Connect with us

POLITICĂ

VIDEO Klaus Iohannis, la finalul CSAT: ”Turcia rămâne un partener strategic al României şi un aliat indispensabil NATO”

Published

on

România este interesată de asigurarea securității și stabilității în regiune, precum și de respectarea spiritului democrației și statului de drept și s-a poziționat foarte clar față de tentativa de lovitură de stat, condamnând acțiunile împotriva ordinii constituționale și a instituțiilor democratice din Turcia, a declarat președintele Klaus Iohannis la finalul ședinței CSAT, prima după summitul NATO de la Varșovia.

Pe agenda reuniunii s-au mai aflat rezultatele summitului NATO de la Varșovia, instabilitatea din Orientul Mijlociu și implicațiile acesteia pentru Europa, nivelul de alertă teroristă, dar și integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european.

Turcia rămâne un partener strategic al României şi un aliat indispensabil NATO, un partener cheie al Uniunii Europene, dar şi un actor a cărui stabilitate şi ancorare în setul de valori comune euroatlantice şi europene este vitală pentru securitatea regională. Sunt convins că partenerii noştri turci sunt conştienţi de importanța pe care o au în acest sens, respectarea instituțiilor şi valorilor democratice, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, a spus Iohannis, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Klaus Iohannis: Am solicitat MAE elaborarea unei strategii adaptate la Orientul Mijlociu/ Nu există motive pentru ridicarea nivelului de alertă teroristă

”Am discutat şi despre Orientul Mijlociu şi implicaţiile situaţiei din această regiune atât pentru Europa, cât şi pentru ţara noastră. În acest sens, am solicitat ca Ministerul Afacerilor Externe să elaboreze şi să prezinte Consiliului Suprem de Apărare a Ţării o strategie adaptată cu privire la Orientul Mijlociu şi propuneri de acţiuni şi măsuri privind relaţiile României cu această regiune”, a mai declarat președintele la finalul reuniunii.

În condiţiile multiplicării atentatelor în Europa, şi mă gândesc aici, sigur, la evenimentele tragice din Franţa şi din Germania, a fost prezentată o evaluare a stării de securitate a României din perspectiva riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă. Am fost asigurat de toate instituțiile statului cu responsabilităţi în materie că nu există, în acest moment, raţiuni care să determine necesitatea ridicării nivelului de alertă teroristă mai sus de unde este acum, la „Albastru-precaut”.

Summitul NATO, analizat în CSAT. Klaus Iohannis: Cel puțin șase state aliate vor participa la brigada multinațională

Această ședință CSAT a fost prima după summitul NATO de la Varșovia.

”Summitul a adus câteva decizii foarte importante pentru România, România în calitatea sa de membru NATO și de partener care și-a asumat un rol important pe securitate în regiune, partea sudică a Flancului Estic. Așa cum am spus și la Varșovia, evaluarea noastră este că Summitul NATO a fost un succes pentru România. Am reușit să obținem tot ce ne-am propus, deci ne-am atins toate obiectivele la Summitul NATO. Dintre deciziile Summitului de la NATO de la Varșovia, doresc să le evidențiez încă o dată pe cele care au o semnificație deosebită pentru România”, a declarat președintele.

Trei decizii importante convenite la summitul NATO au fost discutate în CSAT:

1) prezența Aliată înaintată, adaptată pe dimensiunea sudică a Flancului Estic în care se încadrează brigada multinațională, care va fi constituită pe teritoriul României, dar și Inițiativa de Instruire Intensificată.

2) declararea Mării Negre ca fiind, similar Mării Baltice și Atlanticului de Nord, regiune de interes strategic pentru Alianță. La acestea se adaugă opțiunile pe dimensiunile aeriană și maritimă pentru o prezență Aliată în regiune la care lucrăm în perspectiva reuniunii miniștrilor apărării din această toamnă, din octombrie.

3) A treia decizie extrem de importantă este declararea capacității operaționale inițiale a sistemului anti-rachetă al NATO de la Deveselu.

Președintele Iohannis a mai punctat că în ședința CSAT s-a pus accentul asupra măsurilor necesare la nivel național pentru a implementa deciziile care s-au luat la Summitul NATO.

”Vorbim aici despre asigurarea condițiilor pentru sprijinul statului gazdă conform standardelor NATO, precum și demersuri active în plan militar și diplomatic în dezbaterile Aliate și în discuțiile cu autoritățile militare ale NATO, astea însemnând: noi suntem statul gazdă pentru brigada multinațională și trebuie să ne pregătim așa cum se cuvine pentru a primi militarii care vin din altă parte, pentru a-i integra în structura de brigadă multinațională. Pe de altă parte, demersurile față de alți aliați înseamnă negocieri pentru a-i convinge să trimită militari în brigada multinațională și la Inițiativa de Instruire. În această chestiune, pot să vă spun că avem deja răspunsuri favorabile, fără să se fi concretizat decât la unele, în ceea ce privește participarea la brigada multinațională de la cel puțin șase aliați. Doi dintre ei au declarat deja foarte clar cum participă, este vorba despre Polonia, care a spus că trimite o companie, și despre Bulgaria, care a spus că trimite în jur de 400 de militari în această brigadă. Dar sunt și alții care sunt interesați și avem negocieri pe care pot să le clasific drept foarte bune. Vom avea, în concluzie, suficienți militari de la mai mulți aliați pentru această brigadă”.

Deciziile care au fost adoptate în Polonia impun o aplicare deplină, eficientă și rapidă, a mai spus președintele.

”În acest sens, toate instituțiile statului cu atribuții în domeniu au fost lămurite în privința sarcinilor ce le revin. Mai în detaliu, am hotărât instituirea un grup de lucru care se va apuca începând de mâine, sub conducerea Consilierului pentru Securitate Națională din Administrația Prezidențială, să pregătească toate demersurile. Aceste demersuri sunt multiple, unele chiar foarte complicate. Începând de la clarificări legislative care sunt necesare până la elaborarea unui calendar care arată foarte clar când, ce pas se face practic pentru constituirea acestor inițiative, este nevoie de un grup de lucru interinstituțional care se va concentra în această perioadă pe elaborarea, în primul rând, a unei agende de lucru și a unui calendar. Suntem destul de ambițioși și militarii noștri au propus martie sau aprilie ca și perioadă de constituire a acestei brigăzi multinaționale, asta înseamnă declararea capacității inițiale, în termeni de specialitate”.

”De asemenea, pe baza inputului nostru și ținând cont de discuțiile care se derulează la Bruxelles în cadrul NATO, așteptăm propunerile structurilor de planificare ale Alianței în ceea ce privește Marea Neagră. Suntem în contact cu toți aliații interesați în vederea punerii în practică a deciziilor, pe care putem să le numim istorice, de la Varșovia. Toate aceste măsuri și toate demersurile României vin practic în sensul aplicării Strategiei Naționale de Apărare și a consolidării poziției țării noastre”, a mai declarat Iohannis.

Integrarea sistemului feroviar în spațiul unic european

Un alt punct de pe ordinea de zi a CSAT a fost avizarea proiectului legii privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european. Subiectul a fost abordat în contextul în care România a fost trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru netranspunerea în legislația națională a Directivei 2012/34/UE privind instituirea spațiului feroviar unic european. Comisia Euroepană a propus penalități zilnice de  de 29.091,40 euro pentru România.

”Sistemul feroviar din România, care se confruntă cu numeroase probleme, trebuie să devină unul competitiv şi eficient. Este un sector strategic atât din punct de vedere al securităţii naţionale, cât şi al dezvoltării României. Această lege, care a fost adoptată favorabil, vine în transpunerea unei directive europene”, a conchis șeful statului cu precizări referitoare la această chestiune.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

PMP solicită Guvernului “reducerea evaziunii și nu creșterea impozitării” după ce România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA

Published

on

© Partidul Mișcarea Populara/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară consideră că problema României o reprezintă gradul scăzut de încasări din impozite și taxe și nu creșterea impozitării și solicită Guvernului să aibă ca prioritate reducerea evaziunii și nu sporirea nivelului de impozitare, informează formațiunea politică într-un comunicat.

Din datele publicate de Comisia Europeană rezultă că în anul 2019 România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național și anume o pierdere de 34,9% urmată de Grecia cu 25,8% și Lituania de 23,5%. România a înregistrat în 2019 o creștere a pierderilor din TVA de 34,9% față de 32,7% în 2018, echivalentul a 35 miliarde lei. Nici în perioada 2020-2021 nu s-a înregistrat o îmbunătățire substanțială a încasărilor din TVA. Pierderile din încasarea de TVA produc efecte negative asupra asigurării finanțării cheltuielilor publice dar și a concurenței între operatorii economici. România se situează în urma țărilor care aplică cota unică de impozitare a veniturilor încasând din impozite și contribuții sociale 26,8% față de 31%-35% cât realizează aceste țări.

“Renunțarea la cota unică de impozitare și trecerea la impozitarea progresivă ar crea mari probleme persoanelor care obțin venituri din salarii. În momentul de față taxarea salariilor este la nivel de 42%. Impozitarea progresivă ar însemna o creștere a taxării veniturilor din salarii cu peste 50% ceea ce ar însemna o lovitură pentru salariați și angajatori. Este posibil să se piardă multe locuri de muncă sau mulți salariați să fie plătiți la nivelul salariului minim pe economie”, subliniază PMP.

Formațiunea politică arată că reprezentanții mediului de afaceri solicită o reducere a taxării veniturilor din salarii și nu o creștere a acestei impozitări și că impozitarea progresivă a veniturilor din dividende și din dobânzi ar descuraja investitorii și ar afecta procesul de economisire.

Partidul Mișcarea Populară solicită actualei guvernări să implementeze o serie de măsuri pentru reducerea evaziunii și anume: monitorizarea achizițiilor intracomunitare mai ales în domeniul legumelor și fructelor care în cea mai mare parte nu sunt taxate, revizuirea taxării utilizării bunurilor date în concesiune de către stat având în vedere că România încasează cele mai mici sume din acest domeniu, aplicarea măsurilor anti-fraudă prevăzute de legislația europeană pentru a sancționa fiscal firmele transnaționale care transferă profitul înainte de taxare, monitorizarea încasărilor din TVA având în vedere deficitul mare înregistrat de România din aceste operațiuni.

Simpla înregistrare a caselor de marcat electronice fiscal la sistemul informatic al ANAF nu asigură reducerea evaziunii fiscale.

Partidul Mișcarea Populară susține o reașezare a sistemului fiscal din România pe principii de echitate dupa ce se asigură că evaziunea a fost redusă în mod substanțial. O impozitare progresivă în momentul de față ar avea ca efect creșterea impozitării a contribuabililor de bună credință.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, discurs de Ziua Națională: Avem o soluţie atipică pentru guvernarea ţării. Obiectivul fundamental este viitorul european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, într-un discurs susținut cu ocazia Zilei Naționale și a împlinirii a 103 ani de la Marea Unire că România are “o soluţie atipică” la guvernare și că nu trebuie uitat obiectivul fundamental de asigurare a “viitorului democratic și european al României”, invocând faptul că peste puțin timp țara noastră va aniversa 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

“Trebuie să fim conştienţi că pandemia nu a generat doar o criză sanitară profundă, ci şi o criză a încrederii, valurile de ştiri false şi dezinformări tensionând suplimentar climatul social, deseori cu punerea în pericol a vieţii şi a demnităţii umane. În faţa acestor curente toxice, trebuie să reacţionăm. În acelaşi timp, evenimentele ultimelor luni au accentuat sentimentul de neîncredere în clasa politică. De aceea, clasa politică în ansamblul ei are nu doar responsabilitatea, ci obligaţia de a recâştiga încrederea cetăţenilor prin fapte şi promisiuni îndeplinite, şi nu prin declaraţii de intenţie, care nu mai pot convinge astăzi. Este vremea rezultatelor măsurabile şi a reformelor care au întârziat prea mult timp. Astăzi avem o soluţie atipică pentru guvernarea ţării, pentru a trece România peste o încercare istorică. Dar această soluţie reprezintă, totodată, o oportunitate pentru politicieni de a arăta că au maturitatea de a pune pe primul loc interesul românilor, chiar cu preţul unor compromisuri personale şi doctrinare dificile”, a spus şeful statului la recepţia oferită la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naţionale.

 

Președintele a subliniat punctat că este necesar un consens nu numai la nivel declarativ, ci şi prin acţiuni concrete astfel încât să existe progres şi prosperitate pentru oameni.

Nu trebuie să uităm nicio clipă că obiectivul nostru fundamental este asigurarea viitorului democratic şi european al României, stabilitatea şi buna funcţionare a statului. Doar cu voinţă politică vom reuşi să construim consens, nu numai declarativ, ci şi prin acţiuni concrete, care să genereze progres şi prosperitate pentru oameni. Sunt optimist că lucrurile vor funcţiona şi că rezultatele nu vor întârzia să apară”, a precizat Klaus Iohannis.

El a indicat că pandemia de COVID-19 se va încheia la un moment dat şi România va trebui să fie pregătită până atunci pentru a recupera decalajele “încă foarte mari” în raport cu ţările din vestul Europei.

“O societate trainică, sănătoasă şi durabilă se construieşte printr-un efort comun, prin muncă şi sacrificii, prin punerea în prim-plan a agendei publice. Este important să învăţăm cu toţii din lecţiile trecutului, ca să ne putem ghida mai bine acţiunile prezente şi viitoare. Să fim conştienţi că împreună, uniţi de aceeaşi parte a baricadei, vom putea să depăşim aceste crize şi vom reuşi să redobândim echilibrul în societatea noastră”, a adăugat preşedintele.

Şeful statului a reliefat, în context, importanţa solidarităţii.

“Astăzi, când celebrăm 103 ani de la Marea Unire, lecţia solidarităţii este mai vie şi mai actuală ca oricând. Istoria ne-a demonstrat de nenumărate ori că, dacă rămânem uniţi, putem să ne adaptăm oricăror realităţi şi tendinţe şi că depinde de voinţa noastră, ca naţiune, să trecem cu bine peste toate provocările. Ca şi în atâtea alte momente definitorii ale trecutului nostru, avem şi acum resursele necesare, instrumentele potrivite şi voinţa de a reuşi. Vă îndemn, aşadar, să privim cu speranţă spre viitor! Tuturor românilor, oriunde vă aflaţi astăzi, vă urez ‘La mulţi ani!’ şi vă doresc multă sănătate! La mulţi ani, România!”, a conchis Klaus Iohannis. 

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Națională a României. PMP: Marea Unire este în continuare un deziderat sfânt pentru românii de pretutindeni

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Marea Unire a reprezentat pentru națiunea română încununarea eforturilor de veacuri pentru adunarea românilor sub același drapel, a transmis miercuri Partidul Mișcarea Populară, într-un mesaj publicat cu ocazia Zilei Naționale a României și a împlinirii a 103 ani de la Marea Unire

“Marea Unire ne-a oferit posibilitatea apariției în lume ca o națiune completă și mândră de trecutul, limba și istoria ei. Marea Unire este în continuare un deziderat sfânt pentru românii de pretutindeni. Cu ocazia zilei de 1 Decembrie transmitem românilor de pretutindeni un sincer “La mulți ani!”, a precizat PMP.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, vor putea fi urmăriţi, miercuri, începând cu ora 11,00, la Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

La paradă vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SUA15 mins ago

UE și SUA au agreat o abordare coordonată privind implicarea în Indo-Pacific după primele consultări la nivel înalt cu privire la această regiune

Gheorghe Falcă1 hour ago

Gheorghe Falcă, despre concluziile Consiliului Energie: România a susținut importanța îmbunătățirii cadrului legislativ al pieței de energie electrică și gaze naturale

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană: Aprobarea cererii de plată de 10 mld. euro către Spania trimite „un semnal de încredere” privind implementarea PNRR-ului său ambițios

SUA5 hours ago

SUA și UE au decis să lanseze la începutul anului viitor dialogul strategic privind securitatea și apărarea: Statele Unite vor fi implicate în inițiativele de apărare ale UE

Dragoș Tudorache21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache a fost numit raportor al Parlamentului European pentru Legea privind Inteligența Artificială

POLITICĂ21 hours ago

PMP solicită Guvernului “reducerea evaziunii și nu creșterea impozitării” după ce România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA

ROMÂNIA22 hours ago

Cătălin Predoiu merge săptămâna viitoare la Bruxelles. Ministrul Justiției va avea întâlniri cu Vĕra Jourová și cu Didier Reynders

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Emiratele Arabe Unite, „acord istoric” cu Franța pentru achiziția a 80 de avioane de luptă Rafale și 12 elicoptere Caracal în valoare de peste 17 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Eurobarometru: Cetățenii din zona euro sprijină puternic moneda unică, programul SURE și Mecanismul de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Comisia Europeană prelungește programul de monitorizare a dezinformării privind COVID-19 pentru încă șase luni

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE3 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.5 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA6 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending