Connect with us

NATO

Klaus Iohannis la Conferința de Securitate de la München: ”Dragi aliați, să avem grijă de flancul estic al NATO. Împărțirea acestuia între nord și sud nu aduce niciun avantaj”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis a pledat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, pentru ca aliații din NATO și din Europa să își mențină atenția sporită față de flancul estic și de regiunea Mării Negre.

Întrebat de ambasadorul Wolfgang Ischinger cum vede România evoluția de securitate de la Marea Neagră, unde conflictele și tensiunile sunt foarte aproape de țara noastră, șeful statului a făcut un apel și pentru ca flancul estic al NATO să fie privit în mod unitar.

”Mulți dintre aliați nu au fost conștienți de importanța regiunii Mării Negre, și mă refer la întreaga regiune geografică. Din păcate, am avut evenimente recente care au dovedit că regiunea este complicată din punct de vedere al securității. Aș spune că multe tensiuni își au originile în evoluțiile istorice, dar avem și tensiuni recente. (…) Dintr-o perspectivă strategică, aș spune că regiunea este complicată, complexă, nu ceea ce am putea un numi un mediu stabil. Din acest motiv, România a încercat și a reușit în mare parte să îi determine pe aliați să se uite înspre această regiune. NATO acum are o strategie și o prezență bună în regiunea Mării Negre. Din acest motiv, tot timpul subliniez: dragi prieteni, dragi aliați, să avem grijă de flancul estic”, a susținut președintele.

Reamintim că România a insistat încă de la debutul conflictului din Ucraina și de la primele măsuri aliate față de zona de est a Alianței ca această parte geografică a NATO să fie tratată în mod unitar și coeziv. În 2018, la summitul NATO, după măsuri de reasigurare și adaptare adoptate în 2014, după măsuri de descurajare adoptate în 2016, țările aliate au convenit asupra unei prezențe înaintate pe întreg flancul estic.

”Flancul estic este o situație specială. Dacă vrem să ducem lucrurile în direcția bună, trebuie să tratăm flancul estic într-un mod unitar. Împărțirea acestui flanc, în partea sa de nord și în partea sa de sud, nu aduce niciun avantaj”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO și SUA cer coordonare transatlantică împotriva propagandei ruse și chineze privind coronavirusul

Published

on

Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg au discutat luni, telefonic, despre coordonarea eforturilor aliate în combaterea dezinformărilor și propagandei venite dinspre Rusia și China în privința pandemiei cu noul coronavirus.

Cei doi oficiali au vorbit despre cooperarea transatlantică în contextul în care miniștrii de externe din țările aliate se vor reuni joi, prin intermediul unei videoconferințe securizate, în locul tradiționalei ministeriale care ar fi trebuit să aibă loc la sediul Alianței. Reuniunea va fi consacrată consecinţelor economice ale pandemiei asupra bugetelor pentru apărare ale aliaţilor şi ultimelor evoluţii pentru misiunile NATO în Afganistan şi Irak.

Secretarul de stat al SUA a reiterat sprijinul Statelor Unite pentru NATO și a subliniat importanța unității transatlantice, se arată într-un comunicat de presă emis de Departamentul de Stat al SUA.

Cei doi oficiali “au discutat despre modul în care NATO își coordonează răspunsurile Alianței față de pandemia cu COVID-19, dar și despre importanța eforturilor depuse împotriva acțiunilor de răspândire a dezinformării și a propagandei legate de virus, desfășurate de China și Rusia”, arată sursa citată.

Discuțiile dintre Pompeo și Stoltenberg au vizat și situația din Afganistan, respectiv nevoia ca liderii de la Kabul să formeze un guvern care să permită securitatea și stabilitatea țării.

Și președintele francez Emmanuel Macron a denunțat luni campaniile de propagandă duse de către regimurile de la Beijing şi Moscova în legătură cu ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus, subliniind că Franţa şi Germania acordă asistenţă fără să facă poze. De asemenea, la începutul săptămânii trecute, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Pe de altă parte, în cursul unei reuniuni virtuale a miniștrilor de externe din țările G7, Mike Pompeo a eșuat în a-i convinge pe omologii săi să atribuie coronavirusului denumirea de “virusul Wuhan”.

În prezent, Statele Unite și Italia sunt cele mai afectate țări de pe mapamond de pandemie, având cele mai multe cazuri confirmate cu virusul SARS-CoV-2. SUA înregistrează peste 160.000 de cazuri și 3.100 de decese, iar Italia peste 101.000 de cazuri și peste 11.500 de decese, un record negativ. Cele două sunt urmate de Spania, cu peste 88.000 de cazuri și peste 7.700 de cazuri.

Pandemia cu noul coronavirus, izbucnită în luna decembrie a anului trecut în regiune Wuhan din China, și-a mutat treptat epicentrul către Europa și apoi către Statele Unite. China, care se află pe o curbă descedentă, continuă să se mențină la cele 81.000 de cazuri raportate și 3.300 de decese.

Următoarele țări cele mai afectate sunt Germania (peste 66.000 de cazuri și peste 600 de decese) și Franța (peste 44.000 de cazuri și peste 3.000 de decese).

La nivel mondial sunt peste 785.000 de cazuri și peste 37.000 de morți.

Continue Reading

NATO

Moment istoric: Drapelul Macedoniei de Nord, al 30-lea stat membru al NATO, a fost înălțat la sediul Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Drapelul Macedoniei de Nord, al 30-lea stat membru al NATO, a fost înălțat luni la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles și va arbora de acum alături de celelalte 29 de drapeluri ale statelor aliate și de cel al NATO.

Ceremonia de ridicare a drapelului a avut loc pe esplanada din fața sediului Alianței, în prezența secretarului general al NATO. De asemenea, steagul Macedoniei de Nord a fost ridicat simultan la Comandamentului Aliat pentru Operațiuni din Mons (Belgia) și la Comandamentul Aliat pentru Transformare din Norfolk (SUA).

”Moment istoric. 30 de steaguri sunt arborate în fața sediului NATO, iar noi urăm bun venit Macedoniei de Nord în calitate de cel mai nou membru al nostru”, a scris Stoltenberg, pe Twitter.

De altfel, înaltul oficial aliat a scris și un editorial publicat pe site-ul NATO. ”Macedonia de Nord este acum parte a familiei NATO, o familie formată din treizeci de națiuni și aproape un miliard de oameni. O familie bazată pe certitudinea că, indiferent de provocările cu care ne confruntăm, suntem cu toții mai puternici și mai în siguranță”, a scris Stoltenberg.

”Drapelul Republicii Macedonia de Nord este arborat, începând de astăzi, alături de cele ale celorlalţi 29 Aliaţi transatlantici. (…) Astăzi, trebuie să rămânem fideli valorilor care alimentează solidaritatea, rezilienţa şi extinderea Alianţei noastre. Trebuie, de asemenea, să întreţinem energia dovedită de Macedonia de Nord, energie pe care am manifestat-o cu toţii în procesele de aderare. Aceasta este certitudinea noastră într-un timp al incertitudinii”, a scris și Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, într-un editorial.

Macedonia de Nord a devenit vineri, 27 martie, în mod oficial, cel de-al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice, ca urmare a îndeplinirii ultimei etape formale în acest sens, depunerea instrumentelor de aderare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului Nord-Atlantic.

Procesul de aderare al Macedoniei de Nord la NATO s-a încheiat recent după ce Parlamentul de la Madrid a ratificat la 17 martie protocolul de aderare a Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică. Spania era cea din urmă țară aliată care mai trebuia să ratifice acest document, după ce Parlamentul de la Skopje a ratificat protocolul la 11 februarie.

Aderarea Macedoniei de Nord la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimul an și jumătate au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie 2018, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena, iar Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a devenit Republica Macedonia de Nord.

Cea mai recentă aderare la NATO a avut în 2017, Muntenegru devenind al 29-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. De altfel, din 1999 încoace, 13 țări au aderat la Alianță, între care și România în anul 2004.

Macedonia de Nord s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: NATO este în alertă maximă și va asigura pe cale aeriană transporturi de natură economică care să nu întrerupă lanţuri vitale de aprovizionare

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a susţinut luni că există o creştere a dezinformării din partea statelor care nu împărtăşesc sistemul democratic din Uniunea Europeană şi din rândul aliaţilor NATO, scopul ştirilor false fiind acela de a crea neîncredere în instituţiile fundamentale ale UE şi ale Alianţei Nord-Atlantice.

“NATO este o organizaţie defensivă şi tot ceea ce facem este strict defensiv, descurajatoare şi apărare împotriva celor care ar avea gânduri necurate. Am constat şi noi o creştere exponenţială a dezinformării, a ştirilor false, a metodelor hibride de a folosi un moment dificil pentru a sădi neîncredere în instituţiile naţionale sau cele internaţionale, de genul NATO sau Uniunea Europeană. Fac un apel să ascultăm vocile competente şi autorizate”, a declarat Mircea Geoană, în Ediţia Specială de la TVR1.

Secretarul general adjunct a punctat că ţările membre UE şi NATO sunt mai perfomante când se unesc, mai ales în aceste momente critice „cum umanitatea nu a mai avut în ultima sută de ani”.

“Există o încercare a celor care împărtăşesc un sistem de organizare nedemocratică, sisteme autoritare, sisteme care nu împărtăşesc valorile noastre democratice, să pledeze în favoarea sistemului lor, spunând că ar fi eventual mai eficiente într-o astfel de criză. Nu este adevărat! Chiar dacă uneori democraţia creează elemente de control reciproc între puterile statului şi de multe ori poate este mai multă vorbă, mai multă controversă, democraţiile sunt cele care atunci când se unesc şi îşi fac treaba, sunt mult mai performante şi vom demonstra, sunt convins, şi în Europa, şi în Alianţă, şi la nivel internaţional, că ştim să fim puternici, rezistenţi nu doar în faţa unui virus, ci în faţa unei încercări cum umanitatea nu a mai avut în ultima sută de ani”, a susţinut secretarul general adjunct al NATO.

NATO s-a implicat în aceste zile în acţiuni privind transportul de materiale sanitare dinspre Coreea de Sud către România, dar secretarul general adjunct al Alianţei a susţinut că în perioada următoare Alianţa trebuie să se efectueze “pe cale aeriană transporturi de natură economică, care să nu întrerupă lanţuri vitale de aprovizionare, de continuitate”.

”Probabil că zilele următoare vom avea nevoie să asigurăm pe cale aeriană transporturi de natură economică, care să nu întrerupă lanţuri vitale de aprovizionare, de continuitate. Suntem în alertă maximă şi colaborăm cu ţările aliate şi cu celelalte instituţii internaţionale”, a continuat Geoană.

Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, Alianța a oferit sprijin similar și pentru Spania, Cehia și Slovacia.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending