Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la Iași, de Ziua Unirii Principatelor Române: ”Îndemn toți românii să nu mai accepte niciun fel de atitudine ostilă modernizării țării noastre”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis, care a participat vineri la manifestările dedicate Unirii Principatelor Române de la Iaşi, le-a transmis guvernanţilor că românii şi România au nevoie de Autostrada Unirii, ”proiect consfinţit prin lege”, care ‘obligă’ statul să realizeze o autostradă de mare viteză peste Carpaţi, unind astfel provinciile istorice, şeful statului subliniind că fără această autostradă Moldova nu va putea recupera decalajul economic faţă de restul regiunilor.

“Pentru că ne aflăm la Iaşi, în inima Moldovei, transmit un semnal ferm către guvernanţi: românii şi România au nevoie de Autostrada Unirii, proiect consfinţit prin lege, care obligă statul să realizeze un drum de mare viteză peste Carpaţi. Provinciile istorice, Moldova şi Transilvania, trebuie să fie unite! Fără această autostradă, Moldova nu va putea recupera decalajul economic”, a afirmat preşedintele.

Iohannis a amintit evenimentele istorice care au avut loc la 1859 la Iaşi şi la Bucureşti – un act de mare abilitate politic, când au fost puse bazele unui stat modern.

”Pentru noi, românii, nimic nu s-a câştigat uşor şi simplu în trecutul nostru. Aşa a fost şi la 1859, când situaţia politică a principatelor române era extrem de complicată, tensiunile, disensiunile politice şi sociale, obstacolele interne şi externe nu lipseau nici atunci, însă, în ciuda tuturor provocărilor, solidaritatea şi dorinţa românilor de a se uni au reprezentat o forţă incredibilă”, a arătat Iohannis.

Mica Unire este piatra de temelie a României moderne şi europene de astăzi, le-a transmis el celor prezenţi la evenimentele de la Iaşi, adăugând că modernizarea s-a concretizat în reforme sistemice în domeniul juridic, administrativ, economic şi social, constituind fundamentul pentru Marea Unire din 1918.

Șeful statului a mai arătat că în prezent, la fel ca în 1859, politicienii trebuie să-şi asume rolul de reformatori, politica are nevoie de oameni curajoşi, de cei care consideră că ”a administra o urbe este o misiune onorantă”.

“Avem nevoie de politicieni vizionari, pasionaţi, integri şi pregătiţi, care să-şi pună patriotismul în slujba cetăţenilor, care să-şi iubească ţara cu adevărat şi să facă din ea o Românie normală (…) Îndemn toți românii să nu mai accepte niciun fel de atitudine ostilă modernizării țării noastre și să rămână la fel de angajați în sancționarea derapajelor funcționarilor și reprezentanților statului. Atașamentul românilor față de spiritul, valorile și principiile europene este indiscutabil și a fost demonstrat în nenumărate rânduri, mai ales în ultimii ani. La rândul său, clasa politică trebuie să demonstreze că îmbrățișează aceleași idealuri și principii. Ceea ce am învățat din realizarea Unirii Principatelor și din modul în care cetățenii au votat anul trecut este că atunci când românii își propun un ideal și luptă cu hotărâre pentru realizarea lui, nimeni și nimic nu le poate sta în cale. Fac aici, la Iași, din locul în care s-a înfăptuit unirea, un apel către toți politicienii, indiferent de culoarea politică: nu ignorați forța și puterea glasului cetățenilor, nu ignorați voința lor!”, a mai transmis Iohannis.


Discursul integral al șefului statului, conform Administrației Prezidențiale:

”Înaltpreasfinția Voastră,

Preasfinția Voastră,

Domnule Primar al Municipiului Iași,

Domnule Președinte al Consiliului Județean Iași,

Onorați miniștri și parlamentari,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Îmi face o deosebită plăcere să fim împreună în această zi importantă pentru națiunea noastră, când sărbătorim împlinirea a 161 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.  Mi-am dorit ca prima mea întâlnire cu românii din acest al doilea mandat să aibă loc aici, la Iași, unul dintre centrele simbolice ale modernității, spiritualității și românității noastre.

Vă mărturisesc că sunt emoționat de fiecare dată când revin în frumoasa noastră Capitală Istorică și vă mulțumesc pentru primire! Acum mai bine de un secol și jumătate, la Iași și la București, printr-un act de mare abilitate politică înfăptuit de înaintașii noștri, au fost puse bazele statului român modern.

Pentru noi, românii, nimic nu s-a câștigat ușor și simplu în trecutul nostru. Așa a fost și la 1859, când situația politică a Principatelor Române era extrem de complicată. Tensiunile, disensiunile politice și sociale, obstacolele interne și externe nu lipseau nici atunci, însă, în ciuda tuturor provocărilor, solidaritatea și dorința românilor de a se uni au reprezentat o forță incredibilă.

Nevoia românilor de a fi împreună, transformată, mai apoi, într-un ideal național, a făcut posibilă Prima Unire, piatra de temelie a României moderne și europene de astăzi.

„Unirea este actul energic al întregii națiuni române. Unirea, Națiunea a făcut-o!”, spunea distinsul liberal Mihail Kogălniceanu. Onorăm astăzi nu doar priceperea și abilitatea unor elite, viziunea și hotărârea lor, ci, mai ales, substratul modernizator al demersului unionist. Unirea Principatelor Române a însemnat demararea unor reforme sistemice sub aspect juridic, administrativ, economic și social și a constituit, de altfel, fundamentul pentru Marea Unire din 1918.

Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești, opera extraordinară a generației pașoptiste și a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Domnul Unirii, nu trebuie privită doar ca un eveniment istoric, ci ca un ansamblu de lecții prețioase și extrem de actuale pe care elitele vremii ni l-au lăsat moștenire.

Dragi români,

La fel cum înaintașii noștri au acționat la 1859, politicienii de astăzi trebuie să-și asume rolul de reformatori. Politica are nevoie de oameni curajoși, de toți cei care consideră că a guverna sau a administra o urbe este o misiune onorantă. Avem nevoie de politicieni vizionari, pasionați, integri și pregătiți, care să își pună toată priceperea și profesionalismul în slujba intereselor cetățenilor. Avem nevoie de politicieni care să își iubească țara cu adevărat și să facă din ea o Românie normală.

Românii au arătat fără echivoc că își doresc o țară modernă, prosperă, europeană, o țară în care fiecare cetățean să se simtă respectat, auzit, să trăiască decent, să se poată dezvolta și în care instituțiile statului să rezolve problemele eficient și rapid.

Românii așteaptă instituții publice performante, cu funcționari integri, profesioniști, onești și deschiși, infrastructură de transport modernă, spitale sigure și bine dotate, școli în care să-și ducă în siguranță copiii și unde aceștia să primească o educație la cele mai înalte standarde.

Am încredere că actualul Guvern înțelege pe deplin nevoile pe care românii le au și că va lua în continuare măsuri concrete pentru a îndrepta toate lucrurile strâmbe. Primele luni au arătat clar că năzuințele oamenilor au fost auzite. Din Parlament, însă, PSD vrea să blocheze toate reformele, și de aceea avem nevoie de alegeri anticipate. Acesta nu este un moft, ci o dorință stringentă a societății pentru ca România să se schimbe în bine.

Românii vor vota din nou în acest an. Sunt convins că prin alegerile lor vor demonstra, încă o dată și încă o dată, că nu mai acceptă persoane superficiale și slab pregătite în funcții publice. Cei care urmăresc alte scopuri, cei care nu se vor mobiliza pentru susținerea unor reforme oneste, în beneficiul oamenilor, cei care vor încerca să submineze lupta împotriva corupției vor fi excluși automat de la treburile publice de către cetățeni, prin vot.

Îndemn toți românii să nu mai accepte niciun fel de atitudine ostilă modernizării țării noastre și să rămână la fel de angajați în sancționarea derapajelor funcționarilor și reprezentanților statului. Atașamentul românilor față de spiritul, valorile și principiile europene este indiscutabil și a fost demonstrat în nenumărate rânduri, mai ales în ultimii ani.

La rândul său, clasa politică trebuie să demonstreze că îmbrățișează aceleași idealuri și principii. Ceea ce am învățat din realizarea Unirii Principatelor și din modul în care cetățenii au votat anul trecut este că atunci când românii își propun un ideal și luptă cu hotărâre pentru realizarea lui, nimeni și nimic nu le poate sta în cale. Fac aici, la Iași, din locul în care s-a înfăptuit unirea, un apel către toți politicienii, indiferent de culoarea politică: nu ignorați forța și puterea glasului cetățenilor, nu ignorați voința lor!

Având în vedere alegerile românilor de acum 161 de ani, îmi vin în minte cuvintele lui Victor Place, consul francez la Iași și martor al înfăptuirii Micii Uniri, care descria semnificația alegerii domnitorului Cuza astfel: „triumful complet al ideilor unioniste și liberale împotriva vechiului sistem de corupție, care și-a trăit traiul”, cuvinte pe care le găsesc extrem de actuale.

Votul are puterea de a închide drumul oamenilor necinstiți și de a impulsiona meritocrația, onestitatea, buna-credință și profesionalismul. Așadar, dragi români și politicieni de bună-credință, vă îndemn să continuăm pe drumul pe care am pornit acum cinci ani împreună: consolidarea statului de drept și a parcursului democratic și european al României.

Doamnelor și domnilor,

Pentru că ne aflăm la Iași, în inima Moldovei, transmit un semnal ferm către guvernanți: românii și România au nevoie de Autostrada Unirii, proiect consfințit prin lege, care obligă statul să realizeze un drum de mare viteză peste Carpați. Provinciile istorice, Moldova și Transilvania, trebuie să fie unite! Fără această autostradă, Moldova nu va putea recupera decalajul economic.

Închei prin a vă invita să fim împreună, la fel ca în Hora Unirii, în clipele de sărbătoare, să ne stăm aproape unii altora în momentele grele, să ne unim pentru modernizarea României, să ne concentrăm pe lucrurile bune care ne unesc și să găsim împreună soluții pentru a înlătura acele situații care ne dezbină. Vă doresc să aveți multă încredere și mult curaj!

La mulți ani tuturor, oriunde v-ați afla!”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDUCAȚIE

Președintele Klaus Iohannis, la începutul noului an universitar: “Este, fără îndoială, cel mai dificil din 1989 încoace”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că noul an universitar va fi “cel mai dificil” din 1989 încoace, în contextul pandemiei de COVID-19.

“Astăzi, marcăm începutul unui nou an universitar, acesta fiind, fără îndoială, cel mai dificil an universitar din 1989 încoace. Regulile de distanţare socială necesare în contextul crizei sanitare provocate de pandemia de COVID-19 îngreunează un proces educaţional în care mentoratul are un rol central. Sunt totuşi convins că veţi găsi modalităţile cele mai bune de a asigura atât calitatea actului educaţional, cât şi protejarea comunităţii academice de riscul contaminării cu noul coronavirus”, a afirmat şeful statului, la deschiderea anului de învăţământ la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale”.

El a subliniat că anul acesta va fi greu pentru actul cultural în general, în contextul în care sălile de spectacol au fost închise luni de zile, iar măsurile menite să ţină sub control epidemia nu vor permite revenirea deplină la normalitate în perioada imediat următoare.

“Există o legătură indisolubilă între artele spectacolului şi public. Apreciez în mod deosebit sacrificiul pe care îl face comunitatea artistică pentru a contribui la siguranţa întregii societăţi. În acelaşi timp, sunt conştient că există o nevoie reală de sprijin pentru instituţiile de cultură, actori, regizori, cineaşti şi creatori de conţinut media şi tocmai de aceea mă aflu într-un dialog constant cu autorităţile guvernamentale responsabile pentru a găsi soluţii adecvate acestui segment profund afectat de pandemie. Împreună, Guvern, alte autorităţi, creatori din toate domeniile artelor şi industriilor culturale şi, nu în ultimul rând, mediul academic, aveţi responsabilitatea de a gândi şi a relansa domeniul cultural. Vom avea de remediat nu doar daunele provocate de pandemie, ci şi unele decalaje de ordin sistemic, care au făcut ca în România consumul cultural să fie, în ultimul deceniu, cu mult sub media Uniunii Europene”, a spus Iohannis, citat de Agerpres.

Potrivit preşedintelui, post-pandemie, eforturile de relansare economică vor trebui să fie însoţite de un mai mare sprijin oferit culturii, atât de stat, cât şi de mediul privat.

“Acesta este mesajul de încurajare pe care doresc să-l transmit studenţilor Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, precum şi studenţilor din celelalte universităţi şi facultăţi de arte din România. Educaţia prin artă este, la urma urmei, un pilon esenţial în construirea unei Românii cu adevărat educate”, a adăugat Klaus Iohannis.

El a arătat că a ales să participe la deschiderea anului universitar la UNATC având în vedere că aceasta “a modelat” cultura recentă a României.

“Prin intermediul absolvenţilor săi, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică a modelat cultura recentă a României şi a canalizat efortul creativ al unor personalităţi care au făcut cinste ţării noastre pe plan internaţional”, a evidenţiat Iohannis.

Şeful statului a conferit UNATC “I. L. Caragiale” Ordinul “Meritul pentru Învăţământ” în grad de comandor la 70 de ani de la înfiinţarea instituţiei.

“În semn de apreciere a acestei bogate activităţi a instituţiei, am decis acordarea Ordinului Meritul pentru Învăţământ, în grad de Comandor”, a precizat preşedintele Iohannis. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat miercuri că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept, context în care a salutat publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria“.

Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.

Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.

Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept“, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

POLITICĂ

Ambasadoarea Franței în România, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice

Published

on

@ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretul de decorare a ambasadoarei Republicii Franceze în România, Michele Ramis, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a conferit ambasadoarei Franţei Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Comandor în semn de “înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice, precum şi la încurajarea schimburilor culturale şi economice dintre România şi Republica Franceză”.

Ambasadoarea Franţei îşi încheie mandatul în România. În context, Ramis a fost primită marți, la sediul MAE, de ministrul de externe Bogdan Aurescu, cu ocazia vizitei de rămas bun, context în care au fost evocate momentele de referință ale mandatului acesteia, care a contribuit la dinamica foarte bună a relațiilor bilaterale din ultimii trei ani: vizitele la nivel de șef de stat (Președintele Franței Emmanuel Macron în România – 2017, Președintele României Klaus Iohannis în Franța – 2018), cooperarea din timpul Sezonului România-Franța (2018-2019), cooperarea din timpul evenimentelor dedicate Centenarului (2018), respectiv cooperarea din timpul Președinției române a Consiliului UE (2019). 

Conform unui decret din 18 septembrie publicat pe portalul oficial www.legifrance.gouv.fr, viitoarea ambasadoare a Franţei în România este Laurence Auer.

Preşedintele Iohannis a semnat, marţi, şi decretul de decorare a prof.univ.dr. Rennie Yotova, director al Biroului Regional pentru Europa Centrală şi de Est al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF-BRECO), cu sediul la Bucureşti, în perioada mai 2017 – august 2020.

Şeful statului a conferit acesteia Ordinul Naţional “Pentru Merit” în grad de Comandor “în semn de înaltă apreciere şi recunoştinţă pentru activitatea de promovare a valorilor Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) în România şi în regiune, contribuind la consolidarea rolului ţării noastre de centru al francofoniei în Europa Centrală şi de Est”. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 mins ago

Tarom: Alianța globală a companiilor aeriene încurajează testele rapide COVID-19 pentru a restabili călătoriile aeriene internaționale

INTERNAȚIONAL20 mins ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, atrage atenția asupra planurilor Chinei de extindere a influenței asupra Italiei: Încearcă să exercite presiuni economice pentru a-şi atinge obiectivele strategice

EDUCAȚIE24 mins ago

Președintele Klaus Iohannis, la începutul noului an universitar: “Este, fără îndoială, cel mai dificil din 1989 încoace”

PARLAMENTUL EUROPEAN26 mins ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, despre conflictul din regiunea Nagorno-Karabakh: Soluțiile nu sunt la Bruxelles

COMISIA EUROPEANA44 mins ago

Politico Europe: România, devansată de Polonia, Bulgaria și Austria în topul statelor care provoacă cele mai multe îngrijorări privind statul de drept în UE

Dan Motreanu1 hour ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Grupul PPE solicită 300 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor din UE în contextul crizei COVID-19

Dacian Cioloș1 hour ago

Dacian Cioloș: Europa este o Uniune a valorilor. Raportul anual privind statul de drept va fi “un câine de pază” a democrației

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Este oficial: Cristian Diaconescu, propus de România pentru poziția de secretar general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor consideră retragerea navelor turce de explorare un ”moment important” pentru tensiunile din Mediterana de Est

JUSTIȚIE16 hours ago

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

SUA3 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending