NATO
Klaus Iohannis, la dineul de gală oferit de regele Felipe al VI-lea al Spaniei în onoarea liderilor NATO prezenți la summitul de la Madrid
Published
9 months agoon

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la summitul NATO de la Madrid.
Şeful statului a fost însoţit la dineu de soţia sa, Carmen Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis participă de marți până joi la summitul NATO de la Madrid, a treia reuniune de vârf a Alianței Nord-Atlantice din acest an în contextul agresiunii militare neprovocate a Rusiei în Ucraina, unde cei 30 de lideri euro-atlantici vor adopta decizii istorice, precum noul Concept Strategic, recunoașterea Rusiei ca amenințare la adresa seurității euro-atlantice și consolidarea prezenței aliate pe flancul estic, în timp ce șefii de stat sau de guvern din NATO se vor reuni în premieră într-un format din care vor mai face parte liderii Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și președinții Consiliului European și Comisiei Europene. Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării, continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Conceptul Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţei” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.
Summitul Alianței Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizației din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie și 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. La summitul din 25 februarie, la o zi după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, liderii aliați au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO și activarea planurilor de apărare pentru flancul estic. La reuniunea din 24 martie, aceștia au hotărât înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic, în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.
Klaus Iohannis prefațează decizii istorice ale unui summit transformativ
“La Summitul de la Madrid, care are loc pe fondul celei mai grave crize de securitate din zona euroatlantică după al Doilea Război Mondial, vor fi adoptate decizii istorice care vor răspunde imperativelor de apărare generate de actualul context, cu un caracter transformator pentru NATO. Aceste hotărâri vor constitui un pas ferm în procesul de adaptare și modernizare a Alianței și vor demonstra, o dată în plus, faptul că NATO este cea mai de succes alianță politico-militară din istorie. Astfel, reuniunea la cel mai înalt nivel de la Madrid va consolida și eficientiza Alianța din perspectivă politică, militară, funcțională și tehnologică și va reconfirma, totodată, unitatea și solidaritatea aliate, inclusiv parteneriatul transatlantic”, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Reuniunea are un potențial cu adevărat transformativ, întrucât în cadrul Summitului se vor adopta documente de referință, precum Noul Concept Strategic – document programatic care va stabili prioritățile NATO pentru cel puțin următoarea decadă și care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declarația politică a Summitului, dar și alte decizii privind consolidarea și eficientizarea posturii de descurajare și apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acțiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianței față de provocările tehnologiilor emergente și disruptive dezvoltate de actori statali și non-statali.
Programul Summitului va fi unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic și activități cu o încărcătură simbolică și practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO.
Va fi conturată o postură revizuită a NATO în integralitatea flancului estic
Astfel, președintele Iohannis va participa, miercuri, 29 iunie, la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern având ca teme de discuție războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecințele acestuia și continuarea asistenței acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni și președintele Ucrainei prin sistem de videoconferință. De asemenea, vor fi abordate Noul Concept Strategic și noile măsuri privind descurajarea și apărarea. Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face față provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO și statele Aliate.
De asemenea, tot la data de 29 iunie, președintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern, cu participarea șefilor de stat și de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și a Președinților Consiliului European și Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeași viziune, provocările și amenințările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum și articularea unei poziții comune față de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării și consolidării ordinii internaționale bazate pe reguli.
Mizele României în Noul Concept Strategic: Rusia – principala amenințare, Marea Neagră – importanță strategică pentru securitatea NATO, creșterea prezenței NATO pe flancul estic
Totodată, președintele României va lua parte, joi, 30 iunie, la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern dedicată provocărilor și amenințărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalitățile de asigurare a securității alimentare și răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianței, precum și posibilitățile de sprijin aliat pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din Sud.
