Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la prezentarea “Reclădim România”: Nu mai avem voie să ratăm nicio oportunitate de finanţare. Fondurile europene trebuie să devină pilon esenţial al dezvoltării noastre

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat miercuri că fondurile europene trebuie să devină “pilon esenţial” al dezvoltării ţării, iar România nu mai are voie să rateze nicio oportunitate de finanţare şi dezvoltare.

Fondurile europene trebuie să devină pilon esenţial al dezvoltării noastre. România nu mai are voie să rateze nicio oportunitate de finanţare şi dezvoltare, e important să valorificăm cât mai bine mecanismele europene de finanţare. Avem datoria ca în următorul exerciţiu financiar european să fructificăm pe deplin oportunităţile de dezvoltare oferite de fondurile europene“, a afirmat Iohannis la evenimentul de prezentare a Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, care a avut loc la Clubul Diplomatic.

 

“Este important să valorificăm cât mai bine mecanismele europene de finanțare, cum sunt inițiativa SURE și Planul european de redresare economică. De exemplu, SURE este un instrument deosebit de util, deoarece sprijină atât angajații, cât și companiile, prin posibilitatea păstrării locurilor de muncă. Avem datoria ca, în următorul exercițiu financiar european, să fructificăm pe deplin oportunitățile de dezvoltare oferite de fondurile europene. Cu sprijinul acestora, vom putea susține întreprinderile mici și mijlocii, cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele de transport transeuropene, toate cu scopul de a stimula creșterea economică și de a crea locuri de muncă productive și cât mai bine plătite, pentru românii din țară, dar și pentru cei care se întorc acasă din străinătate”, a completat președintele.

În cadrul evenimentului de lansare, şeful statului a deschis seria alocuţiunilor, fiind urmat de premierul Ludovic Orban, vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, ministrul Economiei, Virgil Popescu, şi ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

Șeful statului s-a adresat acestora în finalul alocuțiunii sale, transmițându-le că au oportunitatea și datoria de a accelera implementarea măsurilor și a programelor de investiții din acest Plan de relansare, cu rezultate concrete și efecte directe asupra prosperității cetățenilor României.

Eu am toată încrederea că, împreună cu românii, vom depăși dificultățile actuale și vom pune bazele României Normale, care să ne ofere tuturor un viitor mai bun în țara noastră“, a conchis șeful statului.

Planul de relansare economică a fost prezentat înaintea unor tratative complexe pe care președintele Klaus Iohannis le avea la Bruxelles la summitul extraordinar din 17-18 iulie și care este consacrat negocierilor privind planul de 1.850 de miliarde de euro pregătit de Comisia Europeană. În acest plan sunt incluse instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro sub formă de subvenții și credite, din care România ar putea beneficia de 31,2 – 33 de miliarde de euro, și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, care se ridică la 1.100 de miliarde de euro. În ce privește Cadrul Financiar Multianual, președintele Klaus Iohannis i-a transmis președintelui Consiliului European, într-o videoconferință bilaterală avută marți, liniile de negociere ale României înainte de summitul extraordinar al UE. În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermeri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. Referitor la planul de redresare economică, alcătuit din subvenții și credite, Klaus Iohannis a solicitat o pondere mai mare a granturilor “comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate” și s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică a UE. În ceea ce privește Fondul pentru Tranziție Justă, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond. De altfel, un document al Comisiei Europene arată că România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Citiți și DOCUMENT Ce prevede planul de relansare economică a României propus de Guvern și de președintele Klaus Iohannis

Planul național de investiții și de relansare economică pe care Guvernul condus de Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis îl vor prezenta miercuri cuprinde măsuri de sprijin din fonduri publice și din fonduri europene, sub formă de granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor și investiții și reconversia economică a IMM-urilor. Documentul, văzut de CaleaEuropeană.ro, propune și înființarea Fondului Român de Investiții și a Băncii Naționale de Dezvoltare, după modelul băncilor de dezvoltare din Uniunea Europeană.

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Ludovic Orban vor prezenta miercuri planul de relansare economică a României în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, luându-se în calcul o scădere reală cu 1,9% a Produsului Intern Brut pentru anul 2020. Guvernul își propune, conform documentului menționat, să schimbe paradigma de dezvoltare dintr-un model bazat pe consum într-unul de creștere economică.

Modelul de creștere economică ar urma să fie axat pe “stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice, transformarea digitală a economiei și a administrației publice, pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică și tranziția către o economie durabilă”.

Potrivit planului, obiectivul urmărit este “realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025”. Spre comparație, în 2018, PIB-ul pe cap de locuitor al României se afla la 65% din media UE.

Documentul cuprinde și granturi de aproximativ 1 miliard de euro pentru repornirea  întreprinderilor, capital de lucru și investiții. Dintre acestea, 100 de milioane de euro ar urma să fie acordate sub formă de granturi de sprijin pentru microîntreprinderi, 350 de milioane de euro sub forma de capital de lucru pentru repornizarea activitățior economice pentru IMM-uri din domeniile HoReCa, turism, transporturi și evenimente, iar 550 de milioane de euro sub formă de granturi pentru invesitții și reconversia economică a IMM-urilor în domenii precum industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcție, transport, turism și confecții.

De asemenea, încă aproximativ 1 miliard de euro ar urma să fie alocat prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă pentru creșterea competitivității IMM-urilor.

În cadrul programelor de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții este menționat și programul IMM Invest, care prevede acordarea de credite garantate de stat în proporție de 80% sau 90% și dobândă subvenționată 100% a creditelor de investiții și creditelor/liniilor de credit aferente capitalului de lucru contractate de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii. Programul are un plafon de 15 miliarde de lei și un număr de beneficiari de 40.000.

Guvernul a inclus pe lista instrumentelor de finanțare a investițiilor și înființarea Fondului Român de Investiții și a Băncii Naționale de Dezvoltare.

Capitalizarea inițială a Fondului de investiții va fi de 300 de milioane de euro și va finanța investiții în domenii de interes strategic. De asemenea, este prevăzută și înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții pe modelul altor bănci de dezvoltare din Uniunea Europeană care contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări, în condiții avantajoase, pentru proiecte de investiții care sprijină obiectivele naționale de interes strategic.

La capitolul investiții, Guvernul promite realizarea până în 2027 a trei spitale regionale la Cluj, Iași și Craiova, conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României  prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres până în 2030, construcția metroului din Cluj și finalizarea liniei de metrou care face legătura cu Aeroportul Otopeni. De asemenea, Guvernul mai promite reabilitarea și modernizarea a 20.000 km de drumuri locale și 7.000 km de drumuri județene, extinderea rețelelor de apă și canalizare și realizarea Canalului Siret-Bărăgan.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. bogdan

    July 2, 2020 at 12:09 am

    Recladim Romania este cea mai proasta decizie pe care Guvernul Orban -Iohannis o fac.Nu au studiu de impact nu au studiu de fezabilitate iar pe aceste doua criterii nu poti sa recladesti o tara.Ca sa recladesti o tara avem nevoie de infrastructura mare pe autostrazi,de a negocia firmele de constructii.Nu poti sa faci drumuri expres peste autostrazi fiindca statul roman nu are bani.Pentru scoli avem nevoie de reabilitare nu de recladire.Campusurile trebuiesc intarite cu organe de politie deoarece multi tineri isi iau viata aici nu vorbim de recladirea sistemului de invatamant.In ce priveste economia romaneasca nu se poate recladi ci trebuie imbunatatita legislatia.Iar recladirea spitalelor este cea mai mare prostie.Cum sa recladesti spitalele in pandemie de coronavirus sunt multe cazuri de infectare de SARS CoV-2.Presedintele Iohannis si premierul Orban isi bat joc de romani in loc sa fie alaturi de cei bolnavi.Asa nu se poate .Acest guvern trebuie sa isi faca bagajajele si sa plece de la guvernare iar Romania nu mai are presedinte

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Ministrul finanțelor: România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar din UE față de estimarea inițială

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari la buget pentru toate ţările, dar România a înregistrat cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

“Am promis o politică fiscală prudentă, responsabilă şi neinflaţionistă pe termen lung. Am reuşit până acum. Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, a scris Cîţu, duminică, pe pagina sa de Facebook.

 

Creșterea deficitelor bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene a fost generată de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar și de suspendarea prevederilor Pactului de stabilitate și creștere, Comisia Europeană permițând statelor membre să sporească cheltuielile publice indiferent de nivelul deficitului bugetar pentru a putea face față crizei. Cu toate acestea, executivul european a avertizat că prevederile Pactului vor fi reintroduse.

Potrivit lui Florin Cîțu, beneficiile pentru toţi românii ale politicii fiscale prudente implementate sunt: cel mai mic necesar al împrumuturilor pentru a acoperi deficitul bugetar (Polonia de exemplu trebuie să împrumute în plus în 2020 9,3% din PIB), spaţiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică şi de sănătate se prelungeşte, presiunea mai mică pe dobânzile şi veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanţelor generaţiilor viitoare), presiune redusă pe creşterea preţurilor în viitor şi efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenţia prea mare a statului în economie.

“Economia liberală se dezvoltă cu un sector privat puternic şi majoritar în economie. Dar cel mai important lucru este să reuşim, cu un efort bugetar mult mai mic decât restul ţărilor din UE, revenirea economică din trimestrul III şi evitarea recesiunii tehnice. A fost obiectivul meu din primul moment şi vă spun că reuşim”, a precizat ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează Agerpres.

“Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul MFP privind execuţia bugetară.

Continue Reading

POLITICĂ

Ajutor umanitar pentru Beirut: România trimite în Liban opt tone de materiale medicale ce vor fi transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România va trimite în Liban opt tone de materiale medicale, formate din 2.000 de flacoane de ceftriaxone (n.r. – antibiotic), ca ajutor umanitar pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din Beirut, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Țara noastră s-a numărat printre statele care au primit cerere de acordare a asistenței internaționale din partea guvernului libanez,  prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă, mai precizează MApN.

Guvernul României,  societatea civilă și  reprezentanții diasporei libaneze au răspuns imediat apelului solicitat, iar prin eforturi comune, o cantitate relevantă de echipamente medicale  urmează a fi donate către statul libanez.

Forțele Aeriene Române s-au implicat în acest demers și au pus la dispoziție două aeronave ( C-130 Hercules și C-27J Spartan) care să asigure transportul materialelor medicale indispensabile tratamentelor destinate victimelor.

De asemenea, două cadre ale Inspectoratului General pentru Situații  de Urgență vor însoți echipajul care va asigura transportul aerian și vor asigura predarea materialelor medicale către autoritățile responsabile din Liban.

Din partea Ministerului Mediului, un membru al echipei de protecție civilă europeană, aflat deja în zona afectată de explozie, sprijină autoritățile în coordonarea forțelor de intervenție și a asistenței internaționale.

Premierul Ludovic Orban a semnat vineri decizia privind folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Libanului – Beirut, informează Agerpres.

”Se aprobă folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare din domeniul sănătăţii ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Republicii Libaneze, Beirut”, se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial.

Prin această decizie, România răspunde pozitiv și apelului lansat de președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care i-au îndemnat joi pe cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul. De altfel, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider internațional care s-a deplasat la Beirut joi, la două zile după explozie, iar sâmbătă este urmat într-un gest similar de președintele Consiliului European. De asemenea, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Comisia Europeană a aprobat creșterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei

Published

on

© Guvernul României

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat vineri că a fost aprobată de către Comisia Europeană creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei.

“Comisia Europeană a aprobat creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde. Cererile sunt în continuare mari”, a spus Cîţu la începutul şedinţei de Guvern, informează Agerpres.

Premierul Ludovic Orban a menţionat că aproape jumătate dintre bănci au cerut creşterea plafonului şi i-a spus ministrului de Finanţe că poate să detaşeze de la Fondul de contragarantare sau din ANAF oameni cu expertiză, pentru a se grăbi procedurile.

“Am avut o discuţie cu Fondul de garantare, ei lucrează şi la automatizarea procedurii care cred că este mult mai simplă şi este o soluţie pentru termen lung, dar pe termen scurt vom vedea cum putem să ajutăm cu personal din alte instituţii”, a menţionat Cîţu.

Programul IMM Invest permite companiilor mici și mijlocii afectate de criza COVID-19 să poată lua credite pentru investiții sau pentru capital de lucru, garantate de stat (valoarea garanției merge până la 90% din credit).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending