Connect with us

#RO2019EU

Klaus Iohannis, la finalul Consiliului European: Acordul de retragere încheiat de Marea Britanie și UE nu poate fi redeschis. În cadrul președinției Consiliului UE, România va demara cât mai rapid discuțiile privind relațiile viitoare cu Regatul Unit

Published

on

În cadrul președinției Consiliului UE, România are ca obiectiv demararea cât mai rapidă a discuțiilor privind relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, a transmis președintele Klaus Iohannis, la finalul summitului european desfășurat zilele acestea la Bruxelles. Șeful statului a transmis că liderii europeni au agreat faptul că Acordul de retragere încheiat de Marea Britanie și Uniunea Europeană „nu poate fi redeschis” negocierilor. 

Tot astăzi, Iohannis a avut o întrevdere cu premierul britanic, prilej cu care a „menționat importanța discutării cât mai rapide a acordului privind viitoarele relații UE cu Marea Britanie, ca semnal al angajamentului pe care îl avem pentru menținerea unui nivel de cooperare cât mai ridicat cu partea britanică”.

Foto: Council of the European Union/ Facebook

Dezbaterile șefilor de stat și de guvern au vizat preponderent Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, aspecte legate de Piața Unică, problematica migrației, dezinformarea, relațiile externe ale Uniunii, schimbările climatice, consultările cetățenești, informează Administrația Prezidențială. De asemenea, liderii europeni au discutat în cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 (art. 50) pe marginea evoluțiilor recente din Marea Britanie și perspectivele procesului Brexit.

„În cadrul dezbaterii privind viitorul buget multianual al Uniunii, președintele României a exprimat mulțumiri pentru eforturile realizate de Președinția austriacă în acest dosar, subliniind că, în calitate de stat care va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, țara noastră va acționa ca mediator imparțial (honest broker) și va continua același ritm susținut al discuțiilor cu scopul de a obține progrese în negocieri. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a salutat stabilirea ca reper temporar a toamnei anului 2019 pentru obținerea unui acord, la nivelul Consiliului European, apreciind că acest angajament va genera un ritm ambițios al negocierilor, inclusiv pe durata exercitării Președinției de către România. Din perspectiva obiectivelor prioritare pentru țara noastră, ca stat membru, în raport cu noul buget, Președintele României a punctat importanța Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune, obiective susținute și de alte state membre. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța unei abordări realiste în viitoarele discuții, respectiv necesitatea de a acomoda în egală măsură și noile priorități și provocări ale Uniunii prin acest nou buget”, arată sursa citată.

Referitor la aspectele legate de Piața Unică a Uniunii Europene, șeful statului „a menționat că țara noastră va promova, în calitate de Președinție a Consiliului UE, demersurile menite să contribuie la aprofundarea Pieței Unice, la punerea în practică a Strategiei UE pentru Piața Unică și la adoptarea cât mai multor acte legislative corelate acesteia”. În acest context, „președintele Klaus Iohannis a reamintit că viziunea post-2020 asupra Pieței Unice trebuie fundamentată pe o serie de principii, respectiv prezervarea libertăților fundamentale și diminuarea fragmentării, asigurându-se tranziția către o economie digitală, inclusiv prin creșterea capacității de răspuns la provocările digitale. O discuție mai aplicată asupra Pieței Unice și a direcțiilor de dezvoltare a acesteia va avea loc în cadrul Consiliului European din luna martie 2019”.

În contextul discuțiilor privind migrația, președintele României a susținut importanța continuării eforturilor statelor membre UE în privința dimensiunii externe a migrației și o implicare activă în dialogul cu partenerii externi, țările de origine și de tranzit ale migranţilor. Totodată, Iohannis s-a referit la faptul că Președinția României la Consiliul UE va prelua dosarele privind gestionarea dimensiunii interne a migrației, urmând a continua eforturile în direcția identificării de soluții care să răspundă preocupărilor statelor membre.

În ceea ce privește relațiile externe ale Uniunii, liderii europeni au discutat în perspectiva Summitului UE-Liga Statelor Arabe, prevăzut în intervalul 24-25 februarie 2019. Totodată, membrii Consiliului European au abordat evoluțiile recente din Marea Azov și Strâmtoarea Kerci, în condițiile utilizării de către Rusia a forței militare împotriva Ucrainei. A fost exprimată profunda îngrijorare față de tensiunile din regiune și a fost transmis un mesaj ferm privind necesitatea de-escaladării situației, respectării dreptului internațional, precum și a eliberării imediate a echipajelor ucrainene și reluării navigației prin Strâmtoarea Kerci. Cu acest prilej, șeful statului a reafirmat angajamentul și sprijinul țării noastre față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute internațional.

Liderii au abordat și tematica schimbărilor climatice, în contextul prezentării recente de către Comisia Europeană a propunerii de Strategie în acest domeniu, intitulată „O planetă curată pentru toți”. Dezbaterile pe acest subiect important vor continua pe întreaga perioadă a Președinției române la nivelul Consiliului UE. Textul concluziilor precizează că o discuție, la nivelul liderilor, de orientare politică pe acest subiect va avea loc ulterior.

Cu privire la aspectele subsumate securității și apărării, Consiliul European a salutat progresele semnificative înregistrate în acest domeniu, inclusiv în privința implementării Cooperării Permanente Structurate (PESCO), consolidării mobilității militare și negocierilor legate de Fondul European de Apărare, și a andosat Compactul civil PSAC. Președintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea Compactului civil, subliniind valoarea adăugată a UE în domeniul gestionării civile a crizelor.

Liderii europeni au avut un schimb de opinii asupra rezultatului dialogurilor și consultărilor cu cetățenii desfășurate în statele membre, în baza raportului elaborat de Președinția austriacă în cooperare cu România, în calitate de viitoare Președinție rotativă a Consiliului UE. Președintele României a salutat rezultatele consultărilor cetățenești asupra viitorului Uniunii, reliefând că țara noastră a susținut încă de la început această inițiativă, foarte utilă pentru conturarea așteptărilor cetățenilor europeni în contextul procesului de reflecției privind viitorul UE și în perspectiva Summitului informal de la Sibiu din mai 2019.

În privința dezinformării, Consiliul European a subliniat importanța unui răspuns ferm și coordonat al statelor membre în vederea contracarării acestui fenomen pentru consolidarea rezilienței și nivelului de pregătire ale Uniunii, în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European. Președintele Klaus Iohannis a apreciat recentul Plan de Acțiune al Comisiei Europene și a exprimat susținere pentru măsurile de combatere a dezinformării.

În cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au continuat discuțiile privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare (UEM), în baza unui raport al Eurogrupului. Iohannis a salutat eforturile depuse în ultimele luni în direcția consolidării UEM și a reafirmat susținerea țării noastre pentru acest obiectiv. În același timp, acesta a evidențiat importanța unei abordări inclusive la nivelul Uniunii în deciziile legate de reforma UEM, având în vedere impactul pe care acestea îl generează asupra tuturor statelor membre, inclusiv a celor care nu fac parte, la acest moment, din Zona Euro.

În privința Brexit, șefii de stat și de guvern din UE 27 au avut discuții cu Premierul Theresa May cu privire la retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, apoi discuții separate la nivelul UE 27 pe aceeași temă.

Liderii europeni au agreat că Acordul de retragere încheiat de Marea Britanie și Uniunea Europeană, și andosat în cadrul reuniunii Consiliului European din 25 noiembrie a.c., nu poate fi redeschis. Șefii de stat și de guvern au exprimat deschiderea pentru a sprijini procesul de ratificare în Marea Britanie, dar în limitele definite de Acordul de retragere. Concluziile Consiliului European reiterează și dezvoltă elementele deja agreate cu privire la soluția privind Irlanda de Nord. Aceste elemente includ determinarea Uniunii Europene de a depune toate eforturile necesare pentru ca această soluție să nu fie utilizată și pentru ca aranjamente alternative, care să evite o frontieră dură pe insula irlandeză, să fie agreate până la 31 decembrie 2020.

Președintele Klaus Iohannis a sprijinit pe deplin abordarea UE 27 și a arătat că, în calitatea sa de viitoare Președinție a Consiliului UE, România are ca obiectiv demararea cât mai rapidă a discuțiilor privind relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. Președintele României a exprimat speranța că, în cazul ratificării Acordului de retragere și a asigurării unei retrageri ordonate a Regatului Unit din UE, parteneriatul viitor va fi unul cât mai ambițios și cuprinzător”, mai arată Administrația Prezidențială.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba, mesaj pentru Republica Macedonia de Nord: Aveți sprijinul complet al președinției române la Consiliul UE, extinderea este pe ordinea de zi

Published

on

Foto: Ministrul Afaceri Europene, Goerge Ciamba Twitter

Viziunea Preşedinţiei române la Consiliul UE asupra proiectului european, structurată în jurul ideii de coeziune, a fost prezentată vineri de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la Conferinţa de Securitate de la München.

În marja conferinţei, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a avut mai multe întâlniri bilaterale. Ministrul delegat George Ciamba a avut o întrevedere și cu Ministrul Afacerilor Externe din Republica Macedonia de Nord, Nikola Dimitrov, căruia i-a transmis în primul rând felicitări pentru acordul istoric recent încheiat, dar și faptul că va avea parte de susținerea completă a României, pentru ca Republica Macedonia de Nord să fie cea care va extinde Uniunea Europeană.


,,Aștept cu nerăbdare următorii pași la nivelul UE, aveți sprijinul complet al președinției române la Consiliul UE, extinderea este pe ordinea de zi a agendei”

George Ciamba, Ministrul Afacerilor Europene


Context:

Conferinţa internaţională de la München (Munich Security Conference/MSC 2019) reprezintă unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reuneşte lideri şi factori de decizie importanţi în materie de securitate şi apărare. De la prima sa ediţie – în 1963, ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” – Conferinţa s-a constituit ca un reper important al dezbaterilor din domeniul securităţii la nivel european şi euroatlantic. 

Citiți și:

#RO2019EU: Ministrul George Ciamba a evidențiat la Conferinţa de Securitate de la München rolul Inițiativei celor Trei Mări în consolidarea UE și a parteneriatului transatlantic

Continue Reading

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, reuniuni bilaterale la München cu Manfred Weber, Michel Barnier și Andrej Plenkovic

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis avut sâmbătă la München, în marja participării sale la Conferința de Securitate, cinci reuniuni bilaterale, cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, cu negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, și cu președintele Comitetului Evreiesc American, David Harris.

Prima întrevedere bilaterală a avut loc cu Manfred Weber, cu care șeful statului a discutat despre principalele provocări de pe agenda Președinției României a Consiliului UE, precum și pe viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai a acestui an.

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis ”a asigurat că țara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă, acționând ca mediator imparțial”.

Pe agenda discuțiile s-au mai aflat schimburi de opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai, care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Comitetului Evreiesc American, organizație din partea căreia șeful statului a primit în 2017, la Washington, distincția ”Light Unto Nations”.

Întrevederea cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE pentru Brexit, a avut loc în condițiile în care Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul sesiunii la care a participat la Conferința de Securitate, că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat în privința Brexit-ului și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.

Reuniunile bilaterale ale lui Klaus Iohannis au culminat cu întâlnirea avută cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, aceasta fiind prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump. În cadrul ei, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului.

© Administrația Prezidențială

Discuțiile bilaterale de la München s-au încheiat cu o întrevedere cu Andrej Plenkovic, premierul Croației, țara care va închide trio-ul de președinții ale Consiliului UE deschis de România și din care mai face parte Finlanda.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la München, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a luat parte la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care sunt prezenți peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

#RO2019EU

Cu ajutorul RO2019EU, UE va dispune în curând de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Foto: RO2019EU

În curând, UE va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor, în data de 15 februarie, ambasadorii la UE au aprobat un acord la care președinția română și Parlamentul European au ajuns cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE.


„Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice și juridice în condiții de siguranță. Totodată, contribuabilii sunt protejați împotriva eventualelor dificultăți cu care s-ar putea confrunta băncile”.

 Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor din România


Pachetul convenit de către Consiliu și Parlament cuprinde două regulamente și două directive, referitoare la:

  • cerințele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 și Directivei 2013/36/UE);
  • redresarea și rezoluția băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE și Regulamentului nr. 806/2014).

Decizia încheie un proces de negociere început în noiembrie 2016. Un prim acord a fost obținut cu privire la principalele elemente ale pachetului bancar și a fost confirmat de către Consiliu la 4 decembrie 2018. Acum, ambasadorii la UE au aprobat acordul referitor la toate măsurile de reducere a riscurilor.

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internațional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar și a soluționării provocărilor care au rămas de abordat în privința stabilității financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală („G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de „recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează și cerințele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanțare stabilă netă și stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacțiile cu titluri de valoare și instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conține măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de creditare a băncilor și pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe piețele de capital, cum ar fi:

  • reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici și mai puțin complexe, legate în special de cerințele de raportare și de informare;
  • consolidarea capacității băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor și de a finanța proiecte de infrastructură;

Pachetul bancar conține, de asemenea, un cadru pentru cooperare și schimb de informații între diferitele autorități implicate în supravegherea și rezoluția grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite mențin echilibrul obținut prin poziția Consiliului între competențele autorităților de supraveghere din țara de origine și din țara gazdă pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital și lichiditate, asigurând, în același timp, un nivel adecvat de protecție a deponenților și creditorilor și stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăți cooperarea între autoritățile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităților de combatere a spălării banilor.

Etapele următoare

Textul va face obiectul revizuirii de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending