Uniunea Europeană trebuie să își consolideze rolul de actor global puternic și trebuie să ne angajăm cu toții să consolidăm o Uniune puternică, eficientă, credibilă, a principiilor și valorilor democratice și o Europă garant al multilateralismului, a declarat vineri președintele Klaus Iohannis, pledând pentru consolidarea relațiilor UE-NATO și pentru caracterul fundamental al relației transatlantice.

“Trebuie să ne angajăm cu toții să consolidăm Uniunea Europeană – o Uniune puternică, eficientă și credibilă, o Europă a principiilor și valorilor democratice, o Europă solidară și furnizor de ajutor umanitar, o Europă garant al multilateralismului. Pentru România acesta este un obiectiv esențial de politică externă“, a spus președintele, la “Charlemagne Prize Europa Summit”.

Laureat al premiului Carol cel Mare 2020, Iohannis a fost invitat să susțină alocuțiunea principală în cadrul panelului intitulat “Depășirea discrepanțelor din interiorul Uniunii Europene” de la acest eveniment organizat online din cauza pandemiei.

“Modelul Uniunii Europene, istoricul său democratic, standardele înalte în multiple domenii și contribuțiile financiare și materiale substanțiale la acțiunea organizațiilor internaționale confirmă faptul că putem avea un rol de lider la nivel internațional, prin care putem să influențăm substanțial reforma și revitalizarea sistemului multilateral. Măsurile în plan intern trebuie să fie sprijinite de o acțiune externă orientată simultan spre două direcții. Pe de o parte, trebuie să avem în vedere reducerea dependenței de actori globali care nu împărtășesc aceleași valori. Pe de altă parte, se impune consolidarea relațiilor în interiorul Uniunii Europene și al NATO, precum și cu actori din afara acestora, care au obiective compatibile cu ale noastre. Astfel, parteneriatul transatlantic este fundamental, România pledând și acționând în permanență pentru întărirea acestuia. Statele Unite au fost și rămân un partener natural al Uniunii, cu care împărtășim un sistem comun de valori democratice și obiective comune de securitate“, a spus președintele.

În debutul discursului său, Iohannis a arătat că, din perspectiva României, susține fără ezitare o abordare pro-europeană și un răspuns pozitiv cu privire la capacitatea Uniunea de a răspunde eficient provocărilor și de acțiune împreună, state membre și instituții. În context, șeful statului a pledat din nou ca angajamentele asumate la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 să servească drept ghid în dezbaterile care vor urma în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

În acest context, Klaus Iohannis a vorbit despre însăși istoria României în cadrul Uniunii Europene.

“Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană ne-a demonstrat puterea transformatoare a acesteia. A fost un pas istoric care ne-a permis să lucrăm împreună pentru a reduce disparitățile dintre statele membre, dar și din interiorul societăților noastre. Progresele realizate de România, în plan economic și social, al construcției democratice, reprezintă dovada clară în acest sens. Pentru noi, proiectul european este un proiect de societate, care a susținut și potențat procesele noastre de modernizare pe toate palierele. La rândul nostru, aducem o contribuție importantă construcției europene. Susținerea pentru proiectul european, evitarea diviziunilor, abordarea inclusivă în procesul decizional comunitar reprezintă o dimensiune intrinsecă a profilului României la nivelul Uniunii. Am pus în slujba obiectivului coeziunii europene primul nostru mandat la Președinția Consiliului Uniunii Europene în 2019. Suntem „prin noi înșine” o ilustrare a faptului că o Europă mai puternică și mai unită aduce beneficii tuturor, mai mult decât o Europă axată pe cercuri concentrice sau pe viteze diferite de dezvoltare și integrare. Iar tocmai răspunsul Uniunii la criza actuală reconfirmă legitimitatea acestei abordări susținute constant de România, axată pe unitate și convergență la nivel european”, a mai spus președintele.

Șeful statului a făcut apel ca valorile europene să fie readuse în prim-planul acțiunii comune europene și a evidenția contribuția României pe parcursul cizei curente COVID-19.

“România a contribuit la această abordare solidară și pe parcursul crizei curente, dovedind încă o dată că este un partener de încredere. Echipe de medici și asistenți români s-au deplasat în Italia și Republica Moldova pentru a sprijini eforturile de combatere a epidemiei. De asemenea, țara noastră este, ca și Germania, unul dintre statele membre care au gestionat constituirea unei rezerve strategice de echipamente medicale pentru întreaga Uniune – RescEU”, a precizat el.

Președintele a vorbit și despre consecințele economice ale crizei, precizând că acordul politic de la Consiliul European din luna iulie cu privire la punerea în aplicare a unui Plan European de Redresare Economică “constituie un reper istoric remarcabil”, având în vedere că el unește un Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro și un plan de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care România va beneficia de 79,9 miliarde de euro.

“Perioada pe care o traversăm necesită mai mult ca niciodată unitatea statelor membre, consensul și depășirea discrepanțelor la nivel european. Astfel, putem consolida proiectul european și asigura ca cetățenii europeni să trăiască în prosperitate și siguranță, să continue să beneficieze de realizările Uniunii Europene”, a conchis el.

Președintele României este laureatul pentru anul 2020 al Premiului internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen. Din cauza pandemiei de COVID-19, ceremonia de decernare a premiului, inițial programată pentru data de 21 mai 2020, a fost amânată pentru data de 13 mai 2021, la Aachen.

Premiul internațional „Carol cel Mare” este conferit anual, în orașul Aachen, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea unității europene sau cooperării între statele membre. Distincția este acordată în memoria împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. De asemenea, printre personalitățile marcante care au primit acest premiu se numără și Winston Churchill, Henry Kissinger, Václav Havel, Jean-Claude Juncker, Angela Merkel, Donald Tusk, Herman Van Rompuy, Martin Schulz, Papa Francisc, Simone Veil, Regele Juan Carlos al Spaniei sau Papa Ioan Paul al II-lea, care a primit, în 2004, singurul Premiu Extraordinar „Carol cel Mare” acordat până în prezent. Ultimii doi laureați au fost Președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, în 2018, și Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.