În cadrul Summitului, președintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situației actuale de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca amenințare principală la adresa NATO, precum și menționarea, pentru prima dată, a importanței strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Președintele va sublinia, în cadrul discuțiilor, importanța fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situației de securitate regionale actuale.
Totodată, șeful statului va accentua contribuția semnificativă a țării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar și în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum și susținerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova și Georgia. De asemenea, Președintele României va evidenția necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeași viziune.
Președintele Klaus Iohannis va reitera, și în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a „Ușilor Deschise”, inclusiv pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică.
În intervențiile sale, președintele va evidenția și importanța consolidării rezilienței și a răspunsului la amenințările cibernetice și hibride, precum și a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianței la provocările viitorului.
Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, summitul de la Madrid va fi dominat de adoptarea noului Concept Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis cu Turcia pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.
NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.
La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile aliaților.
Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis
-
Consiliul European: Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar pentru R. Moldova și a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români
-
Înainte de vizita lui Macron la Beijing, China propune un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina
-
Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor
-
Antony Blinken nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar reiterează: ”Sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”
-
Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia
NATO
Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral: Vom consolida apărarea pe termen lungă a NATO pe flancul estic și la Marea Neagră
Published
2 days agoon
March 23, 2023
Marea Britanie și România au semnat joi, la Londra, prin miniștrii de externe James Cleverly și Bogdan Aurescu, Declarația Comună actualizată a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral româno-britanic pentru a construit un parteneriat mai puternic. Documentul, semnat la 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic, stipulează că Londra și Bucureștiul vor coopera, între altele, pentru a consolida poziția de apărare a NATO pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește întregul flanc estic și în Marea Neagră.
“Un moment istoric astăzi, la Londra: am semnat, împreună cu James Cleverly, Declarația comună reînnoită privind Parteneriatul Strategic România – Marea Britanie, care oferă un nou cadru solid, mai bine structurat și cu un caracter strategic mai profund, pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.
A historic moment today in London: I signed with @JamesCleverly the renewed Joint Statement on 🇷🇴-🇬🇧 #StrategicPartnership, which provides a new solid framework, better structured&with deeper strategic character, for further development of our relations ➡️https://t.co/bweLuh9nfT pic.twitter.com/r0xk0i9ANN
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 23, 2023
Conform Declarației actualizate, disponibilă pe site-ul MAE, cooperarea sub umbrela Parteneriatului Strategic se va desfășura cu prioritate în șase domenii: afaceri externe; apărare și securitate; aplicarea legii, afaceri interne și cooperare în sfera justiției; legături inter-umane; securitate cibernetică, tehnologie și amenințări hibride; și promovarea comerțului, a investițiilor și a antreprenoriatului. Responsabilitatea generală a promovării cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic va aparține ministerelor afacerilor externe, care vor organiza anual reuniuni de evaluare a stadiului implementării obiectivelor stabilite în cadrul Parteneriatului și vor explora noi oportunități de colaborare.
“Suntem angajați în apărarea colectivă prin intermediul NATO. Vom lucra împreună pentru a consolida relația transatlantică, coordonând politicile și inițiativele care promovează reziliența strategică. România și Regatul Unit vor consolida poziția de apărare pe termen lung a NATO, asigurându-se că aceasta dispune de o rețea largă de parteneriate pregătită să facă față tuturor amenințărilor la adresa securității euro-atlantice. Acțiunile agresive ale Rusiei în Marea Neagră, în special în Ucraina, începând din 2014, evidențiază importanța cooperării în ceea ce privește securitatea noastră reciprocă și apărarea colectivă. Ne vom aprofunda cooperarea diplomatică, de securitate și de apărare, consolidându-ne capacitatea de a depăși amenințările actuale și viitoare la adresa securității“, se arată în preambulul acestui document.
În ceea ce privește forumul bilateral, cei doi miniștrii de externe au deschis lucrările primei ediții, atât Aurescu, cât și Cleverly, așteptându-se ca aceste dezbateri să genereze noi idei și oportunități pentru parteneriatul bilateral, urmând să devină un forum anual.
Very glad to open with @JamesCleverly the 1st 🇷🇴-🇬🇧 #BilateralForum taking place today in #London. I’m confident that debates will generate new ideas&opportunities for our bilateral partnership in strategic fields, becoming an annual exercise. Looking forward to its results! pic.twitter.com/CIglZHtczO
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 23, 2023
Înainte de semnarea acestui document, Aurescu și Cleverly au avut consultări politice, după cum informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul discuțiilor, ministrul Aurescu și secretarul de stat Cleverly au abordat atât principalele aspecte ale relației bilaterale româno-britanice de Parteneriat Strategic, cu accent pe identificarea de noi oportunități pentru consolidarea acesteia, cât și evoluțiile regionale și internaționale, cu accent pe războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și contracararea efectelor acestuia.
În acest context, cu prilejul discuțiilor cu omologul său britanic, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat satisfacția față de cooperarea în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două state, având ca pilon principal colaborarea în domeniul securității.
De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat potențialul de aprofundare a colaborării pe dimensiunea economică, atât în privința schimburilor comerciale, care au totalizat aproximativ 3,6 miliarde de euro în 2022, marcând o creștere importantă față de anul 2021, cât și în sfera investițiilor britanice în țara noastră.
Ministrul afacerilor externe a evocat importanța comunității românești din Regatul Unit pentru relația bilaterală și prioritatea acordată de autoritățile române promovării intereselor și protejării drepturilor celor peste 1,2 milioane de cetățeni români din Marea Britanie, o comunitate vibrantă, foarte bine integrată din punct de vedere socio-economic, cu o contribuție substanțială la dezvoltarea societății britanice și a relației bilaterale.
Ministrul Bogdan Aurescu a evocat întâlnirea pe care a avut-o, în marja vizitei, cu reprezentanții comunității române din Regatul Unit, punând accentul pe interesele prioritare ale acestora – extinderea rețelei consulare a României, sporirea eforturilor pentru predarea limbii române pentru copii, precum și simplificarea procedurilor pentru obținerea statutului de rezident.
În acest sens, ministrul Cleverly a arătat întreaga deschidere a autorităților britanice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor și intereselor comunității românești, asigurând că cetățenii români sunt mai mult decât bineveniți în Regatul Unit, fiind apreciați pentru contribuția lor economică și reputația foarte bună.
Cu privire la războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, cei doi miniștri au reiterat condamnarea fermă a agresiunii ilegale, ilegitime și neprovocate a Rusiei, cu impact asupra securității întregii regiuni, precum și asupra arhitecturii de securitate euroatlantice.
Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat importanța unității Aliate și a coordonării NATO-UE pentru susținerea eforturilor de apărare ale Ucrainei. Ambii miniștri au subliniat importanța continuării sprijinului și solidarității internaționale pentru Ucraina, pentru cât timp va fi necesar. Cu acest prilej, ministrul Aurescu a adresat omologului său invitația de a participa la Conferința privind Securitatea la Marea Neagră a Platformei Internaționale Crimeea, organizată la București în luna aprilie de către România împreună cu Ucraina.
Ministrul Bogdan Aurescu a mulțumit omologului său pentru excelenta colaborare în domeniul securității și apărării, atât bilateral și în cadrul NATO, apreciind misiunile de poliție aeriană ale UK în România și angajamentul partenerului britanic pentru creșterea securității la Marea Neagră și pe întreg Flancul Estic al NATO. În acest sens, ministrul Aurescu a evocat rezultatele foarte bune ale reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, găzduită în noiembrie 2022 de șeful diplomației la București, în pregătirea priorităților pentru Summitul NATO de la Vilnius din acest an.
De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu și omologul britanic au agreat necesitatea de a fi continuate eforturile pentru finalizarea procesului de aderare a Finlandei și Suediei la NATO.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat necesitatea menținerii izolării internaționale și a presiunii asupra Rusiei, prin consolidarea regimului de sancțiuni, respectiv eficientizarea implementării măsurilor restrictive în vigoare, precum și prin tragerea la răspundere a celor vinovați pentru crimele de război comise în Ucraina. Secretarul de stat britanic a transmis aprecieri deosebite cu privire la modul în care România și-a exprimat solidaritatea în contextul crizei umanitare din Ucraina, acordând un sprijin consistent și multidimensional statului vecin. Ministrul Cleverly a adresat, în numele Guvernului Regatului Unit, mulțumiri pentru eforturile României în acest sens, aducând reală valoare adăugată eforturilor comunității internaționale de a sprijini Ucraina să facă față agresiunii ruse.
Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat o analiză cu privire la situația din Republica Moldova, în condițiile în care această țară se confruntă cu provocări politice, securitare, economice și umanitare fără precedent, pe fondul războiului din Ucraina. În context, șeful diplomației române a subliniat importanța sprijinului internațional pentru eforturile Republicii Moldova de a-și continua procesul complex de reformă asumat și de a-și întări progresiv reziliența și securitatea, mai ales în contextul acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse în acest stat. A menționat și relevanța crescută a Moldova Support Platform, format lansat anul trecut de ministrul Aurescu, împreună cu omologii din Germania și Franța, și în cadrul căruia România și Regatul Unit co-prezidează Grupul de lucru privind combaterea corupției.
Totodată, cei doi oficiali au avut un schimb de vederi despre situația din Georgia și au fost de acord cu importanța menținerii parcursului european al acestei țări. În acest sens, ministrul Aurescu a prezentat eforturile pe care le face România la nivel bilateral și multilateral, inclusiv în cadrul NATO și al UE, cu referire inclusiv la contribuția la misiunea UE de monitorizare – EUMM Georgia.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a informat asupra faptului că România, prin președintele Klaus Iohannis, va găzdui în a doua parte a anului Summitul Inițiativei celor Trei Mări și Forumul de Afaceri al Inițiativei și a arătat convingerea că Regatul Unit va continua să participe și să sprijine acest format, care contribuie la dezvoltarea regională și creșterea interconectivității strategice, cu efecte pozitive inclusiv în ceea ce privește mobilitatea militară între nordul și sudul Flancului Estic al NATO.
Discuțiile au prilejuit, totodată, și abordarea celor mai importante aspecte ale relațiilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, ministrul Bogdan Aurescu salutând agrearea Cadrului Windsor, un instrument juridic menit să răspundă provocărilor referitoare la implementarea Protocolului privind Irlanda de Nord. În context, șeful diplomației române a exprimat încrederea că acordul asupra Cadrului va acționa ca un catalizator pentru deschiderea unui nou capitol în relațiile dintre UE și Regatul Unit și a pledat pentru implementarea rapidă a acestuia.
NATO
Partenerii occidentali ai Ucrainei trebuie să se pregătească să sprijine Kievul mult timp pentru că Putin ”vrea mai mult război”, transmite secretarul general al NATO
Published
2 days agoon
March 23, 2023By
Teodora Ion
Partenerii occidentali ai Ucrainei vor trebui să sprijine această țară invadată de Rusia încă mult timp, deoarece Putin ”nu intenționează să obțină pacea, ci vrea mai mult război”, a fost mesajul transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, printr-un interviu acordat publicației britanice The Guardian, conform DPA, citat de Agerpres.
Oficialul NATO a explicat ca Rusia apelează la o strategie bidirecțională pentru a-și suplimenta storurile militare: își sporește producția industrială și recurge la regimurile autoritare cu care are relații bune în încercarea de a obține mai multe arme.
Astfel stând situația, SUA, Marea Britanie, Germania și celelalte țări occidentale trebuie să se pregătească să sprijine Ucraina cu arme, muniție și piese de schimb pentru o perioadă lungă de timp.
”Nevoia va continua să existe, deoarece este vorba de un război de uzură. Este vorba de capacitatea industrială de a menţine sprijinul”, a spus el.
Sprijinul american vine în completarea celui aprobat luni de miniștrii de externe din UE, de 2 miliarde de euro, pentru a spori livrările de muniție către această țară care a intrat deja în al doilea an de când este invadată de vecinul rus.
Mai multe țări s-au oferit deja să se alăture acestei inițiative, după ce vor fi parcurs procedurile naționale.
În egală măsură, Japonia și-a exprimat intenția – prin vocea premierului său, Fumio Kishida, aflat zilele trecute într-o vizită la Kiev pentru a-i transmite președintelui Volodimir Zelenski admirația sa pentru curajul poporului ucrainean în fața invadatorilor ruși – de a contribui financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”.
NATO
Parlamentul Suediei aprobă în avans aderarea țării la NATO, în pofida blocajului turco-ungar
Published
2 days agoon
March 23, 2023By
Teodora Ion
Parlamentul Suediei a aprobat miercuri, în avans, aderarea țării nordice la NATO, în pofida blocării de către Turcia și Ungaria a acestui proces, anunță AFP, citat de Agerpres.
Textul care autorizează intrarea Suediei în alianța militară a fost adoptat de Riksdag a fost adoptat cu 269 de voturi ”pentru” și 37 ”împotrivă”.
”A fi membru al NATO este cel mai bun mijloc de a proteja securitatea Suediei şi a contribui la securitatea întregii zone euroatlantice”, a pledat ministrul suedez al afacerilor externe Tobias Billstrom în timpul dezbaterii ce a precedat votul.
Aprobarea, una aşteptată dată fiind susţinerea majorităţii partidelor, rămâne deocamdată fără efect pentru Suedia.
Finlanda vecină, care a înaintat candidatura în același timp cu Suedia, în luna mai, ca o consecință directă a invaziei declanșate de Rusia în Ucraina, este deja într-o poziție mai avansată privind aderarea la NATO.
Ungaria urmează să dea undă verde aderării sale luni, în vreme ce Turcia, prin președintele său, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat săptămâna trecută acordul Ankarei de a accepta Finlanda în NATO, cu un vot al parlamentului ce ar urma să aibă loc înainte de alegerile din 14 mai.
În cazul Suediei, Budapesta nu a fixat încă o dată, în vreme ce Turcia a reiterat din nou refuzul de a permite acestei țări nordice să devină al 32-lea membru al NATO.
Ankara acuză Suedia în special că primeşte pe teritoriul său militanţi ”terorişti” kurzi şi că refuză să-i extrădeze. În realitate, justiţia suedeză este cea care ultimul cuvânt în cazul acestor extrădări.

Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis

Consiliul European: Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar pentru R. Moldova și a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români

Accelerarea transformărilor de mediu, sociale și de bună guvernare pentru societate și mediul de afaceri în România – dezbatere organizată de Global Shapers sub patronajul Ambasadei Elveției

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, începe un turneu în Africa pentru a contracara prezența tot mai are a Chinei și Rusiei pe acest continent considerat de Washington ”viitorul lumii”

Înainte de vizita lui Macron la Beijing, China propune un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina

Ambasadoarea SUA la București va depune eforturi pentru a ”extinde prezența companiilor și investițiilor americane” în țara noastră: Vom continua să sprijinim România în lupta împotriva corupției

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

Antony Blinken nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar reiterează: ”Sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit
Team2Share


Trending
-
PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Parlamentul European este pregătit să negocieze cu Consiliul introducerea unui portofel digital (eID) la nivelul UE
-
Daniel Buda1 week ago
Ursula von der Leyen îi mulțumește lui Daniel Buda pentru ”eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale” ucrainene. Eurodeputatul îi cere acesteia sprijin pentru fermierii români
-
COMISIA EUROPEANA1 week ago
România, în cooperare cu Comisia Europeană, lansează un proiect-pilot pentru gestionarea migrației
-
ROMÂNIA1 week ago
”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Vot final în Parlamentul de la Chişinău: Limba română va înlocui ”limba moldovenească” în toate legile din Republica Moldova