, inclusiv despre condamnarea tentativei ilegale a Moscovei de a anexa teritoriu ucrainean”.

Potrivit unor comunicate ale Casei Albe și Ankarei, oficialul american și-a exprimat ”aprecierea față de eforturile Turciei de a îmbunătăți securitatea alimentară globală prin facilitarea exportului de cereale ucrainene și față de activitatea sa diplomatică pentru a asigura eliberarea prizonierilor de război ucraineni, precum și a doi cetățeni americani, deținuți de Rusia”.

”Aceștia au discutat, de asemenea, chestiuni de securitate regională, inclusiv sprijinul lor pentru negocierile de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, importanța dialogului și a diplomației pentru a rezolva orice dezacorduri în Mediterana de Est și progresele înregistrate în ceea ce privește aderarea Finlandei și Suediei la NATO”, mai este menționat în sursele amintite mai sus.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, Turcia și Ungaria sunt singurele state membre ale Alianței care nu au parcurs această procedură legislativă.  

Cât privește Mediterana de Est, apele acesteia s-au tulburat din nou după retorica belicoasă a președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, la adresa Atenei, în care a denunțat ceea ce el a numit ”politica provocatoare” a Greciei și ”jocul periculos” al acesteia după desfășurarea militară greacă în două insule.

Continue Reading

NATO

Declarație comună: Klaus Iohannis și omologii est-europeni din cadrul NATO susțin cu fermitate decizia summitului de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei la Alianță

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Împreună cu Președinții Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegru, Poloniei și Slovaciei, reiterez astăzi sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Noi susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei“, a scris Iohannis, pe Twitter.

“Noi, președinții din Europa Centrală și de Est, țări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului și au văzut cu ochii lor efectele agresiunii rusești, nu putem rămâne tăcuți în fața încălcării flagrante a dreptului internațional de către Federația Rusă și, prin urmare, emitem următoarea declarație:

Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean. Susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei.

Susținem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și încurajăm toți aliații să își mărească substanțial ajutorul militar acordat Ucrainei. Toți cei care comit crime de agresiune trebuie să fie trași la răspundere și aduși în fața justiției”, se arată în textul declarației comune, difuzat de Palatul Cotroceni.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Însă, anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Continue Reading

Facebook

NATO41 mins ago

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Daniel Buda59 mins ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli reprezintă o investiție în sănătatea generațiilor viitoare

U.E.2 hours ago

Polonia transmite Germaniei o notă diplomatică pentru negocieri privind reparațiile de război: Varșovia evaluează pagubele la 1.300 de miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu premierul Norvegiei despre ”acțiunile inacceptabile de sabotaj” asupra gazoductelor Nord Stream: Energia la prețuri accesibile reprezintă interesul nostru comun

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Premierul Nobel pentru medicină din acest an a fost câștigat de geneticianul suedez Svante Pääbo pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Ne dorim ca universitățile să valorifice oportunitățile generate de noua Strategie europeană pentru universități

RUSIA5 hours ago

Ambasadorul Germaniei la București: Rusia reprezintă tot ceea ce noi, europenii, disprețuim, și anume agresiunea și intimidarea. Suntem uniți, spre disperarea lui Putin

U.E.5 hours ago

Raport al Agenției Internaționale a Energiei: Europa se confruntă cu ”un risc fără precedent” în aprovizionarea cu gaze

BUSINESS5 hours ago

Ambasadorul Germaniei: Nu există vizite la firme germane în care să nu mi se spună că lucrurile ar merge mai bine dacă România ar fi în Schengen. Ele nu vin aici pentru a face un “euro rapid”, ci pentru a rămâne și a investi în oameni

ROMÂNIA6 hours ago

Deschiderea anului universitar. Klaus Iohannis: O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nicio excepție

INTERVIURI7 hours ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO3 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE6 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

Team2Share

Trending