CONSILIUL EUROPEAN
Klaus Iohannis, la Consiliul European: Autonomia strategică a UE implică o piață unică cu o bază industrială solidă și economie digitală puternică
Published
4 months agoon

Președintele Klaus Iohannis a susținut joi și vineri, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European că o piață internă consolidată este menită să crească autonomia strategică a Uniunii Europene și să reducă dependența față de terți și a reafirmat sprijinul României pentru transformarea digitală la nivel european.
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au întrunit joi și vineri la Bruxelles, pentru a doua oară în persoană de la debutul pandemiei, pentru a discuta consolidarea pieței unice, politica industrială și evoluții în domeniul digital, precum şi teme de politică externă, respectiv situația din estul Mării Mediterane, relațiile cu China, Belarus, tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi şi evoluţiile din Nagorno-Karabah, precum și stadiul negocierilor UE – Regatul Unit asupra relațiilor viitoare. (Concluziile Consiliului European sunt disponibile aici).
În privința relațiilor externe, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis joi noaptea, la Bruxelles, să dea undă verde unor sancțiuni împotriva autorităților din Belarus, însă nu și împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko, după ce au ajuns și la un acord privind un mesaj de fermitate însoţit de ameninţarea cu sancţiuni adresat Turciei, într-o nouă strategie duală la adresa Ankarei. La același capitol, Consiliul European a susținut propunerea înaintată de România, Lituania și Polonia săptămâna trecută, printr-o declarație comună a președinților celor trei state, și a solicitat Comisiei Europene să pregătească un plan cuprinzător de sprijin economic pentru Belarusul democratic. De asemenea, în cazul otrăvirii opozantului rus Aleksei Navalnîi, Consiliul European solicită autorităților din Federația Rusă să coopereze pe deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) pentru a asigura o anchetă internațională imparțială și pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției.
În contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, liderii au avut o discuție substanțială cu privire la necesitatea menținerii unei coordonări eficiente la nivel european în ceea ce privește măsurile sanitare, accesul la medicamente și obținerea unui vaccin cât mai rapid, prezervarea funcționalității pieței interne și a economiilor naționale.
Klaus Iohannis: Autonomia strategică europeană implică o piață unică cu o bază industrială solidă și economie digitală puternică
“În cadrul dezbaterilor privind Piața Unică, Președintele Klaus Iohannis a afirmat că o piață internă consolidată este menită să crească autonomia strategică a Uniunii și să reducă dependența față de terți. În context, Președintele României a arătat că autonomia strategică implică, în primul rând, o Piață Unică pe deplin funcțională, fără bariere și obstacole, cu o bază industrială solidă și o economie digitală puternică“, informează un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.
Pentru consolidarea Pieţei Unice, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea dezvoltării cât mai extinse a infrastructurii fizice şi digitale, aceste aspecte fiind esenţiale pentru creşterea nivelului de convergenţă şi coeziune între statele membre. În ceea ce priveşte tranziţia verde şi cea digitală, Preşedintele României a arătat că, dată fiind amploarea transformărilor sistemice necesare ce implică investiţii masive, este necesară oferirea de sprijin specific pentru această dublă transformare a economiilor statelor membre. În context, Președintele României a reafirmat sprijinul țării noastre pentru transformarea digitală la nivel european.
De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat rolul dimensiunii sociale a Pieței Unice pentru gestionarea evoluțiilor determinate de criza generată de pandemia de COVID -19.
În cadrul discuțiilor referitoare la Piața Unică, liderii europeni au transmis un mesaj ferm privind aplicarea unei politici industriale europene ambițioase, cu obiectivul asigurării sustenabilității acesteia, înverzirii, competitivității sale globale și rezilienței. În acest context, Consiliul European a solicitat Comisiei să propună măsuri pentru reducerea gradului de dependență strategică a sectoarelor industriale europene, în special a celor mai sensibile dintre acestea, inclusiv prin diversificarea producției și promovarea lanțurilor valorice, prin asigurarea de rezerve strategice și prin promovarea producției și a investițiilor în Europa.
În ceea ce privește domeniul digital, liderii au evidențiat importanța tranziției digitale pentru economia europeană, pentru asigurarea suveranității tehnologice, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea vieții cetățenilor europeni. În perioada următoare, accentul va fi pus pe dezvoltarea și implementarea capacităților și infrastructurii strategice digitale, precum și pe promovarea la nivel internațional a reglementărilor și standardelor europene în materie, în perspectiva asigurării suveranității digitale a Uniunii.
În context, Consiliul European a aprobat concluziile Consiliului din 9 iunie 2020 privind conturarea viitorului digital al Europei. Consiliul European solicită UE și statelor membre să valorifice pe deplin setul de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G adoptat la 29 ianuarie 2020 și, în special, să aplice restricțiile relevante asupra furnizorilor care prezintă risc ridicat pentru activele de bază definite ca fiind esențiale și sensibile în evaluările coordonate ale riscurilor la nivelul UE. Consiliul European subliniază că potențialii furnizori de tehnologie 5G trebuie să fie evaluați pe baza unor criterii obiective comune
Relațiile externe. China: Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru dialog și cooperare și pe susținerea fermă a principiilor europene
În cadrul discuțiilor privind relaţiile cu China, liderii europeni au subliniat necesitatea reechilibrării relației economice și au reiterat obiectivul finalizării, până la sfârșitul acestui an, a negocierilor pentru Acordul Cuprinzător privind Investițiile, care să echilibreze asimetriile în ceea ce privește accesul pe piețe, să contribuie la crearea unor condiții de concurenţă echitabilă și să stabilească angajamente semnificative față de dezvoltarea durabilă. Prin concluziile adoptate, Consiliul European a solicitat Chinei să își respecte angajamentele anterioare legate de obstacolele în calea accesului pe piață și să se angajeze în negocieri privind subvențiile industriale, desfășurate la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului.
Liderii europeni au încurajat China să-și asume responsabilități mai ambițioase în abordarea provocărilor globale, inclusiv în domeniul schimbărilor climatice, precum și în sprijinul efortului multilateral ca răspuns la pandemia de COVID-19. Un aspect important este și cel legat de îngrijorarea față de situația drepturilor omului.
În contextul acestor discuții, Președintele României a subliniat importanţa unei abordări pragmatice axate pe obiective clare, dialog şi cooperare, dar şi pe susţinerea fermă a principiilor și valorilor europene. În acest scop, Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut necesitatea unor eforturi suplimentare pentru asigurarea unui nivel ridicat de ambiţie al Agendei Strategice pentru Cooperare UE-China 2025, respectiv al Acordului Cuprinzător UE-China privind investiţiile.
Mediterana de Est. Klaus Iohannis reafirmă solidaritatea României cu Grecia și Cipru
Referitor la Mediterana de Est, au fost adoptate Concluzii prin care liderii au reafirmat interesul strategic al Uniunii pentru un climat de securitate stabil și dezvoltarea unei relații reciproc avantajoase cu Turcia, concomitent cu reiterarea deplinei solidarități cu Grecia și Cipru, ale căror suveranitate și drepturi suverane trebuie respectate.
Șefii de stat și de guvern au salutat recentele evoluții menite să permită reluarea discuțiilor directe dintre Turcia și Grecia, iar în ceea ce privește Cipru, au condamnat ferm violarea drepturilor sale suverane și au solicitat Turciei să accepte invitația Ciprului de a se angaja în dialog cu scopul soluționării tuturor disputelor maritime.
Consiliul European a susținut reluarea negocierilor și a reiterat angajamentul pentru o soluționare cuprinzătoare a problemei cipriote în cadrul ONU și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.
Liderii au susținut organizarea unei Conferințe Multilaterale privind Mediterana de Est și au agreat, în măsura în care eforturile constructive care vizează încetarea activităților ilegale la adresa Greciei și Ciprului vor continua, lansarea unei agende politice pozitive UE-Turcia, cu accent pe modernizarea Uniunii Vamale și facilitarea comerțului, contacte interumane, reluarea dialogului la nivel înalt și continuarea cooperării în domeniul migrației. În funcție de evoluții, Consiliul European va reveni asupra subiectului, cel mai târziu la reuniunea sa din luna decembrie a.c., pentru a adopta deciziile ce se vor impune. Uniunea Europeană este pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a-și apăra propriile interesele, precum și pe cele ale statelor membre.
Președintele Klaus Iohannis a apreciat intensele eforturi diplomatice întreprinse de Președintele Consiliului European și de Președinția germană a Consiliului UE în vederea detensionării situației din Mediterana de Est, eforturi soldate cu rezultate preliminare promiţătoare în ceea ce priveşte dialogul dintre părţi.
Președintele României a reafirmat solidaritatea cu Grecia și Cipru și a salutat anunțul privind începerea discuțiilor exploratorii dintre Grecia și Turcia, pledând pentru găsirea de soluții, prin dialog, la situația actuală. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea unei abordări echilibrate și constructive a relaţiilor UE-Turcia, precum și oportunitatea unei cooperări extinse cu Ankara, dată fiind multitudinea temelor de interes reciproc.
