Connect with us

ONU

Klaus Iohannis, la ONU: România nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor climatice. Până în 2050, vrem să ajungem la interconectarea politicilor economice, sociale și de mediu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la New York, că schimbările climatice sunt o provocare globală şi a arătat că strategia naţională a României privind acest aspect a fost concepută cu scopul de a forma o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, capabilă să integreze politicile climatice printr-o creştere inteligentă.

”Schimbările climate reprezintă, fără îndoială, o provocare globală – de la penuria de apă și insecuritatea alimentară, până la creșterea nivelului mărilor și oceanelor”, a mai spus șeful statului, mulțumindu-i secretarului general Antonio Guterres pentru ”leadership-ul său în generarea unei agende semnificative pe această temă”.

Klaus Iohannis a arătat că nici România nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor climatice și a menționat măsurile adoptate la nivel național, dar și pe plan european.

”Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice a fost concepută cu scopul de a forma o economie rezistentă la schimbările climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon, capabilă să integreze politicile climatice printr-o creștere economică inteligentă. Obiectivul nostru este să ajungem, până în 2050, la o societate în care politicile economice, sociale și de mediu sunt interconectate și concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă, standarde de viață ridicate și o calitate crescută a mediului înconjurător. Promovarea agendei Uniunii Europene privind schimbările climatice a fost, de asemenea, o prioritate pentru România în timpul mandatului său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al acestui an. Tranziția la o economie neutră din punct de vedere climatic a fost intens dezbătută în cadrul UE, iar strategia pe termen lung a UE privind schimbările climatice urmează să fie finalizată în curând”, a detaliat Iohannis.

Președintele a reamintit că România a răspuns apelului secretarului general de a demara inițiative naționale în nouă domenii concrete, cu potențial de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a intensifica, la nivel global, acțiunile vizând adaptarea și reziliența. Șeful statului a punctat că o astfel de listă a fost transmisă Reprezentantului special al ONU pentru Summitul pentru Acțiune Climatică.

Urmăriți și VIDEO Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Cortina de Fier a fost înlocuită de hotărârea României de a se alătura familiei de valori occidentale

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut miercuri, în calitate de şef al delegaţiei României, intervenţia naţională în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite care se desfăşoară la New York. Președintele Klaus Iohannis este prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, iar discursul de miercuri a fost cel de-al patrulea susținut de șeful statului în plenul Adunării Generale a ONU. 

Marți, în prima zi a participării la ONU, Klaus Iohannis a fost prezent la deschiderea segmentului la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la recepția oferită de secretarul general Antonio Guterres, la recepţia oferită de Uniunea Europeană în onoarea şefilor de delegaţii şi la recepţia tradiţională oferită de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, şi prima doamnă în onoarea şefilor de delegaţii.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL DE SECURITATE

România, reprezentată de ministrul Bogdan Aurescu la reuniunea Consiliului de Securitate ONU privind situația drepturilor omului din Belarus

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu participă vineri la reuniunea informală a Consiliului de Securitate al ONU dedicată situației drepturilor omului în Belarus, în format videoconferință, o întâlnire organizată de Estonia și co-susținută și de România.

Reuniunea organizată de Estonia este co-susținută de România, alături de Marea Britanie, SUA, Lituania, Islanda, Ucraina, Polonia, Letonia și Canada, a afirmat, pe Twitter, șeful diplomației române.

Această sesiune, în format videconferinţă, este consacrată drepturilor omului în Belarus după expulzarea săptămâna trecută a unor reprezentanţi ai presei străine şi interdicţia de acreditare pentru alţii.

Ca şi precedenta discuţie, desfăşurată cu uşile închise la 18 august, noua reuniune este organizată la iniţiativa Estoniei, în prezent membru nepermanent al Consiliului de Securitate. 

Consiliul de Securitate al ONU a făcut atunci apel la luarea tuturor măsurilor pentru limitarea escaladării situației din Belarus, acolo unde regimul autoritar al președintelui contestat Aleksandr Lukashenko a dispus reprimarea violentă a manifestanților pașnici care protestează împotriva acestuia în urma alegerilor prezidențiale din 9 august, câștigate de Lukashenko, dar despre care opoziția și Occidentul spun că au fost fraudate.

Ministrul estonian al Afacerilor Externe Urmas Reinsalu le-a reamintit celorlalţi membri ai Consiliului de Securitate că au “o responsabilitate-cheie în prevenirea unui conflict violent şi a atrocităţilor în masă”, făcând o trimitere indirectă la Rusia, care susține menținerea lui Aleksandr Lukashenko la putere.

De altfel, săptămâna trecută, miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la instituirea de sancțiuni împotriva unui număr de oficiali apropiați liderului Belarusului Aleksandr Lukashenko. Ulterior, țările baltice au luat o decizie coordonată și l-au declarat pe Aleksandr Lukashenko “persona non-grata” pe teritoriile Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

În ce privește România, ministrul Bogdan Aurescu a arătat săptămâna trecută, la Berlin, că România susține o listă cuprinzătoare de sancțiuni împotriva Belarusului și a anunțat un sprijin de 100.000 de euro pentru susținerea jurnalismului independent și a societății civile din această țară. Mai mult, Senatul României a adoptat o Declarație referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în Belarus, Parlamentul român manifestându-și solidaritatea cu poporul din Belarus și cu ”aspirațiile acestuia spre libertate, democrație și stat de drept”.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Criza din Mediterana de Est: România a cerut în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din UE introducerea unui moratoriu asupra explorărilor în zonele în dispută până la realizarea delimitărilor maritime

Published

on

©eu2020.de/ Flickr

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a propus la Berlin, în cadrul discuțiilor informale a miniștrilor de externe din statele membre UE pe tema conflictului din Mediterana de Est, ca Turcia ă înceteze operațiunile, urmând să fie instituit un moratoriu asupra explorărilor în zonele maritime aflate în dispută până la realizarea delimitărilor maritime în discuție, fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională,  cum este Curtea Internațională de Justiție.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, România și-a exprimat ”solidaritatea cu Grecia și Cipru, precum și sprijinul pentru eforturile în derulare la nivelul UE de dezescaladare și de relansare a dialogului cu Turcia”, în contextul în care această țară întreprinde acțiuni de exploatare și în Marea Neagră, după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat găsirea celui mai mare zăcământ de gaze din istoria țării sale în Marea Neagră, foarte aproape de o zonă în care granițele maritime ale Bulgariei și României converg și nu departe de blocul Neptun al României, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră descoperit în urmă cu opt ani de Petrom și Exxon.

În același timp, ministrul Bogdan Aurescu a afirmat că ”orice dispută privind delimitările maritime ar trebui soluționată exclusiv pe cale pașnică și în conformitate cu dreptul internațional”.

În acest context, ministrul de externe român a exprimat ”deschiderea României de a împărtăși, atât cu Grecia, cât și cu Turcia, expertiza dobândită în problematica delimitărilor maritime, în urma procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră de la Haga, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil”.

În același timp, Bogdan Aurescu, a reiterat ”necesitatea menținerii unui dialog cuprinzător al UE cu Ankara, având în vedere arealul extins de teme de interes comun, precum migrația, comerțul și lupta împotriva terorismului”.

La nivel european, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat că Uniunea Europeană pregăteşte sancţiuni împotriva Turciei care ar putea fi decise la Consiliul European din 24 septembrie, ca răspuns la diferendul între Atena şi Ankara privitor la Mediterana Orientală, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres

Măsurile respective, menite să limiteze capacitatea Turciei de a face explorări pentru gaz natural în apele disputate, ar putea viza persoane, nave sau utilizarea porturilor europene, a menţionat Borrell.

Uniunea Europeană se va concentra pe orice este legat de ”activităţi pe care le considerăm ilegale”, a completat acesta, după reuniunea informală a miniştrilor de externe europeni găzduită de Berlin, capitala ţării ce asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Josep Borrell, care a prezidat reuniunea, a afirmat că blocul comunitar este gata să sancţioneze navele turce şi să le blocheze accesul la porturile UE. În plus, Uniunea Europeană ar putea impune sancţiuni contra economiei Turciei. ”Putem merge până la măsuri privitoare la activităţi sectoriale, unde economia turcă este legată de economia europeană”, a explicat demnitarul european.

Totuşi, Borrell şi ministrul de externe german Heiko Maas au precizat că Uniunea Europeană doreşte să ofere întâi o şansă dialogului pentru a detensiona relaţiile dintre Grecia şi Turcia.

Amintim că tensiunile dintre Ankara și Antena privind explorările din Mediterană devin din ce în ce mai intese. 

Într-o amenințare la adresa unui alt stat membru NATO, Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri, în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor, că țara sa ”va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană” și le-a cerut interlocutorilor săi ”să se abțină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, avertizând că va recurge la toate mijloacele, inclusiv cele militare.

În încercarea de a mai calma spiritele, președintele american Donald Trump a avut joi convorbiri telefonice separate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, alăturându-se prin acest gest Germaniei, care, prin vocea ministrului său de externe, Heiko Maas, a făcut apel la dialog.

”Preşedintele Trump a reafirmat faptul că Grecia şi Turcia trebuie să se angajeze să poarte un dialog, aceasta fiind singura cale către rezolvarea diferendelor”, a scris pe Twitter subsecretarul de presă al Casei Albe, Judd Deere.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat într-o scurtă vizită la Berlin, a cerut joi Greciei şi Turciei să dialogheze pentru a rezolva situaţia din Mediterana de Est.

”Mă adresez Greciei şi Turciei. Mesajul meu este următorul: criza trebuie să fie rezolvată” cu respectarea dreptului internaţional, a avertizat Stoltenberg, care a adăugat că ”dialogul şi detensionarea sunt în interesul tuturor”.

Între timp, Parlamentul grec a ratificat joi, cu 178 de voturi pentru din cele 300 de portofolii ale Legislativului de la Atena, un acord bilateral privind delimitarea zonelor maritime de exploatare a hidrocarburilor în estul Mediteranei între Grecia şi Egipt, care provoacă nemulţumirea ţării vecine Turcia.

În baza acestui tratat, Egiptul şi Grecia sunt de acum autorizate să obţină fiecare beneficii maxime din resursele disponibile în zona economică exclusivă (ZEE), în special din rezervele de petrol şi gaz.

Continue Reading

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending