Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis le-a transmis joi omologilor din UE întruniți la Consiliul European de iarnă de la Bruxelles că România și cetățenii români își doresc o soluție pozitivă privind aderarea la spațiul Schengen în cursul anului 2023 și s-a arătat “destul de optimist” că cea mai bună variantă este ca procesul să se încheie cu un rezultat pozitiv anul viitor, anume aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație.

“Ieri și astăzi am făcut pași înainte în direcția bună. Să nu aveți așteptări extraordinare. Așa cum am discutat și ieri, Consiliul nu a luat o decizie executivă fermă, dar pot să vă spun că tocmai am ieșit din Consiliu, după ce s-a încheiat discuția pe care am solicitat-o și am avut-o despre Schengen. A fost o discuție bună. În afară de această discuție, am avut ocazia, pe parcursul celor două zile în care am stat împreună cu ceilalți lideri, să discut cu mulți lideri. (…) Concluzia mea este simplă: toți actorii au înțeles că aici avem o problemă care trebuie rezolvată. Impresia mea este că toți au înțeles și sunt destul de optimist că cea mai bună variantă este ca în cursul anului 2023 să fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România și Bulgaria“, a spus președintele, în cadrul unor declarații de presă susținute la Consiliul European de la Bruxelles.

“Așteptarea mea este ca România să intre cu drepturi depline, fără alte condiții, în cursul anului 2023 în Schengen“, a insistat el.

Șeful statului a precizat că a discutat cu persoanele implicate în chestiunea Schengen și că a prezentat nevoia unei soluții pozitive. În acest context, Iohannis a cerut celorlalți șefi de stat sau de guvern să nu uite că solidaritatea pe care țara noastră a arătat-o în privința războiului din Ucraina și în privința migrației a dus la așteptări.

“România este pregătită din toate punctele de vedere pentru a deveni parte a Schengen. Am spus și ceva legat de unitate și solidaritate. România este țară de primă linie când vine vorba de războiul din Ucraina. Suntem vecinii cu cea mai lungă graniță cu Ucraina. Ne străduim și facem față, fiindcă dorim și credem că este corect. Suntem țară de primă linie pentru migranți și noi controlăm fluxul migrator. Avem rezultate foarte bune, recunoscute de surse externe, obiective. România este țară de primă linie și de prim rang, aș spune, când vine vorba de așa-numitele linii de solidaritate, de transport de bunuri din Ucraina spre piețele lumii. Peste 60% din produsele agricole exportate de Ucraina au mers prin România, pe drumurile, pe calea ferată a noastră, pe căile fluviale și prin portul de la Constanța. Toate aceste lucruri le-am reiterat ca să nu uite lumea că solidaritatea pe care am arătat-o noi a dus la niște așteptări. Și noi, și noi, românii, așteptăm semnale clare, semne clare de solidaritate și unitate din partea Uniunii Europene. Asta înseamnă, printre altele, că avem așteptări legitime să fim primiți în spațiul Schengen“, a afirmat Klaus Iohannis

Președintele a subliniat că pledoaria sa nu a fost contrazisă de nimeni, dar a reafirmat că încă este un drum care trebuie parcurs.

“Cele două probleme pe care le-am menționat, votul din partea Austriei și votul mixt din partea Olandei sunt probleme care încă trebuie rezolvare, dar din toate discuțiile pe care le-am avut am tras concluzia că de data aceasta pregătirea va fi mai profundă, mai bună și că se dorește o soluție. Eu le-am spus tuturor că noi românii dorim o soluție pozitivă în decursul anului 2023”, a conchis șeful statului.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă joi în discuție la începutul summitului Consiliului European de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care și-a exprimat dezamăgirea față de votul din Consiliul JAI.

Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu fac parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă, dar președinții României și Bulgariei au anunțat că vor aborda această chestiune în discuțiilor lor de la Bruxelles de la nivelul summitului și din interacțiunile cu omologii lor.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat joi dimineață, la sosirea la summitul de iarnă al liderilor UE, că șefii de stat sau de guvern vor avea ocazia unui schimb de opinii privind extinderea spațiului Schengen în contextul blocării aderării României și Bulgariei prin veto-ul Austriei în cazul ambelor țări și prin veto-ul Olandei în cazul Bulgariei.

“Cred că este foarte pozitiv că a fost posibil să avem o decizie pentru Croația și înțeleg complet poziția României și a Bulgariei. Vom avea probabil ocazia unui schimb de opinii cu privire la actuala situație și sper că va fi posibil să dăm un semnal că în următoarele luni vom lucra într-un spirit pozitiv pentru a face progrese”, a explicat președintele Consiliului European, în timp ce cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației, El a precizat că potrivit anchetelor poliției austriece 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.

De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. Sosind la summit, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației, precizând că, potrivit anchetelor poliției austriece, 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri, la sosirea la Bruxelles, că pentru atingerea obiectivului aderării României la spațiul Schengen trebuie rezolvate două probleme, atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit președintelui, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie, și nu prin boicot, astfel că avea întrevederi cu premierii Cehiei și Suediei, cu președinta Comisiei Europene și va aborda subiectul și cu Austria, declarând că atât boicotul, cât și o acțiune a României la Curtea de Justiție a UE împotriva veto-ului Austriei nu fac parte din soluții. El a asigurat că va aborda această chestiune în Consiliul European, dar că o decizie tot la nivelul Consiliului JAI va fi luată, și a indicat că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023.De asemenea, președintele a precizat o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare. În fine, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea creșterii unui sentiment de euroscepticism în rândul cetățenilor români ca urmare a amânării aderării României la spațiul Schengen, dar a lansat un îndemn: “Haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit (…) nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune“.