Connect with us

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, la Forumul Internațional al Societății Civile: Rezultatele acestor alegeri obligă Guvernul să nu mai pună la îndoială recomandările Comisiei Europene din cadrul MCV

Published

on

La alegerile din 26 mai românii au transmis un mesaj clar proeuropean şi au respins discursul antieuropean, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, la Forumul Internaţional al Societăţii Civile.

“Am avut alegerile pentru Parlamentul European şi referendumul pe tema Justiţiei, pe care l-am convocat în România, dacă pot să spun aşa, şi pe care l-am câştigat împreună cu românii. Concluzia după scrutinul din 26 mai este una foarte simplă: românii au spus ferm că îşi doresc un parcurs european pentru România, în ciuda încercărilor eşuate de a slăbi încrederea cetăţenilor în proiectul european. Românii au dovedit prin vot că orice schimbare începe de la aspiraţie şi de la înţelegerea modului în care funcţionează lumea de astăzi. Românii au transmis un mesaj clar proeuropean, au hotărât că locul României este fără îndoială în Uniunea Europeană, în rândul statelor care susţin şi cred în proiectul european şi, pe scurt, au demonstrat că îşi doresc să se implice activ în apărarea statului de drept. Este un semn clar că spiritul civic a devenit şi mai prezent, lucru care nu poate fi decât în beneficiul societăţii româneşti şi care demonstrează forţa ei de regenerare. (…) Cetăţenii au respins discursul antieuropean”, a spus şeful statului.

El consideră că prin alegerile europarlamentare cetăţenii statelor europene au dovedit că înţeleg pericolele pe care le presupun curentele eurofobe, extremiste, naţionaliste şi populiste. De asemenea, Iohannis a transmis că votul românilor reprezintă și un semnal.

”Rezultatele acestor alegeri obligă Guvernul să nu mai ignore ori să pună la îndoială recomandările Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției, ale Comisiei de la Veneția, ale instituțiilor și organismelor europene și internaționale de profil”, a mai spus președintele.

Discursul integral al președintelui este disponibil aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Vera Jourova: Comisia Europeană salută angajamentul politic solid al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziție către un mecanism al statului de drept pentru toate statele UE

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, a reafirmat joi că situația statului de drept din România în perioada 2017-2019 a determinat reevaluarea recomandărilor de țară din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, însă a salutat angajamentul politic actual al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziția către un mecanism al statului de drept pentru toate țările membre ale Uniunii Europene.

“În 2017-2019, situația a făcut necesară reevaluarea recomandărilor pentru România. Unele dintre aceste recomandări sunt în continuare în vigoare. Guvernul actual din România își dorește să atingă obiectivele MCV. Asta a dus la eliminarea tensiunilor cu sistemul judiciar, la îmbunătățirea strategiei privind lupta împotriva corupției. Acțiunile inițiate de Comisie în februarie au fost oarecum blocate de perioada COVID-19. Aceasta nu a permis începerea activității legislative pe chestiuni legislative. Însă, nevoia de a implementa toate recomandările MCV rămâne. Salutăm poziția de cooperare a României care acoperă aspectele MCV și sfera sa largă de acoperire cu angajamentul politic solid al României și cu sprijinul Comisiei suntem de părere că este posibilă accelerarea îndeplinirii recomandărilor MCV rămase și garantarea tranziției MCV către un stat de drept care este dorit pentru toate statele membre. MCV a fost stabilit ca o măsură de tranziție pentru monitorizarea evoluției judiciare și pentru a combate corupția în Bulgaria și România la momentul aderării acestora la Uniune în 2007″, a spus Jourova, în cadrul unei dezbateri în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European privind situația rapoartelor MCV pentru București și Sofia.

În Raportul de anul trecut, publicat de Comisia Europeană în octombrie 2019, executivul european a criticat evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

Deși tendința de finalizare a mecanismului aplicat Bulgariei continuă, în vreme ce România trebuie să accelereze îndeplinirea recomandărilor, Jourova a arătat că va urma o tranziție către mecanismul european privind statul de drept.

“Comunicarea din iulie 2019 a Comisiei Europene privind statul de drept a arătat că o dată ce acest mecanism MCV se încheie, monitorizarea continuă sub instrumentele referitoare la monitorizare. Comisia va continua să sprijine Bulgaria și România pentru a continua reformele, asigurându-se că recomandările sunt puse în îndeplinire pentru finalizarea MCV și tranziția către un nou mecanism”, a completat ea.

Vicepreședinta Comisiei Europene și-a arătat exigența, cerând “ambelor țări să se asigure că reformele se bazează pe un consens național pe scară largă și că reflectă legislația europeană și că valorile articolelor din tratatele UE trebuie să fie respectate.

“Noi ne dorim ca toate angajamentele să fie îndeplinite atât de către România, cât și de către Bulgaria. Încheierea MCV nu înseamnă atingerea perfecțiunii, dar ne dorim reforme și rezultate tangibile și pozitive. M-am săturat să mi se spună că un stat a adoptat un act legislativ. Vreau ca actul legislativ să fie pus în aplicare și vreau încredere din partea cetățenilor. Atâta timp cât cetățenii nu au încredere în sistemul judiciar, atâta timp cât cetățenii se tem că cei răi nu vor fi deferiți justiției, atunci nu am obținut absolut nimic. Din toate sondajele făcute, ne dăm seama că cetățenii din România și Bulgaria își doresc ca presiunea reprezentată de MCV să fie menținută de către Comisie. Dar presiunea aceasta trebuie să fie continuată prin utilizarea unor mecanisme care să nu fie excepționale, ci să fie standardizate”, a mai completat ea.

Jourova a anunțat că primul raport privind statul de drept va fi adoptat la 23 septembrie și că se va adresa tuturor statelor membre pe baza unei metodologii coerente pentru toți.

“Mecanismul va fi piatra de temelie pentru a aborda chestiunea statului de drept în UE și va împiedica consolidarea. Va contribui la promovarea culturii statului de drept din Uniunea Europeană.  (…) Acesta ar trebui să fie instrument preventiv, să cuprindă mai multe lucruri decât MCV”, a mai afirmat vicepreședinta executivului european.

Vera Jourova a spus că sistemul judiciar, echilibrul între puteri, mass-media și lupta împotriva corupției nu au fost niciodată evaluate împreună, așa cum se va întâmpla în raportul de la finalul lunii septembrie.

“Cred că asta a fost o greșeală. Doar în momentul în care vezi cumulul de factori negativi, îți dai seama că lucrurile nu merg în statul respectiv. În acel moment, ai o imagine de ansamblu care îți permite să vii cu soluții mai bine. (…) Noi trebuie să folosim toate posibilitățile pentru a obliga toate statele membre să respecte principiile statului de drept și litera articolului 7″, a spus ea.

“Pe 23 septembrie vom întocmi raportul privind statul de drept. Acesta va fi comunicat de o manieră precisă și obiectivă. (…) Așteptările noastre sunt foarte mari. Vreau o comparație obiectivă în ceea ce privește ce se întâmplă în Bulgaria, în România, dar și în alte state membre. Vreau obiectivitate pentru a elimina critica privind standardele duble”, a conchis vicepreședinta Comisiei, răspunzând astfel întrebărilor și solicitărilor eurodeputaților.

 

Continue Reading

MCV

Eurodeputatul Vasile Blaga semnalează că anumite inexactități de raportare în cadrul MCV au fost speculate politic ca România să nu intre în Schengen

Published

on

© Print screen video live

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE), în calitate de membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, a participat la reuniunea de astăzi a Comisiei în cadrul căreia s-a dezbătut în prezența comisarului european pentru valori și transparență, Vera Jourova, situația raportului MCV pentru România și Bulgaria.

În intervenția sa, europarlamentarul liberal a transmis că România rămâne angajată politic pentru îndeplinirea recomandărilor făcute în cadrul MCV și că un pas extrem de important urmează să fie luat de către Guvernul nostru în această lună, când mai multe proiecte de legi în domeniul justiției vor fi puse în dezbatere publică.

Totodată, Vasile Blaga a subliniat într-o notă critică faptul că timp de 14 ani, acesta a fost martorul efectelor MCV în România, care au adus țării noastre atât avantaje, cât și dezavantaje: „Pe de altă parte, ca martor direct al aplicării MCV-ului în România în ultimii 14 ani, pot spune că a adus multe lucruri bune țării mele, dar și uneori inexactități de raportare care au fost speculate politic mai ales de politicieni naționaliști și suveraniști, dar și de parteneri din Uniunea Europeană care, chiar dacă informal, au invocat rapoartele elaborate de Comisia Europeană pentru a ne bloca intrarea în spațiul Schengen”.

În acest sens, europarlamentarul român a întrebat-o pe Vera Jourova dacă MCV va continua să funcționeze în paralel cu mecanismul privind statul de drept: ”Pentru mine este evident că cele două se suprapun atât în ceea ce privește evaluările, cât și metodologia de evaluare. Până la urmă democratic este ca absolut toate statele membre să se supună acelorași standarde”, a conchis acesta în intervenția sa din Parlamentul European.

Continue Reading

JUSTIȚIE

România a decis să nu conteste decizia CEDO privind revocarea Laurei Codruța Kövesi de la șefia DNA

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kövesi c. România, pronunțată la data de 5 mai 2020, termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere fiind astăzi, 5 august 2020.

Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Laura Codruța Kövesi a câștigat procesul la CEDO împotriva statului român privind revocarea sa de la șefia DNA

Astfel, decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată. Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai.

Este important de menționat că o solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare.

De altfel, susținerea independenței procurorilor și, mai larg, a justiției din România sunt valori împărtășite și de Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și de alți parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul și orientarea pro-europene și pro-euroatlantice ale României.

În luarea deciziei a fost luat în considerare şi faptul că retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligaţie pentru niciuna dintre părţi, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Regulile de procedură ale Curţii subliniind caracterul excepţional al unui astfel de demers. Relevantă în acest sens este incidenţa extrem de redusă a cererilor de retrimitere formulate de statele părţi la Convenţie, precum şi a celor admise pentru retrimitere. Totodată, astfel cum indică însăşi CEDO în ghidul său cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 (”The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention”), Marea Cameră nu reprezintă o instanță de apel menită a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridică a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt că un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifică, în sine, retrimiterea.

Soliditatea raționamentului și a concluziilor din hotărâre sunt confirmate de faptul că hotărârea Camerei a fost adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, fiind în deplină consonanţă cu jurisprudenţa anterioară, de dată recentă, a CEDO cu privire la accesul la justiţie şi libertatea de exprimare ale magistraţilor. În același timp, CEDO nu a decis acordarea unei sume de bani ca satisfacție echitabilă reclamantei, neexistând astfel niciun prejudiciu material pentru stat; de asemenea, reinstalarea reclamantei în funcția anterioară nu este de actualitate.

Totodată, raportat la jurisprudența de dată recentă a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care să susțină o evaluare obiectivă privind obținerea unei soluții contrare celei reținute de Cameră, în urma unei eventuale reexaminări de către Marea Cameră, privind cele două încălcări constatate prin hotărârea din 5 mai 2020.

De altfel, nici Camera care a pronunțat hotărârea din 5 mai 2020 nu a considerat necesară desesizarea acesteia în favoarea Marii Camere – în aplicarea prevederilor art. 30 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La data de 5 mai 2020, CEDO a pronunțat hotărârea sa în cauza Kövesi c. România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare. Cauza a avut la bază plângerea formulată de reclamantă cu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. De asemenea, reclamanta a invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere şi a poziţiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calităţii sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.

Conform art. 1 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, ”Prerogativele de agent guvernamental în procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei se exercită, în numele Guvernului României, de Ministerul Afacerilor Externe.” De asemenea, potrivit art. 9 din același act normativ, ”Exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor Curții se face de către Agentul guvernamental, cu aprobarea ministrului afacerilor externe.”

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL12 mins ago

FOTO Distrugătorul american USS Roosevelt și nava USNS Yuma, în Marea Neagră pentru a demonstra angajamentul SUA față de securitatea aliaților NATO

PARLAMENTUL EUROPEAN16 mins ago

Parlamentul European, îngrijorat de sectorul turistic puternic afectat de pandemie: Sunt în joc 22 de milioane de locuri de muncă

U.E.18 mins ago

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, cere Ucrainei să colaboreze ”constructiv” cu FMI și să respecte statul de drept pentru a-şi asigura 1,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

Președinția germană a Consiliului UE: Procedura privind încălcarea statului de drept în Polonia şi Ungaria va continua

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Emmanuel Macron afirmă că Franța și partenerii săi, Germania și Regatul Unit, ”nu vor face compromisuri” în respingerea sancțiunilor ONU reintroduse unilateral de SUA împotriva Iranului

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană inaugurează noua platformă pentru drepturile victimelor. Aceasta va servi drept forum important și va reuni toți actorii relevanți

IT&C2 hours ago

Președintele Autorității pentru Digitalizarea României: Actul legislativ european privind serviciile digitale va clarifica modul cum giganții IT se raportează la cetățenii europeni

Dragoș Tudorache2 hours ago

Eurodeputatul român Dragoș Tudorache (Renew Europe), ales președinte al Comisiei speciale privind inteligența artificială în era digitală

ROMÂNIA2 hours ago

Mesajul României la reuniunea Consiliului Afaceri Generale: Consolidarea pieței interne, o precondiție pentru reducerea dependenței UE față de actori terți

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Brexit: Parlamentarii britanici au adoptat un amendament prin care pot bloca controversatul proiect de lege prin care Londra încalcă Acordul de retragere

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA6 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș7 days ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending