Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

I congratulate President @JoeBiden on his #InaugurationDay. A strong #NATO is good for both North America & Europe, as none of us can tackle the challenges we face alone. Today is the start of a new chapter & I look forward to our close cooperation! https://t.co/cUB90k7XaW

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 20, 2021

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

I wish President @JoeBiden & Vice President @KamalaHarris my very best, as they strive to heal their country & lead the American people out of the pandemic.

It’s time to bring back conviction & common sense and rejuvenate our EU-US relationship. 🇪🇺🇺🇸#Inauguration2021 pic.twitter.com/ZiINGvGgtk

— Charles Michel (@eucopresident) January 20, 2021

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

Congratulations to President Biden and Vice President Harris! The world needs a strong relationship between Europe and the United States.

We look forward to working together for democracy and the common good. #InaugurationDay pic.twitter.com/ggjW6dJEBn

— David Sassoli (@EP_President) January 20, 2021

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Congratulations @JoeBiden on being sworn in as President of the United States and @KamalaHarris – the first woman Vice-President of the US!

Thank you for the inspiring inaugural address and for the offer to cooperate.

Europe is ready for a fresh start.#InaugurationDay pic.twitter.com/Re7vaoUlHS

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 20, 2021

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

“Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Președintele Consiliului European, Charles Michel (Renew Europe), îi invită pe șefii de stat și de guvern în data de 21 ianuarie la prima videoconferință din acest an.

Bineînțeles, liderii vor discuta despre pandemia COVID-19, desrpre noile tulpini, dar și despre campania europeană de vaccinare.

„Ratele de infectare în toată Europa și apariția de noi variante mai contagioase ale virusului justifică cea mai mare prudență. Perspectiva vaccinărilor este încurajatoare, dar trebuie să ne menținem vigilența și să continuăm abordarea de testare și urmărire, permițând în același timp mișcările transfrontaliere ale UE”, a transmis Charlea Michel.

Președintele Consiliului European își dorește o coordonare și mai bună la nivel european, astfel invitația pentru această videoconferință speră să rezolve acest lucru: „Pentru a asigura o mai bună coordonare, aș dori să facem schimb de bune practici cu privire la măsurile luate în toate statele membre și să discutăm perspectivele pentru următoarele săptămâni.”

De asemenea, Charles Michel recunoaște că cea mai mare problemă din prezent o reprezintă stocurile de vaccinuri.

„Problema noastră cea mai presantă este vaccinurile. Vestea bună este că astăzi avem acces la două vaccinuri aprobate în Uniunea Europeană și am asigurat acorduri pentru alte patru. Accelerarea vaccinării în întreaga UE este prioritatea noastră absolută. Mai întâi voi invita Comisia să ofere o stare actuală în ceea ce privește lansarea vaccinărilor, creșterea viitoarei producții și accesul echitabil la vaccinuri. Statele membre își pot împărtăși apoi experiența cu privire la implementarea campaniilor de vaccinare”, se mai arată în scrisoarea președintelui.

Certificatul de vaccinare este un alt subiect pe agenda videoconferinței: „Procesul de vaccinare deschide dezbaterea privind certificarea. Vom discuta despre adecvarea unei abordări comune a certificării, precum și, dacă este cazul, în ce circumstanțe ar putea fi utilizate certificatele.”

Potrivit scrisorii, liderii vor aborda și ajutorul pentru țările terțe privind vaccinarea.

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că nu este de acord cu propunerea Greciei privind impunerea la nivel european a unor certificate în baza cărora cei vaccinați împotriva COVID-19 să poată călătorii.

Grecia a propus marți un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 valabil la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru a ușura călătoriile devastate de pandemie. Conform propunerii înaintate de premierul grec, certificatul ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, informează Digi24.

“Nu consider că este o idee bună. Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a declarat Klaus Iohannis, în prima sa conferință de presă din acest an, susținută la Palatul Cotroceni.

Într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a propus extinderea schemei la întreg teritoriul UE. 

“Pentru ţări precum Grecia, care sunt dependente de turism, este imperativ ca această chestiune să fie rezolvată înainte de sezonul de vară”, a susținut premierul grec.

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor întâlni, în format videoconferință, în data de 21 ianuarie pentru a dezbate situația campaniei de vaccinare care a debutat în țările UE la 27 decembrie după autorizarea vaccinului produs de companiile Pfizer BioNTEch.

Până în prezent, Uniunea Europeană a acordat o autorizație de introducere pe piață pentru două vaccinuri împotriva COVID-19, Pfizer-BioNTech, autorizat la 21 decembrie 2020 și Moderna, autorizat la 6 ianuarie 2021.

Până acum, Comisia Europeană a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două milioane de doze, după cum urmează: CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane), Pfizer-BioNTech (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane). De asemenea, executivul european se află în discuții avansate și cu companiile Novavax și Valneva.