Președintele Klaus Iohannis a reconfirmat joi, la sosirea la summitul extraordinar al NATO de la Bruxelles, că România își va majora bugetul destinat apărării de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, subliniind că România și românii “sunt în siguranță, prin forțele noastre armate și prin NATO”.
“Securitatea începe de acasă. Noi, de aceea, am decis, la ultima ședință a CSAT-ului, să creștem alocarea pentru apărare de la 2% din PIB, cât este acum, la 2,5% din PIB. Deja la Ministerul Apărării și la armată se lucrează la un plan îmbunătățit de dotare. Este foarte clar că noi ne dorim să avem aliații alături de noi, dar în același timp, evident că ne dorim să avem noi apărarea noastră solidă”, a spus președintele, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles, el fiind însoțit la summitul NATO de premierul Nicolae Ciucă, de ministrul de externe Bogdan Aurescu, de consilierul prezidențiale pentru politică externă și afaceri europene Luminița Odobescu și de ambasadorul României la NATO Dan Neculăescu.
Remarcile sale au venit și după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a indicat faptul că le va solicita liderilor NATO să accelereze investițiile în apărare. Războiul din Ucraina a servit ca un semnal de alarmă pentru mulți membri NATO, inclusiv pentru România, care la 1 martie a decis să majoreze cheltuielile pentru apărare de la 2% la 2,5% din PIB. Două zile mai târziu, Polonia a dezvăluit o majorare la 3% în 2023, iar la 27 februarie, Germania i-a surprins pe mulți anunțând o suplimentare de 100 de miliarde de euro pentru apărare în 2022, triplându-și bugetul anual.
“Și dacă vorbim de apărare, aș mai face, totuși, o remarcă, cred, importantă, fiindcă românii sunt îngrijorați de această situație și trebuie să vă spun foarte clar și vreau să vă spun, niciun român nu trebuie să se teamă, suntem parte din cea mai mare, din cea mai puternică alianță de apărare care a existat vreodată. Militarii noștri sunt bine pregătiți. Deci, pot să spun cu mâna pe inimă, cum se zice, că România nu este în pericol. Românii sunt în siguranță, prin forțele noastre armate și prin NATO”, a mai adăugat Klaus Iohannis, înainte de a participa la summitul extraordinar al Alianţei Nord-Atlantice, care se desfăşoară joi la Bruxelles, în aceeași zi cu alte două summit-uri importante ale G7 și ale Consiliului European.
Șeful statului a mai precizat că NATO va oficializa decizia amplasării unui grup de luptă pe teritoriul României, care va fi condus de Franța.
Liderii celor 30 de state membre ale NATO – între care Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și Olaf Scholz – vor decide joi, în cursul unui summit extraordinar care se desfășoară într-un moment crucial pentru securitatea euro-atlantică, desfășurarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic – în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, un demers prin care NATO va avea, în total, opt grupuri tactice de la Marea Baltică la Marea Neagră, a anunțat secretarul general al Alianței.
După summitul din 25 februarie, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care va conduce și grupul de luptă al NATO în România. Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, iar Portugalia o companie de infanterie formată din 174 de militari. De asemenea, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre. Totodată, 22 de avioane de luptă aliate – șase germane, opt italiene și opt americane – asigură misiuni de poliție aeriană NATO în România.