Belarus: În linie cu declarația Președinților României, Lituaniei și Poloniei, Consiliul European a încurajat Comisia Europeană să pregătească un plan cuprinzător de sprijin economic pentru un Belarus democratic.
Consiliul European a condamnat violențele, considerate inacceptabile, ale autorităților din Belarus împotriva manifestanților pașnici, intimidarea, arestările și detențiile arbitrare care au avut loc în urma alegerilor prezidențiale, ale căror rezultate nu le recunoaște. Liderii europeni au exprimat sprijinul deplin pentru dreptul democratic al poporului belarus de a-și alege Președintele prin noi alegeri, libere și corecte, fără interferențe externe. Liderii au cerut autorităților de la Minsk să pună capăt violențelor şi represiunii, să elibereze prizonierii politici, să respecte libertatea societății civile și a media și să lanseze un dialog național incluziv. Consiliul European a agreat impunerea de măsuri restrictive şi a solicitat Consiliului de miniștri adoptarea fără întârziere a acestei decizii. În linie cu declarația Președinților României, Lituaniei și Poloniei, Consiliul European a încurajat Comisia Europeană să pregătească un plan cuprinzător de sprijin economic pentru un Belarus democratic.
Referitor la situația din Belarus, Președintele Klaus Iohannis a reiterat preocuparea profundă față de utilizarea disproporționată a forței împotriva protestatarilor pașnici, limitarea drepturilor fundamentale și detențiile ilegale. Președintele României a apreciat voința poporului belarus de a lupta pentru drepturile sale legitime, subliniind că alegerile nu au fost nici libere, nici corecte. În egală măsură, Președintele României a arătat că sunt necesare susținerea societății civile și a media independente și a exprimat sprijinul pentru adoptarea imediată de sancțiuni substanțiale împotriva regimului de la Minsk.
Cazul Navalnîi. Klaus Iohannis solicită Rusiei o amchetă imparțială și transparentă
Consiliul European a condamnat tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi, prin folosirea unui agent chimic cu caracter militar. Liderii au solicitat Federației Ruse să coopereze deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice pentru asigurarea unei investigații internaționale imparțiale.
În cadrul discuțiilor, Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că otrăvirea lui Alexei Navalnîi reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional, susținând demararea de îndată, de către Federația Rusă, a unei anchete imparțiale, ample şi transparente în vederea aducerii în fața justiției a celor responsabili.
Cu privire la conflictul din Nagorno Karabah, Consiliul European a solicitat încetarea imediată a ostilităților, reafirmarea angajamentului părților față de un armistițiu durabil și soluționarea pașnică a conflictului, care nu poate fi obținută prin mijloace militare sau imixtiuni externe. Liderii europeni au subliniat că Azerbaijan și Armenia trebuie să revină la masa negocierilor, fără precondiții. Consiliul European și-a reafirmat sprijinul pentru Grupul de la Minsk al OSCE și a solicitat Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de securitate să examineze noi modalități de susținere de către Uniunea Europeană a procesului de reglementare a conflictului.
Preşedintele României a reiterat apelul pentru dezescaladarea conflictului şi pentru reluarea dialogului politic în vederea identificării de soluţii paşnice, conform dreptului internaţional. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a exprimat sprijinul pentru activitatea Grupului de la Minsk şi a susţinut un rol mai activ al Uniunii Europene în soluţionarea crizei.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
UE condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi și solicită eliberarea sa imediată: Este o infracțiune pentru comunitatea internațională, pentru Europa
-
SUA: Administrația Trump și viitoarea administrație Biden cer eliberarea imediată și necondiționată a lui Aleksei Navalnîi și acuză Rusia că vrea să-l aducă la tăcere pe liderul opoziției
-
România, printre primele țări UE și NATO care condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi la Moscova: Represiunea este complet nedemocratică
-
Parlamentul European, prima sesiune plenară din acest an. Recentele violențe asupra Congresului SUA, prioritățile președinției portugheze a Consiliului UE și evoluțiile privind vaccinul anti-COVID, principalele teme dezbătute
-
Franța se declară ”reticentă” cu privire la introducerea unui certificat de vaccinare unic la nivelul UE: Este prematur să vorbim de o hârtie
-
Vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, videoconferină cu ministrul Justiției, Stelian Ion: Susținem reforma justiției din România. Succesul României înseamnă succesul UE, în ansamblu
CONSILIUL EUROPEAN
Klaus Iohannis respinge propunerea Greciei prin care cetățenii UE să călătorească în baza unui certificat de vaccinare: Nu este un lucru bun să împărțim populația Europei în două
Published
6 days agoon
January 12, 2021
Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că nu este de acord cu propunerea Greciei privind impunerea la nivel european a unor certificate în baza cărora cei vaccinați împotriva COVID-19 să poată călătorii.
Grecia a propus marți un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 valabil la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru a ușura călătoriile devastate de pandemie. Conform propunerii înaintate de premierul grec, certificatul ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, informează Digi24.
“Nu consider că este o idee bună. Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a declarat Klaus Iohannis, în prima sa conferință de presă din acest an, susținută la Palatul Cotroceni.
Într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a propus extinderea schemei la întreg teritoriul UE.
“Pentru ţări precum Grecia, care sunt dependente de turism, este imperativ ca această chestiune să fie rezolvată înainte de sezonul de vară”, a susținut premierul grec.
Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor întâlni, în format videoconferință, în data de 21 ianuarie pentru a dezbate situația campaniei de vaccinare care a debutat în țările UE la 27 decembrie după autorizarea vaccinului produs de companiile Pfizer BioNTEch.
Până în prezent, Uniunea Europeană a acordat o autorizație de introducere pe piață pentru două vaccinuri împotriva COVID-19, Pfizer-BioNTech, autorizat la 21 decembrie 2020 și Moderna, autorizat la 6 ianuarie 2021.
Până acum, Comisia Europeană a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două milioane de doze, după cum urmează: CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane), Pfizer-BioNTech (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane). De asemenea, executivul european se află în discuții avansate și cu companiile Novavax și Valneva.
CONSILIUL EUROPEAN
Charles Michel va prezida pe 21 ianuarie prima videoconferință cu liderii UE din 2021. Campania de vaccinare anti-covid, subiect principal pe agendă
Published
1 week agoon
January 8, 2021By
Diana Zaim
Șefii de stat și de guvern se vor întâlni, în videoconferință, în data de 21 ianuarie pentru a dezbate situația campaniei de vaccinare care se derulează în statele membre încă de la 27 decembrie, după ce a fost aprobat primul vaccin anti-covid de către Agenția Europeană a Medicamentului.
„Joi, 21 ianuarie, la ora 18:00, președintele Consiliului European va prezida o videoconferință cu liderii statelor membre cu privire la coordonarea pandemiei”, a scris purtătotul de cuvânt al Consiliului European pe contul de Twitter.
On Thursday January 21 at 6pm @eucopresident will chair a videoconference with #EU27 on #COVID19 coordination.
— Barend Leyts (@BarendLeyts) January 8, 2021
Campania de vaccinare a debutat pe 27 decembrie în toată Uniunea Europeană, cu toate acestea, până ieri, 7 ianuarie, au fost vacinați puțin peste un milion de cetățeni europeni în rândul statelot membre. Mai multe țări ale blocului comunitar au întâmpinat întârzieri sau au avut companie ”lentă” de vaccinare. Guvernul olandez a mărturisit că a fost luat prin surprindere de aprobarea rapidă a primului vaccin produs de Pfizer-BioNTech.
Conform Strategiei UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, Uniunea Europeană și-a asumat un rol important în ceea ce privește garantarea accesului universal la testele, tratamentele și vaccinurile împotriva COVID-19. Obiectivele asumate de Uniunea Europeană sunt legate de asigurarea calității, siguranței și eficacității vaccinurilor și asigurarea accesului echitabil și în timp util la vaccinuri pentru cetățenii UE.
Astfel, Comisia Europeană a urmărit dezvoltarea unui portofoliu divers de vaccinuri candidate pe platforme diferite, astfel încât să crească șansele de a avea mai multe vaccinuri disponibile, după autorizarea de punere pe piață acordată de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). Astfel, Comisia Europeană a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru apromixativ două miliarde de doze, după cum urmează: CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane), Pfizer-BioNTech (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).
COMISIA EUROPEANA
Liderii instituțiilor UE condamnă scenele tulburătoare de la Washington: Congresul SUA este templul democrației. Aceasta nu este America
Published
2 weeks agoon
January 7, 2021
Președinții Parlamentului European, Consiliului European și Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe au reacționat miercuri seară la protestele violente din capitala SUA, unde manifestanții pro-Trump au luat cu asalt Capitoliul, unde Congresul american era reunit pentru a valida victoria lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut.
Mai întâi, preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat că este extrem de îngrijorat de evenimentele care au loc la Washington.
“Scene profund tulburătoare de la Capitoliul SUA în această noapte. Voturile democratice trebuie respectate. Suntem siguri că SUA se vor asigura că regulile democraţiei sunt protejate“, a scris Sassoli pe Twitter.
Deeply concerning scenes from the US Capitol tonight. Democratic votes must be respected. We are certain the US will ensure that the rules of democracy are protected.
— David Sassoli (@EP_President) January 6, 2021
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris Congresul SUA drept “templu al democrației” și s-a declarat șocat de scenele de la Washington.
“Avem încredere că SUA vor asigura un transfer pașnic de putere către Joe Biden”, a mai spus el.
The US Congress is a temple of democracy.
To witness tonight’s scenes in #WashingtonDC is a shock.
We trust the US to ensure a peaceful transfer of power to @JoeBiden
— Charles Michel (@eucopresident) January 6, 2021
Dinspre partea sa, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj încrezător.
“Sunt încrezătoare în forța instituțiilor și democrației americane. Transferul pașnic al puterii este esențial. Joe Biden a câștigat alegerile. Aștept să lucrez cu el din postura de viitor președinte al SUA“, a scris ea, pe Twitter.
I believe in the strength of US institutions and democracy. Peaceful transition of power is at the core. @JoeBiden won the election.
I look forward to working with him as the next President of the USA. https://t.co/2G1sUeRH4U
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 6, 2021
Și șeful diplomaţiei europene Josep Borell a denunţat “asaltul neobişnuit împotriva democraţiei americane” şi a făcut apel la respectarea rezultatului alegerilor prezidenţiale din SUA, câştigate de Joe Biden.
“În ochii lumii, democraţia americană pare în stare de asediu în această seară. Este un asalt neobişnuit împotriva democraţiei SUA, instituţiilor sale şi statului de drept. Aceasta nu este America“, a scris el, pe Twitter.
“Rezultatele alegerilor de la 3 noiembrie trebuie pe deplin respectate”, a adăugat el.
In the eyes of the world, American democracy tonight appears under siege.
This is an unseen assault on US democracy, its institutions and the rule of law.
This is not America. The election results of 3 November must be fully respected.
— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) January 6, 2021
Reacțiile liderilor instituțiilor UE s-au alăturat celei a secretarului general al NATO, care s-a declarat șocat și a cerut respectarea rezultatelor alegerilor, ele fiind urmate de reacții din partea premierului britanic, a cancelarului Austriei, a premierului Spaniei, a ministrului german de externe și a șefului diplomației franceze.
Congresul SUA s-a întrunit miercuri pentru validarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale. Mii de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu al SUA, Donald Trump, s-au adunat în faţa Capitolului din Washington şi au dărâmat mai multe bariere de securitate, ceea a dus la ciocniri cu poliţia şi la scene haotice în faţa intrării în Congresul SUA, unde congresmenii s-au reunit pentru a valida oficial victoria electorală a democratului Joe Biden.
Mai mult, susţinătorii preşedintelui în exerciţiu Donald Trump au pătruns miercuri în plenul Camerei Reprezentanţilor, care fusese deja evacuată, şi s-au implicat într-o confruntare armată cu agenţii de securitate de la Capitoliu, într-o demonstrație violentă fără precedent în ultimele două secole pentru clădirea Congresului american.
Patru persoane au decedat şi 52 au fost arestate în timpul protestelor violente desfăşurate la Capitoliu, iar la Washington a fost declarată stare de urgență.
Ulterior, Congresul Statelor Unite şi-a reluat sesiunea consacrată certificării victoriei lui Joe Biden la prezidenţiale.
În urma unui apel lansat de președintele ales Biden, care i-a cerut lui Trump să adreseze un mesaj în care să ceară încetarea “asaltului” asupra clădirii Capitoliului, liderul în funcție a făcut apel la protestatarii de la Washington, într-un mesaj video postat pe Twitter, să meargă acasă, spunând că “trebuie să avem pace”.
Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă continuă să acuze că alegerile au fost fraudate și a cerut vicepreședintelui său și republicanilor din Congres să blocheze certificarea victoriei lui Biden.
Înainte, vicepreşedintele american Mike Pence a afirmat că nu se va opune certificării victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale, invocând ”constrângerile” prevăzute în Constituţie, acesta fiind criticat apoi de Donald Trump.
Procesul de certificare a alegerii lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA de către Congresul american reprezintă ultima etapă înaintea ceremoniei de inaugurare din 20 ianuarie, după ce fostul vicepreședinte a câștigat alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 cu peste 81 de milioane de voturi, iar la 14 decembrie a obținut și majoritatea voturilor, 306 la 232, în Colegiul Electoral, în urma competiției cu Donald Trump.

UE condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi și solicită eliberarea sa imediată: Este o infracțiune pentru comunitatea internațională, pentru Europa

SUA: Administrația Trump și viitoarea administrație Biden cer eliberarea imediată și necondiționată a lui Aleksei Navalnîi și acuză Rusia că vrea să-l aducă la tăcere pe liderul opoziției

România, printre primele țări UE și NATO care condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi la Moscova: Represiunea este complet nedemocratică

Aleksei Navalnîi, arestat la sosirea la Moscova. Liderul Renew Europe Dacian Cioloș condamnă “arestarea mișelească” a opozantului rus

Maia Sandu a discutat la Bruxelles cu Laura Codruța Kövesi despre o colaborare între Parchetul European și instituțiile de combatere a corupției din Republica Moldova

Parlamentul European, prima sesiune plenară din acest an. Recentele violențe asupra Congresului SUA, prioritățile președinției portugheze a Consiliului UE și evoluțiile privind vaccinul anti-COVID, principalele teme dezbătute

A cincea tranșă de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer-BioNTech sosește luni în România. Cele 87.750 de noi doze, distribuite în țară

Uniunea Europeană a pus la punct o serie de măsuri pentru a-şi reduce dependenţa de dolarul american (Financial Times)

Franța se declară ”reticentă” cu privire la introducerea unui certificat de vaccinare unic la nivelul UE: Este prematur să vorbim de o hârtie

Asociația Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem din Europa (ENTSO-E) investighează cauzele care au condus la separarea în două zone a rețelei electrice europene interconectate

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE fac apel la cetățeni să dea dovadă de responsabilitate: Prin eforturi comune și cu ajutorul vaccinului anti-COVID-19 punem baza unui 2021 sigur și prosper
Trending
-
U.E.4 days ago
Polonia anunță o lege prin care va interzice Twitter și Facebook să blocheze conturile utilizatorilor: Apărăm libertatea de exprimare
-
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Comisia LIBE din PE a adoptat raportul eurodeputatului Rareș Bogdan privind transparența procesului decizional al UE: Doar așa putem spori încrederea cetățenilor în instituțiile europene
-
Dacian Cioloș14 hours ago
Aleksei Navalnîi, arestat la sosirea la Moscova. Liderul Renew Europe Dacian Cioloș condamnă “arestarea mișelească” a opozantului rus
-
MAREA BRITANIE23 hours ago
MAE a semnalat părţii britanice diferența de taxe pentru viza care permite dreptul la muncă pe teritoriul Regatului Unit: Am transmis argumentele pertinente pentru continuarea dialogului pe această temă
-
SUA1 week ago
Mike Pompeo: SUA pune capăt „încercării de a calma regimul comunist de la Beijing” și ridicăm toate restricțiile autoimpuse în relație cu Taiwan