Connect with us

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, la locul masacrelor de la Irpin alături de liderii Franței, Italiei și Germaniei: România susține ca toți făptașii ruși să fie trași la răspundere

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, omologul său francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi și-au început vizita în Ucraina la Irpin, un oraș aflat în apropierea Kievului și puternic atacat de forțele militare ruse care au invadat Ucraina începând cu data de 24 februarie.

Ei sunt însoțiți de oficiali ucraineni, jurnaliști și echipe de securitate, urmând ca ulterior să se întoarcă la Kiev pentru discuții președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În localitatea afectată de bombardamentele ruse, Emmanuel Macron a salutat “eroismul” Ucrainei, iar Klaus Iohannis a făcut apel ca toți “făptașii ruși să fie trași la răspundere”.

 

Nu există cuvinte pentru a descrie tragedia umană inimaginabilă și distrugerile oribile pe care le-am văzut astăzi în Irpin. Reînnoiesc cu tărie apelul meu pentru ca toți făptașii ruși să fie trași la răspundere de către justiția penală internațională, pe care România o sprijină pe deplin“, a scris Iohannis, pe Twitter.

“Ucraina trebuie să fie capabilă să reziste și să învingă”, a afirmat Emmanuel Macron la Irpin, citat de BFMTV.

Cei patru lideri au salutat eroismul Ucrainei în fața “barbariilor” comise de Rusia.

Președintele Klaus Iohannis a ajuns joi cu trenul la gara din Kiev și se va alătura liderilor Franței, Germaniei și Italiei în capitala Ucrainei, acolo unde cei patru șefi de stat sau de guvern din UE se vor întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

“Președintele tocmai a ajuns la Gara din Kiev. Liderii vor avea convorbiri, urmate de conferință de presă”, a precizat Palatul Cotroceni, iar Klaus Iohannis a postat un mesaj pe Twitter și pe Facebook.

“Mă aflu astăzi la Kiev, alături de Președintele francez Emmanuel Macron, Cancelarul german Olaf Scholz și Prim-ministrul italian Mario Draghi, pentru a ne arăta sprijinul puternic și solidaritatea deplină față de Președintele Zelenski și de poporul ucrainean. Această agresiune ilegală, nejustificată și neprovocată din partea Rusiei trebuie să înceteze!”, a scris șeful statului, el fiind întâmpinat de Olga Stefanishyna, viceprim-ministru pentru integrare europeană și euro-atlantică al Ucrainei.

Această deplasare este o premieră pentru liderii celor patru țări UE de la începutul invaziei rusești în Ucraina, la 24 februarie. Cei patru lideri se află în Ucraina și pentru a discuta cu președintele Volodimir Zelenski despre candidatura Ucrainei la UE înaintea unui aviz așteptat al Comisiei Europene și a unei dezbateri în acest sens în Consiliul European de săptămâna viitoare. Vizita este cu atât mai importantă cu cât vineri, 17 iunie, Comisia Europeană va da publicității evaluarea sa privind cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Aflat miercuri în România pentru discuții cu președintele Iohannis, președintele francez Emmanuel Macron a estimat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va trebui să negocieze cu Rusia, iar europenii vor fi prezenţi la rândul lor la masa negocierilor.

Tot Macron, cel care s-a opus în mai multe rânduri ideii ca Rusia să fie umilită pentru războiul pe care l-a declanșat în Ucraina, a subliniat că Federația Rusă “este o putere de temut”, în timp ce a definit-o ca “țară agresoare”.

De cealaltă parte, Klaus Iohannis a declarat că România lucrează intens la găsirea unor soluții pentru a crește capacitatea Portului Constanța pentru a transporta cereale din Ucraina, în contextul necesității de a asigura o securitate alimentară la nivel mondial, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această țară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii.

Totodată, președinții României și Franței au discutat despre integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, poziția României fiind aceea că statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina, R. Moldova și Georgia reprezintă soluția corectă moral, economic și securitar.

Publicația germană Bild am Sonntag a anunțat încă de duminică că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, va călători la Kiev alături de preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, la finalul lunii iunie, înainte de summitul G7, programat să se desfășoare la Elmau, în Bavaria, între 25 și 27 iunie.

Ulterior, un parlamentar ucrainean a scris pe Twitter că la Kiev vor veni “cei trei mușchetari și d’Artagnan”, sugerând că celor trei lideri occidentali li se va alătura și președintele român Klaus Iohannis.

Dintre cele patru țări – Franța, Germania, Italia și România -, doar Germania și România au mai trimis reprezentanți la Kiev în cele peste 100 de zile de război declanșat de Rusia. Din partea Germaniei s-a aflat la Kiev ministrul de externe Annalena Baerbock, iar din partea României premierul Nicolae Ciucă și președinții celor două camere ale Parlamentului, Florin Cîțu și Marcel Ciolacu.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

Published

on

© NATO

Sprijinul acordat de China Moscovei este un factor crucial în războiul rus împotriva Ucrainei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru ziarul german Welt am Sonntag, relatează dpa, preluat de Agerpres.

„China susține că vrea să mențină relații bune cu Occidentul. În același timp, însă, Beijingul alimentează războiul din Europa. Nu poți avea ambele variante”, a declarat Stoltenberg pentru ziarul german.

A existat o creștere semnificativă a vânzărilor de piese de mașini, microelectronică și alte tehnologii pe care Moscova le folosește pentru a produce rachete, tancuri și avioane pentru a le folosi împotriva Ucrainei, a evidențiat oficialul NATO.

Desți nu există documente care să indice că China furnizează Rusiei arme sau muniții, de la începutul războiului și al aplicării de sanțciuni împotriva Moscovei de către țările occidentale, alte exporturi din China către Rusia au crescut semnificativ.

Potrivit experților occidentali, aceste exporturi includ așa-numitele bunuri „cu dublă utilizare”, care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare.

Comentând situația de pe teren din Ucraina, Stoltenberg a declarat pentru Welt am Sonntag: „Ucraina a suferit eșecuri în teatrul de război din cauza lipsei de muniții și arme. Dar nu este încă prea târziu pentru ca Ucraina să învingă”.

Statele NATO trebuie să trimită Kievului mai multe arme și muniții, inclusiv sisteme de apărare aeriană și arme cu rază lungă de acțiune, a insistat secretarul general al Alianței.

Continue Reading

NATO

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat vineri acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și și-a exprimat solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni, într-un mesaj transmis pe X.

„Federația Rusă folosește noi mijloace și tactici împotriva aliaților noștri din regiunea nordică și baltică. Acestea sunt acțiuni hibride care urmăresc destabilizarea #Flancului Estic. Condamnăm cu fermitate aceste acte și suntem alături de aliații noștri Finlanda, Estonia și Lituania”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.

De asemenea, Uniunea Europeană și NATO au condamnat vineri Rusia pentru că a început să îndepărteze geamandurile care marchează frontiera cu Estonia pe râul Narva, relatează Agerpres.

„Acest incident de frontieră face parte dintr-un model mai larg de comportament provocator și acțiuni hibride ale Rusiei, inclusiv la frontierele sale maritime și terestre din regiunea Mării Baltice. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile”, a declarat șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, într-o declarație.

„Am vorbit cu prim-ministrul Kaja Kallas. NATO este solidară cu aliatul nostru Estonia în faţa oricărei ameninţări la adresa suveranităţii sale”, a transmis secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg pe X.

Polițiștii de frontieră estonieni au declarat joi că omologii lor ruși au îndepărtat peste 20 de geamanduri care marchează frontiera în râul Narva, care separă cele două țări, în cursul nopții. Prim-ministrul Kaja Kallas a numit acest lucru un incident de frontieră.

Estonia a subliniat că abia după 2022 februarie, când Rusia a început invazia pe scară largă a Ucrainei, Moscova a contestat instalarea balizelor, care sunt folosite pentru a împiedica navele să se rătăcească accidental în ape străine.

Săptămâna aceasta, a fost de asemenea relatat faptul că Rusia plănuiește să își revizuiască frontierele maritime cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică.

Potrivit unui document redactat de Ministerul rus al Apărării și citat de The Moscow Times, Kremlinul intenționează să declare o parte din Marea Baltică la est de Golful Finlandei, precum și în apropierea orașelor Baltiysk și Zelenogradsk din regiunea Kaliningrad, ca fiind apele sale maritime interne.

Documentul sugerează că, la granița cu Lituania, ar urma să fie revizuite Cordonul litoral al Curlandei, Capul Taran, zona de la sud de Capul Taran și Cordonul litoral Baltic.

Radiodifuzorul finlandez YLE a raportat mai târziu miercuri că informațiile despre planurile de modificare a frontierelor maritime cu Finlanda și Lituania au dispărut de pe site-ul Ministerului rus al Apărării.

Documentul a fost eliminat de pe site după ce o sursă diplomatică militară a declarat agențiilor de presă rusești că Moscova nu are nicio intenție de a revizui frontierele din Marea Baltică.

Premierul lituanian, Ingrida Šimonytė, a declarat joi că Vilnius caută un răspuns unitar din partea Uniunii Europene și a NATO la intențiile Rusiei de a revizui frontierele maritime.

 

Continue Reading

NATO

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

Published

on

© Wikipedia

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele, a anunțat sâmbătă guvernul lituanian, transmite Agerpres.

Statele baltice, și anume Lituania, Letonia și Estonia, precum și Polonia, Finlanda și Norvegia, se vor alătura inițiativei, precizează sursa citată. 

„Acesta este un lucru complet nou – un zid de drone care se întinde din Norvegia până în Polonia, iar scopul este de a folosi dronele și alte tehnologii pentru a ne proteja frontierele”, a declarat pentru agenţia BNS ministrul de interne al Lituaniei, Agne Bilotaite, în urma discuţiilor avute cu omologii săi din celelalte cinci țări.

În cadrul inițiativei, țările participante vor folosi vehicule aeriene fără pilot la bord pentru a-și monitoriza zonele de frontieră.

De asemenea, acestea vor desfășura sisteme antidronă pentru a-și proteja frontierele de drone, care ar putea fi folosite de „țări ostile” pentru contrabandă și acțiuni provocatoare, potrivit inițiativei.

Ministrul de interne lituanian nu a precizat un calendar pentru acest proiect.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

ICI București a prezentat soluții digitale inovative pentru monitorizarea și managementul personalizat al persoanelor vârstnice

NATO8 hours ago

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

NATO9 hours ago

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

NATO10 hours ago

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Sănătății: Centrul pentru mari arși de la Spitalul Județean de Urgență Timișoara va fi finalizat până la sfârșitul anului

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, prezent la UCM Reșita: Acest Guvern şi-a asumat că va reindustrializa România, astfel încât să producem mai mult la noi acasă

SECURITATE1 day ago

Directorul general al ICI București, prezent la BSDA: IA și quantum computing schimbă paradigma pentru atacatori și apărare

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Șeful diplomației SUA merge săptămâna viitoare la Chișinău pentru a reafirma sprijinul pentru aderarea R. Moldova la UE

SUA1 day ago

SUA anunță un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 275 milioane de dolari

U.E.2 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.2 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA3 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL4 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL5 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA6 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

Trending