Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la finalul Consiliului European: România pune condiții pentru a accepta țintele climatice ambițioase. Mix-ul energetic trebuie să rămână “o competență națională”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambițioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiții, a transmis președintele Klaus Iohannis, la summitul Consiliului European de la Bruxelles, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competență națională, context în care este necesară adaptarea, la nivel național, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice” se arată în comunicatul publicat după summitul șefilor de stat sau de guvern din UE.

Liderii europeni s-au reunit joi și vineri, la Bruxelles, au discutat despre viitorul relației dintre Uniunea Europeană (UE) și Marea Britanie, schimbările climatice, coordonarea la nivelul Uniunii în contextul pandemiei de COVID-19, relațiile UE-Africa, evoluțiile din vecinătatea estică a Uniunii, cu accent pe Belarus şi cazul Navalnîi, precum și situația din regiunea Mediteranei de Est. Concluziile summitului european sunt disponibile aici.

În privința stadiului procesului de negociere privind parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea față de progresele limitate înregistrate în domeniile cheie ale negocierilor, care nu permit, în prezent, încheierea unui acord. Cu toate acestea, liderii europeni au reafirmat hotărârea de a încheia un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit, pe baza principiilor și obiectivelor agreate anterior. În acest context, Consiliul European l-a invitat pe negociatorul-șef al Uniunii, Michel Barnier, să continue negocierile în perioada următoare, făcând un apel la Marea Britanie să facă pașii necesari în direcția facilitării încheierii unui acord.

România dorește accelerarea procesului pentru încheierea unui acord între UE și Marea Britanie

Totodată, Consiliul European a reiterat importanța implementării depline a Acordului de retragere a Marii Britanii din UE și a solicitat statelor membre ale Uniunii, instituțiilor europene, precum și tuturor actorilor implicați să intensifice eforturile de pregătire pentru finalul perioadei de tranziție, luând în considerare inclusiv scenariul „fără un acord” (no-deal).

În cadrul discuțiilor privind acest subiect, Președintele României a exprimat regretul cu privire la faptul că progresele în negocieri nu sunt suficiente la acest moment pentru încheierea unui acord între UE și Regatul Unit. Președintele Klaus Iohannis a arătat că România dorește accelerarea procesului pentru încheierea unui acord, care trebuie să rămână obiectivul Uniunii. De asemenea, Președintele României a reiterat necesitatea menținerii unității UE pe baza principiilor și obiectivelor asumate, subliniind, totodată, importanța urmăririi implementării integrale a prevederilor Acordului de retragere. În context, Președintele Klaus Iohannis a arătat că România continuă pregătirile interne în vederea schimbărilor care se vor produce la finalul perioadei de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020.

Klaus Iohannis: România ar putea accepta, în anumite condiții, propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Mix-ul energetic trebuie să rămână o competență națională

Șefii de stat și de guvern au abordat, de asemenea, subiectul schimbărilor climatice, discuțiile având la bază propunerea Comisiei Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivelul Uniunii, până la sfârșitul anului 2030 comparativ cu anul 1990.

Concluziile adoptate de liderii europeni referitoare la această temă fac referire la faptul că toate statele membre ale Uniunii trebuie să participe la efortul colectiv de atingere a acestui obiectiv, cu luarea în considerare a circumstanțelor naționale și a principiilor echității și solidarității.

În acest context, Consiliul European invită Comisia Europeană să aibă un dialog aprofundat cu statele membre ale Uniunii pentru a evalua situațiile specifice și impactul la nivel național. Liderii europeni vor reveni asupra acestui subiect la reuniunea din decembrie 2020 pentru a agrea noua țintă de reducere a emisiilor pentru 2030 și avansarea poziției actualizate a UE la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice până la finalul anului în curs. Totodată, liderii europeni au reiterat apelul către toate părțile la Convenție de a-și actualiza pozițiile, în efortul global de combatere a schimbărilor climatice.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambițioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiții. În acest sens, Președintele României a menționat faptul că atingerea acestei ținte va depinde de instituirea unor mecanisme de sprijin și flexibilități adaptate nevoilor și specificului statelor membre. De asemenea, trebuie luate în considerare eforturile de decarbonizare anterioare, precum și diferențele de dezvoltare dintre statele membre, astfel încât partajarea eforturilor la nivelul Uniunii să se realizeze de o manieră echitabilă.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat importanța asigurării finanțării de către UE a acțiunilor din domeniul schimbărilor climatice, în special pe baza noilor instrumente dedicate redresării economice, în funcție de prioritățile fiecărui stat membru.

Președintele României a arătat că, pentru asigurarea implementării adecvate a noilor angajamente, este necesară respectarea unor condiții esențiale. Prima dintre acestea se referă la faptul că modalitatea de atingere a noilor ținte trebuie decisă la nivel național, având în vedere că nu există o soluție unică, aplicabilă tuturor statelor membre. Președintele Klaus Iohannis a declarat că este importantă menținerea unui cadru flexibil, care să permită tuturor țărilor din Uniune să identifice cele mai potrivite soluții pentru contribuția la atingerea unor noi obiective în domeniu.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competență națională, context în care este necesară adaptarea, la nivel național, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice.

Situația pandemiei de COVID-19. România consideră crucială consolidarea cooperării între statele membre și punerea la dispoziția statelor membre a vaccinurilor

Liderii europeni au evaluat situația epidemiologică curentă legată de pandemia de COVID-19. Aceștia au subliniat măsurile luate până în prezent pentru asigurarea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, inclusiv în ceea ce privește măsurile de restricție a liberei circulații în răspunsul împotriva pandemiei, în linie cu recomandarea Consiliului UE, recent adoptată. Consiliul European a încurajat Comisia Europeană și statele membre să continue efortul de coordonare, cu accent pe măsurile de carantinare, urmărirea transfrontalieră a contacților, strategiile de testare și metodele de evaluare comună a testărilor, recunoașterea reciprocă a testelor, precum și cu privire la restricțiile temporare pentru călătoriile neesențiale la nivel UE. Consiliul European a luat notă de evoluțiile cu privire la dezvoltarea și distribuția vaccinurilor, subliniind importanța asigurării unui acces corect și facil, din punct de vedere financiar, la vaccinuri. De asemenea, Consiliul European a încurajat consolidarea cooperării în acest domeniu la nivel global. Șefii de stat și de guvern au agreat ca evoluțiile privind pandemia de COVID-19 să fie abordate, de o manieră regulată, la nivelul Consiliului European.

Președintele Klaus Iohannis a reliefat faptul că România împărtășește preocuparea cu privire la ritmul accelerat de creștere a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19. Președintele României a subliniat că este crucială consolidarea cooperării între statele membre, precum și faptul că va fi necesară găsirea unei soluții pentru punerea la dispoziția statelor membre a vaccinurilor, imediat ce acestea vor fi disponibile.

Relațiile externe: România sprijină consolidarea relațiilor cu Africa și construirea unui parteneriat mai puternic

În domeniul relațiilor UE cu Africa, liderii europeni au reafirmat importanța acordată consolidării relațiilor strategice cu Africa și parteneriatului cu Uniunea Africană. Au subliniat, de asemenea, necesitatea cooperării și solidarității cu statele africane în contextul evoluției pandemiei de COVID-19, afirmând angajamentul Consiliului European de a consolida sprijinul Uniunii pentru sistemele de sănătate din regiune și capacitatea de răspuns a acestora în situații similare.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că România sprijină consolidarea relațiilor cu Africa și construirea unui parteneriat mai puternic, pe baza unor priorități și interese comune și a arătat că Summitul UE-Uniunea Africană din luna decembrie a.c. ar trebui să se axeze pe rezultate concrete, iar perioada următoare ar trebui folosită pentru identificarea și stabilirea de comun acord a obiectivelor de interes comun.

Agenda externă a șefilor de stat și de guvern a fost completată de subiecte din vecinătatea estică, membrii Consiliului European având un schimb de opinii asupra modalităților de reacție și a măsurilor avute în vedere la nivelul Uniunii Europene în contextul evoluțiilor din Belarus. Liderii europeni au adoptat concluzii prin care exprimă solidaritatea cu Lituania și Polonia în lumina măsurilor de retaliere adoptate de Belarus și au condamnat continuarea acțiunilor violente îndreptate împotriva protestatarilor pașnici.

De asemenea, în cadrul subiectelor privind relațiile externe, Consiliul European a adoptat concluzii prin care solicită Federației Ruse să continue negocierile trilaterale cu Australia şi Olanda pe tema doborârii avionului MH17.

În ceea ce privește situația din Estul Mediteranei, au fost reiterate concluziile Consiliului European din 2 octombrie a.c., și s-a solicitat Turciei să se angajeze în dezescaladarea tensiunilor de o manieră durabilă şi consistentă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit joi, la Tallinn, în cadrul vizitei de stat pe care o efectuează în Estonia, cu prim-ministrul Kaja Kallas și cu președintele Parlamentului, Jüri Ratas, cu care a discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale româno-estone, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul discuțiilor cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, au fost abordate perspectivele relației bilaterale, teme de interes reciproc de pe agenda europeană, precum și subiecte prioritare la nivel regional și multilateral. 

În plan bilateral, președintele Klaus Iohannis a accentuat dorința consolidării cooperării economice, inclusiv intensificarea schimburilor comerciale, și sectoriale. În cadrul discuțiilor, a fost evidențiat interesul comun pentru dezvoltarea cooperării în sectorul digital, în acest context șeful statului accentuând interesul pentru cooperarea în domeniul securității cibernetice și inteligenței artificiale, dată fiind experiența în acest domeniu a Estoniei și a României, care găzduiește noul Centru Cyber al Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța coordonării la nivelul Uniunii Europene pentru consolidarea rezilienței, atât în plan intern, cât și la nivel global, evidențiind rolul pe care îl poate avea Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București. De asemenea, discuțiile au vizat și abordarea strategică a relației UE cu Rusia.

Cei doi interlocutori au abordat și cooperarea dintre cele două țări în cadrul formatelor regionale, București 9 și Inițiativa celor Trei Mări, cu accent pe obiectivul principal al României pentru implementarea proiectelor strategice Rail2Sea și Via Carpathia, menite a îmbunătăți substanțial interconectarea europeană pe direcția Nord-Sud.

Totodată, discuția cu prim-ministrul Estoniei a vizat cooperarea în cadrul NATO, în contextul rezultatelor foarte bune ale Summitului din 14 iunie 2021.

În cadrul discuției cu președintele Parlamentului eston, Jüri Ratas, președintele Klaus Iohannis a exprimat interesul pentru intensificarea cooperării parlamentare, nivel de dialog important pentru dezvoltarea relațiilor româno-estone, în plan bilateral, regional și multilateral.

Președintele Klaus Iohannis a evocat perspectivele de cooperare oferite de Inițiativa celor Trei Mări la nivelul dialogului parlamentar și a salutat organizarea de către Parlamentul eston a primului forum parlamentar al Inițiativei, în iunie 2021.

Cei doi interlocutori au mai abordat subiectul viitorului Uniunii Europene, șeful statului subliniind contribuția importantă adusă de coordonarea la nivelul Uniunii Europene pe dimensiunea parlamentară. 

Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn. Vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.

Miercuri, acesta a avut consultări bilaterale cu președintele Kersti Kaljulaid, alături de care a susținut și o conferință comună de presă. În cadrul declarațiilor, Iohannis a anunțat că a invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București și a subliniat că Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat.

Întrevederile de joi cu Kaja Kallas și cu Juri Ratas au fost urmate de depunerea unei coroane de flori la Monumentul Războiului de Independență și o vizită la Primăria orașului Tallinn, precum și vizite, împreună cu președintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, la Centrul e-Estonia și la start-up-ul Unicorn Squad.

Vizitele la Centrul e-Estonia și start-up-ul Unicorn Squad, proiecte de succes ale Estoniei din perspectiva digitalizării și inovației, au deschis oportunitatea intensificării cooperării româno-estone în aceste domenii de interes deosebit pentru cele două țări.

În cadrul vizitei, preşedintele Klaus Iohannis a decorat mai mulţi oficiali estoni, între care se numără omologul de la Tallinn, Kersti Kaljulaid, prim-ministrul eston, Kaja Kallas, şi preşedintele Parlamentului Republicii Estonia, Jüri Ratas în semn de “înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la promovarea democraţiei şi securităţii regionale, precum şi la aprofundarea şi diversificarea tradiţionalelor relaţii dintre România şi Republica Estonia”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summitul G7: Liderii UE se declară pregătiți să facă “echipă cu marile democrații”, făcând apel la stabilirea originilor COVID-19 și la protejarea valorilor în raport cu China și Rusia

Published

on

© European Union, 2021

Liderii Uniunii Europene s-au alăturat joi președintelui american Joe Biden în a solicita lansarea unei noi investigații privind originile pandemiei de COVID-19, îndemnând China să acorde cercetătorilor “acces complet” în acest sens și menționând Rusia și China drept actori ce provoacă îngrijorări în raport cu valorile lumii democratice.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au susținut joi, la Bruxelles, o conferință de presă înaintea deplasării în Marea Britanie pentru a participa la summitul G7, primul la care va participa noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, dar și întâia astfel de reuniune pentru prim-miniștrii Italiei și Japoniei, Mario Draghi și Yoshihide Suga.

 

Este de cea mai mare importanţă să aflăm originile coronavirusului. Anchetatorii au nevoie de acces complet la tot ce este necesar pentru a descoperi cu adevărat sursa acestei pandemii“, a declarat şefa executivului european, Ursula von der Leyen, potrivit Agerpres.

Lumea are dreptul să ştie tot ce s-a întâmplat exact pentru a trage învăţăminte şi susţinem toate eforturile pentru a se ajunge la transparenţă şi a afla adevărul“, a subliniat în aceeaşi conferinţă de presă preşedintele Consiliului European Charles Michel, a consemnat Politico Europe.

La aproape un an şi jumătate de la declararea pandemiei, originea noului coronavirus rămâne controversată. La sfârşitul lui mai, comunitatea de informaţii a Statelor Unite a admis că agenţiile sale componente au două teorii cu privire la originea virusului SARS-CoV-2, două agenţii considerând că acesta a apărut pe cale naturală din contactul uman cu animale infectate, iar o a treia privilegiind ipoteza unui posibil accident de laborator drept sursă a pandemiei de COVID-19.

În acest sens, președintele Biden a ordonat serviciilor de informații americane să efectueze o analiză a originii pandemiei și să o prezinte într-un termen de 90 de zile. Beijingul a respins cu înverșunare cea de-a doua ipoteză și a primit sprijinul unei anchete a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) la începutul acestui an, care a eliminat teoria accidentului de laborator.

Referitor la agenda summitului G7, Ursula von der Leyen și Charles Michel au salutat cu această ocazie revenirea SUA la aceleași valori și interese comune, insistând asupra redresării economice economice, rezilienței geopolitice și comerciale, politicii externe, sănătății și schimbărilor climatice.

“Așteptăm cu nerăbdare să avem din nou acest summit G7, în sfârșit, să avem țările G7, țări cu mentalități similare, care împărtășesc aceleași valori, care împărtășesc aceleași interese și care împărtășesc, de asemenea, aceeași viziune asupra lumii. Așadar, este bine că SUA s-au întors și este bine că G7, prin aceasta, s-a întors din nou”, a spus von der Leyen, făcând o aluzie la perioada în care summit-urile G7 erau tensionate de ciocnirile politice dintre Donald Trump și aliații democratici.

Vorbind despre reziliența economică, președinta Comisiei Europene a subliniat că un aspect cheie este “legat de protejarea valorilor noastre”, nominalizând China și Rusia drept actori care provoacă îngrijorare.

Ne dorim cooperare, ne dorim un schimb viu, dar pe baza valorilor democratice și a drepturilor fundamentale. Și pentru aceasta, de asemenea, am dezvoltat în ultima lună instrumentele noastre, de exemplu, regimul global de sancțiuni privind drepturile omului sau viitoarea noastră propunere pentru un instrument anti-coerciție. Și, bineînțeles, întregul set de instrumente de abordare centrată pe om a lumii digitale. Este vorba despre Actul privind serviciile digitale, Actul privind piețele digitale și Regulamentul privind inteligența artificială, care este centrat pe om. Știm că China și Rusia sunt surse speciale de îngrijorare în aceste domenii. Și, prin urmare, țările G7 sunt, în sfârșit, din nou, unite și hotărâte să protejeze și să promoveze valorile noastre“, a spus ea.

De cealaltă parte, președintele Consiliului European a remarcat abordarea Uniunii Europene față de China, care îmbracă multiple fațete: “de cooperare, de competiție și de potențială rivalitate sistemică”.

El a subliniat din nou că, în ce privește Rusia, relațiile Uniunii Europene cu Moscova sunt “la un nivel scăzut”.

Provocările actuale pot fi abordate doar la nivel global. La summitul G7, Ursula von der Leyen și cu mine vom face echipă cu principalele democrații în ceea ce privește vaccinurile, sănătatea, redresarea economică și un viitor mai verde și mai prosper“, a mai spus Michel, vorbind inclusiv despre exporturile de vaccinuri, creșterea producției globale de vaccinuri, și realizarea unui tratat global pentru lupta împotriva pandemiilor.

După summitul G7, președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene îl vor primi, pe 15 iunie, la Bruxelles, pe președintele american Joe Biden pentru un summit Uniunea Europeană – Statele Unite, unde cei trei lideri vor decide să coopereze privind competiția cu China, schimbările climatice, pandemia și comerțul global, sub semnul “unui nou răsărit” în relațiile dintre Europa și SUA.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: Relația dintre UE și Rusia este complexă. Trebuie să ne definim mai bine obiectivele strategice

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a pledat în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg pentru un dialog eficient între liderii statelor membre privind obiectivele strategice cu Rusia. 

„Relația dintre UE și Rusia este complexă. Odată ce împărtășim o analiză comună, este mai ușor să luăm o decizie colectivă, suntem mai puternici pentru că suntem mai uniți. Rusia a creat un șir de conflicte în vecinătatea sa și dincolo de ea, și în fața cărora am reacționat adesea. Trebuie să decidem mai întâi ce vrem de la Rusia, trebuie să ne definim mai bine obiectivele strategice”, a transmis Charles Michel la Strasbourg.

La următoarea reuniune a liderilor UE se vor continua discuțiile pentru întărirea rezilienței Uniunii, pentru  cooperarea selectivă cu Rusia pe probleme de interes pentru Uniune.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt la un nivel scăzut, iar UE va rămâne unită și solidară în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, a transmis luni președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu președintele rus, Vladimir Putin.

Cei doi lideri au discutat la telefon ca urmare a reuniunii Consiliului European din 24-25 mai, context în care Charles Michel i-a transmis lui Vladimir Putin poziția Consiliului European cu privire la relațiile UE-Rusia și a precizat că, în cadrul discuțiilor din luna mai, liderii UE au condamnat activitățile ilegale, provocatoare și perturbatoare ale Rusiei împotriva UE, a statelor sale membre și a altora, informează un comunicat al Consiliului remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.3 hours ago

Laura Codruța Kövesi: Nu există nicio țară curată în UE în ceea ce privește infracțiunile cu fonduri europene. Parchetul European va prioritiza fenomenul

ROMÂNIA4 hours ago

UE: Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relația cu Rusia, rolul UE în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și evoluțiile din Belarus, temele principale pe agendă

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Garanția pentru Copii. Dragoș Pîslaru: Dacă România își face bine treaba, am putea fi în avangarda Europei privind conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității „generației lockdown”

ROMÂNIA7 hours ago

Companie de agrotech: Digitalizarea agriculturii poate dubla veniturile fermierilor și accelerează competitivitatea

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR8 hours ago

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, la plenara inaugurală a CoFoE: Cetățenii trebuie să înțeleagă că Bruxelles și UE nu sunt departe de ei. Europa e pretutindeni

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

MAE, reprezentat la plenara inaugurală a CoFoE de secretarul de stat Iulia Matei: Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică pentru cetățeni

U.E.11 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța1 day ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA1 day ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR8 hours ago

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, la plenara inaugurală a CoFoE: Cetățenii trebuie să înțeleagă că Bruxelles și UE nu sunt departe de ei. Europa e pretutindeni

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

MAE, reprezentat la plenara inaugurală a CoFoE de secretarul de stat Iulia Matei: Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică pentru cetățeni

Alin Mituța1 day ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL4 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO6 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO7 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Team2Share

Trending