Connect with us

#RO2019EU

Klaus Iohannis, la finalul Consiliului European: Acordul de retragere încheiat de Marea Britanie și UE nu poate fi redeschis. În cadrul președinției Consiliului UE, România va demara cât mai rapid discuțiile privind relațiile viitoare cu Regatul Unit

Published

on

În cadrul președinției Consiliului UE, România are ca obiectiv demararea cât mai rapidă a discuțiilor privind relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, a transmis președintele Klaus Iohannis, la finalul summitului european desfășurat zilele acestea la Bruxelles. Șeful statului a transmis că liderii europeni au agreat faptul că Acordul de retragere încheiat de Marea Britanie și Uniunea Europeană „nu poate fi redeschis” negocierilor. 

Tot astăzi, Iohannis a avut o întrevdere cu premierul britanic, prilej cu care a „menționat importanța discutării cât mai rapide a acordului privind viitoarele relații UE cu Marea Britanie, ca semnal al angajamentului pe care îl avem pentru menținerea unui nivel de cooperare cât mai ridicat cu partea britanică”.

Foto: Council of the European Union/ Facebook

Dezbaterile șefilor de stat și de guvern au vizat preponderent Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, aspecte legate de Piața Unică, problematica migrației, dezinformarea, relațiile externe ale Uniunii, schimbările climatice, consultările cetățenești, informează Administrația Prezidențială. De asemenea, liderii europeni au discutat în cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 (art. 50) pe marginea evoluțiilor recente din Marea Britanie și perspectivele procesului Brexit.

„În cadrul dezbaterii privind viitorul buget multianual al Uniunii, președintele României a exprimat mulțumiri pentru eforturile realizate de Președinția austriacă în acest dosar, subliniind că, în calitate de stat care va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, țara noastră va acționa ca mediator imparțial (honest broker) și va continua același ritm susținut al discuțiilor cu scopul de a obține progrese în negocieri. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a salutat stabilirea ca reper temporar a toamnei anului 2019 pentru obținerea unui acord, la nivelul Consiliului European, apreciind că acest angajament va genera un ritm ambițios al negocierilor, inclusiv pe durata exercitării Președinției de către România. Din perspectiva obiectivelor prioritare pentru țara noastră, ca stat membru, în raport cu noul buget, Președintele României a punctat importanța Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune, obiective susținute și de alte state membre. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța unei abordări realiste în viitoarele discuții, respectiv necesitatea de a acomoda în egală măsură și noile priorități și provocări ale Uniunii prin acest nou buget”, arată sursa citată.

Referitor la aspectele legate de Piața Unică a Uniunii Europene, șeful statului „a menționat că țara noastră va promova, în calitate de Președinție a Consiliului UE, demersurile menite să contribuie la aprofundarea Pieței Unice, la punerea în practică a Strategiei UE pentru Piața Unică și la adoptarea cât mai multor acte legislative corelate acesteia”. În acest context, „președintele Klaus Iohannis a reamintit că viziunea post-2020 asupra Pieței Unice trebuie fundamentată pe o serie de principii, respectiv prezervarea libertăților fundamentale și diminuarea fragmentării, asigurându-se tranziția către o economie digitală, inclusiv prin creșterea capacității de răspuns la provocările digitale. O discuție mai aplicată asupra Pieței Unice și a direcțiilor de dezvoltare a acesteia va avea loc în cadrul Consiliului European din luna martie 2019”.

În contextul discuțiilor privind migrația, președintele României a susținut importanța continuării eforturilor statelor membre UE în privința dimensiunii externe a migrației și o implicare activă în dialogul cu partenerii externi, țările de origine și de tranzit ale migranţilor. Totodată, Iohannis s-a referit la faptul că Președinția României la Consiliul UE va prelua dosarele privind gestionarea dimensiunii interne a migrației, urmând a continua eforturile în direcția identificării de soluții care să răspundă preocupărilor statelor membre.

În ceea ce privește relațiile externe ale Uniunii, liderii europeni au discutat în perspectiva Summitului UE-Liga Statelor Arabe, prevăzut în intervalul 24-25 februarie 2019. Totodată, membrii Consiliului European au abordat evoluțiile recente din Marea Azov și Strâmtoarea Kerci, în condițiile utilizării de către Rusia a forței militare împotriva Ucrainei. A fost exprimată profunda îngrijorare față de tensiunile din regiune și a fost transmis un mesaj ferm privind necesitatea de-escaladării situației, respectării dreptului internațional, precum și a eliberării imediate a echipajelor ucrainene și reluării navigației prin Strâmtoarea Kerci. Cu acest prilej, șeful statului a reafirmat angajamentul și sprijinul țării noastre față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute internațional.

Liderii au abordat și tematica schimbărilor climatice, în contextul prezentării recente de către Comisia Europeană a propunerii de Strategie în acest domeniu, intitulată „O planetă curată pentru toți”. Dezbaterile pe acest subiect important vor continua pe întreaga perioadă a Președinției române la nivelul Consiliului UE. Textul concluziilor precizează că o discuție, la nivelul liderilor, de orientare politică pe acest subiect va avea loc ulterior.

Cu privire la aspectele subsumate securității și apărării, Consiliul European a salutat progresele semnificative înregistrate în acest domeniu, inclusiv în privința implementării Cooperării Permanente Structurate (PESCO), consolidării mobilității militare și negocierilor legate de Fondul European de Apărare, și a andosat Compactul civil PSAC. Președintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea Compactului civil, subliniind valoarea adăugată a UE în domeniul gestionării civile a crizelor.

Liderii europeni au avut un schimb de opinii asupra rezultatului dialogurilor și consultărilor cu cetățenii desfășurate în statele membre, în baza raportului elaborat de Președinția austriacă în cooperare cu România, în calitate de viitoare Președinție rotativă a Consiliului UE. Președintele României a salutat rezultatele consultărilor cetățenești asupra viitorului Uniunii, reliefând că țara noastră a susținut încă de la început această inițiativă, foarte utilă pentru conturarea așteptărilor cetățenilor europeni în contextul procesului de reflecției privind viitorul UE și în perspectiva Summitului informal de la Sibiu din mai 2019.

În privința dezinformării, Consiliul European a subliniat importanța unui răspuns ferm și coordonat al statelor membre în vederea contracarării acestui fenomen pentru consolidarea rezilienței și nivelului de pregătire ale Uniunii, în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European. Președintele Klaus Iohannis a apreciat recentul Plan de Acțiune al Comisiei Europene și a exprimat susținere pentru măsurile de combatere a dezinformării.

În cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au continuat discuțiile privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare (UEM), în baza unui raport al Eurogrupului. Iohannis a salutat eforturile depuse în ultimele luni în direcția consolidării UEM și a reafirmat susținerea țării noastre pentru acest obiectiv. În același timp, acesta a evidențiat importanța unei abordări inclusive la nivelul Uniunii în deciziile legate de reforma UEM, având în vedere impactul pe care acestea îl generează asupra tuturor statelor membre, inclusiv a celor care nu fac parte, la acest moment, din Zona Euro.

În privința Brexit, șefii de stat și de guvern din UE 27 au avut discuții cu Premierul Theresa May cu privire la retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, apoi discuții separate la nivelul UE 27 pe aceeași temă.

Liderii europeni au agreat că Acordul de retragere încheiat de Marea Britanie și Uniunea Europeană, și andosat în cadrul reuniunii Consiliului European din 25 noiembrie a.c., nu poate fi redeschis. Șefii de stat și de guvern au exprimat deschiderea pentru a sprijini procesul de ratificare în Marea Britanie, dar în limitele definite de Acordul de retragere. Concluziile Consiliului European reiterează și dezvoltă elementele deja agreate cu privire la soluția privind Irlanda de Nord. Aceste elemente includ determinarea Uniunii Europene de a depune toate eforturile necesare pentru ca această soluție să nu fie utilizată și pentru ca aranjamente alternative, care să evite o frontieră dură pe insula irlandeză, să fie agreate până la 31 decembrie 2020.

Președintele Klaus Iohannis a sprijinit pe deplin abordarea UE 27 și a arătat că, în calitatea sa de viitoare Președinție a Consiliului UE, România are ca obiectiv demararea cât mai rapidă a discuțiilor privind relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. Președintele României a exprimat speranța că, în cazul ratificării Acordului de retragere și a asigurării unei retrageri ordonate a Regatului Unit din UE, parteneriatul viitor va fi unul cât mai ambițios și cuprinzător”, mai arată Administrația Prezidențială.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția Consiliului UE, compromis pentru un nou pas înainte privind măsurile care vor permite reutilizarea apelor reziduale pentru irigații

Published

on

© Holger Schué/Pixabay License

UE ia noi măsuri pentru reducerea riscului unor penurii ale apei necesare pentru irigarea culturilor. Consiliul UE, prezidat de România, a convenit asupra unei abordări generale cu privire la un regulament prin care apele urbane reziduale vor fi mai ușor  de utilizat pentru irigații agricole, se arată într-un comunicat

Aceste norme noi ajută Europa să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare și va avea ca efect mărirea cantității de apă disponibile și încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantități suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură și al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte și a penuriilor de alimente.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi constituie mandatul Consiliului pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European. Se preconizează că negocierile din cadrul trilogului vor demara în cursul președinției finlandeze.

,,Apa este o resursă prețioasă. Astăzi s-a făcut un pas important în direcția introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni și animale și bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce privește calitatea apei recuperate și monitorizarea conformității, pentru ca fermierii noștri să poată utiliza apa recuperată. În parte este vorba de a învăța din experiența unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei”, a declarat Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor

Există mai multe state membre cu o experiență îndelungată și de succes în materie de reutilizarea apei pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigații în agricultură. Acest mod de reutilizare a apei este mai benefic pentru mediu decât metodele alternative de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea. Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta. 

De asemenea, în poziția convenită astăzi Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu respectivele resurse de apă pentru irigații, dat fiind că între statele membre există diferențe mari din punct de vedere geografic și climatic. Un stat membru poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul său sau în anumite părți ale acestuia, ape recuperate pentru irigațiile agricole.

Propunerea conține cerințe stricte în ceea ce privește calitatea apelor recuperate și monitorizarea acestei calități, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul.

Continue Reading

#RO2019EU

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, participă la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării

Published

on

©Corina Crețu/Facebook

Comisarul European pentru politică regională, Corina Crețu, participă joi, 27 iunie, la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, forum organizat sub egida președinției române la Consiliul UE. Această structură macro-regională reunește 14 țări din UE și din afara ei, ce cooperează în vederea gestionării provocărilor comune, cum ar fi cele din domeniul mobilității sau al protecției mediului, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.


“La 8 ani de când a fost înființată, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării se află la un moment de răscruce, iar noi vom face tot ce este posibil pentru a dezvolta un nou plan de acțiune, care să o transforme într-o strategie adecvată următorului deceniu. Comisia este pregătită să ofere asistență atât prin expertiza proprie în domeniul strategiilor macro-regionale, cât și prin alocarea corespunzătoare de fonduri pentru proiectele  comune în cadrul viitorului buget UE pe termen lung”, a declarat comisarul Corina Crețu înaintea participării la eveniment.


România a preluat acum 8 luni, la finalul celei de-a șaptea ediții a Forumului SUERD de la Sofia, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de la Bulgaria, iar mandatul țării noastre a debutat formal la 1 noiebrie noiembrie 2018 și se va încheia pe 31 octombrie 2019.

Calendarul Preşedinţiei române a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, compus din peste 50 de reuniuni şi evenimente tematice.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

Citiți și: România își începe astăzi mandatul președinției anuale a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Care sunt obiectivele țării noastre

Continue Reading

#RO2019EU

Consiliul UE, prezidat de România, definește principiile și prioritățile pentru viitorul sistemelor energetice în cadrul uniunii energetice

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Consiliul a adoptat ieri, 25 iunie, concluzii privind viitorul sistemelor energetice în cadrul uniunii energetice. În aceste concluzii sunt identificate prioritățile și principiile care vor sta la baza elaborării politicilor viitoare menite să asigure tranziția energetică spre un sistem energetic accesibil din punct de vedere financiar, sigur, competitiv, securizat și durabil, se arată în comunicat.


Concluziile asupra cărora am convenit astăzi oferă o viziune asupra politicii energetice în UE până în 2030 și ulterior. Am subliniat îndeosebi faptul că este important să ne concentrăm eforturile și să sporim investițiile în domeniul infrastructurilor, al tehnologiilor inovatoare, al interconectării sectoarelor și al integrării sectoriale. În același timp, trebuie să ne asigurăm că cetățenii și întreprinderile se află în centrul procesului de tranziție energetică garantând acceptarea socială și competitivitatea internațională. Acum este rândul Comisiei să avanseze în această direcție în momentul elaborării de noi propuneri în domeniul energiei.”

Ministrul Energiei, Anton Anton


În cadrul pregătirilor pentru următoarea legislatură, Consiliul, în concluziile sale, invită Comisia să țină seama de principiile evidențiate în text atunci când prezintă noi propuneri legislative. De asemenea, în textul concluziilor i se solicită Comisiei să efectueze o analiză a tehnologiilor de interconectare a sectoarelor și de integrare sectorială și să reflecte eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor UE în domeniul energiei și al climei în contextul unei eventuale revizuiri viitoare a normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Concluziile se înscriu în contextul pachetului legislativ finalizat de curând „Energie curată pentru toți europenii” și al comunicării Comisiei intitulate „O planetă curată pentru toți”, care stabilește o viziune strategică pentru viitoarea politică a UE în domeniul climei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending