Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis la Summitul Parteneriatului Estic: România ajută Republica Moldova și are intenția fermă de a continua pe această cale

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro – Teodora Ion

România ajută Republica Moldova pe mai multe planuri și are intenția fermă de a continua în această direcție, a afirmat președintele Klaus Iohannis în cadrul unor declarații de presă susținută după întrevederile sale bilaterale cu președintele ucrainean, Petro Poroșenko, și cu premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, în marja summitului Parteneriatului Estic de la Bruxelles.

Noi ajutăm în multiple planuri Republica Moldova – în plan instituțional, prin diverse programe de perfecționare, prin colaborare, dar  inclusiv prin măsuri foarte concrete, de exemplu ajutorul financiar important pe care România l-a acordat Republicii Moldova”, a răspuns președintele unei întrebări din partea corespondentului CaleaEuropeana.ro privind sprijinul instituțional pe care România îl poate acorda în continuare Republicii Moldova.

 ”La noi ajutorul nu este ceva ce planificăm o dată în viitor, ci ajutorul îl dăm practic, concret și instituțional și nu de câteva zile, ci de câțiva ani și avem intenția fermă să și continuăm pe această cale”, a mai completat șeful statului.

În ultimul an, România a deblocat prima tranșă de 60 de milioane a împrumutului bilateral rambursabil în valoare de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Totodată, executivul de la București a dispus finanțarea cu 550.000 a proiectului tehnic pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, renovarea a peste 800 de grădinițe sau furnizarea de autobuze școlare peste Prut.

Citiți și VIDEO. Președintele Klaus Iohannis: Sprijinim pe deplin Republica Moldova în parcursul ei european. O scurtătură via unirea cu România nu este o cale foarte fezabilă

Președintele Klaus Iohannis participă vineri la lucrările celui de-al 5-lea summit al Parteneriatului Estic acolo unde încurajează continuarea unei politici solide și angajante a Uniunii Europene în vecinătatea sa estică, care trebuie să devină, prin progrese ireversibile, un spațiu predictibil, stabil și prosper, atașat valorilor și principiilor europene.

Summitul reprezintă un moment relevant în conturarea perspectivelor de evoluție a relațiilor Uniunii Europene cu partenerii din vecinătatea estică.

Despre Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic, o inițiativă polono-suedeză a fost lansat în anul 2009, a fost considerat pentru o bună perioadă un instrument de succes al politicii europene de vecinătate. Eșecul major al summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, atunci când Ucraina condusă de Viktor Ianukovici a decis să nu semneze Acordul de Asociere cu UE și criza de securitate și de instabilitate din regiune ce au decurs de la acel moment, a pus acest instrument de succes într-un con de umbră.

Cu toate acestea, în baza Acordurilor de Asociere și a înțelegerilor cu UE, trei țări ale Parteneriatului Estic – Georgia, R. Moldova și Ucraina – beneficiază de liberalizarea regimului de vize în raport cu UE, dar și de asistență macro-financiară.

Primul summit al Parteneriatului Estic a avut loc la Praga în 2009. Summitul de la Varșovia din 2011 a consolidat în continuare cooperarea sectorială cu partenerii. Summitul de la Vilnius din 2013 a inițiat o abordare diferențiată a partenerilor. La ultimul summit, cel de la Riga din anul 2015, țările UE a reconfirmat importanța strategică a acestui parteneriat.

 

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Ce au decis liderii UE după alegerile din Marea Britanie: Consiliul European solicită ratificarea rapidă a Brexit-ului și cere Comisiei Europene să își pregătească mandatul de negociere pentru viitoarea relație

Published

on

© European Union

Liderii UE-27 solicită Marii Britanii ratificarea și punerea în aplicare în timp util a Acordului de Retragere din Uniunea Europeană și invită Comisia Europeană să prezinte Consiliului o propunere de mandat cuprinzător pentru viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit după Brexit.

Reuniți la Bruxelles pentru Consiliul European de toamnă, în care agenda a fost dominată de țintele și obiectivele climatice, șefii de stat sau de guvern au adoptat o nouă poziție privind Brexit în lumina rezultatelor alegerilor din Marea Britanie, acolo unde premierul conservator și pro-Brexit Boris Johnson a fost reconfirmat în funcție și a dobândit o majoritate absolută în Parlament.

”Consiliul European își reiterează angajamentul față de o retragere ordonată pe baza acordului de retragere și solicită ratificarea rapidă și punerea în aplicare efectivă a acestuia”, se arată în primul paragraf al concluziilor.

De asemenea, liderii europeni și-au reconfirmat dorința edificării unei viitoare relații ”cât mai strânse posibil cu Regatul Unit, în conformitate cu declarația politică și cu respectarea orientărilor Consiliului European, precum și a declarațiilor și a luărilor de poziții convenite anterior, în special cele din 25 noiembrie 2018”.

Viitoarele relații vor trebui să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații și să asigure condiții de concurență echitabile, mai spun liderii

În acest scop, Consiliul European invită Comisia să prezinte Consiliului un proiect de mandat cuprinzător referitor la viitoarele relații cu Regatul Unit, imediat după retragerea acestuia. Consiliul European invită Consiliul Afaceri Generale să adopte rapid mandatul de negociere și deciziile relevante.

Citiți și Președintele Consiliului European îl felicită pe Boris Johnson și cere un vot rapid în Parlamentul britanic privind Brexit

Totodată, Consiliul European a salutat decizia Comisiei de a-l numi din nou pe Michel Barnier în vederea negocierilor privind relațiile viitoare.

Negocierile vor continua să aibă loc într-un mod coerent și într-un spirit de unitate și transparență cu toate statele membre. Negocierile se vor desfășura prin coordonare continuă și dialog permanent cu Consiliul și grupurile sale de pregătire.

Consiliul European va urmări negocierile îndeaproape și va conveni asupra unor direcții politice generale suplimentare, dacă va fi cazul. Între reuniunile Consiliului European, Consiliul Afaceri Generale și Coreperul, asistate de un grup de lucru special, se vor asigura că negocierile se desfășoară în conformitate cu pozițiile și principiile generale convenite de Consiliul European, precum și cu mandatul de negociere al Consiliului, și vor furniza, dacă va fi cazul, orientări suplimentare pe deplin coerente cu interesul superior al UE și cu obiectivul obținerii unui rezultat care să fie corect și echitabil pentru toate statele membre și în interesul cetățenilor noștri.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni pregătesc terenul pentru reformarea UE: Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri susțin lansarea ”Conferinței privind viitorul Europei”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană și-au manifestat susținerea pentru lansarea unei conferințe privind viitorul Europei, o propunere lansată la nivelul Parlamentului European și asumată și de Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen. Potrivit concluziilor adoptate la summitul european de iarnă, în mare parte dominate de agenda climatică, liderii europeni solicită viitoarei președinții croate a Consiliului UE să lucreze la definirea unei poziții a Consiliului vizând conținutul, sfera de cuprindere, componența și funcționarea unei astfel de conferințe și să colaboreze, în acest sens, cu Parlamentul European și cu Comisia.

Liderii europeni au analizat joi posibilitatea unei conferințe privind viitorul Europei, care să înceapă în 2020 și să se încheie în 2022, în contextul în care Germania și Franța au elaborat un set de ambiții privind proiectul ”Conferinței privind viitorul Europei”, propus de grupul Renew Europe susținut de Emmanuel Macron și asumat de Ursula von der Leyen.

Consiliul European susține, în contextul acestor conferințe, că ar trebui acordată prioritate punerii în aplicare a agendei strategice convenite în luna iunie și obținerii de rezultate concrete în beneficiul cetățenilor noștri.

”Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor noastre pe termen mediu și lung, astfel încât să fim în măsură să abordăm mai bine provocările actuale și viitoare”, spun liderii, având în vedere că la summitul din 20-21 iunie 2019 a fost adoptată Agenda Strategică a UE 2019-2024, prin care Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

În egală măsură, în concluziile lor, liderii europeni propun valorificarea dialogurilor cu cetățenii purtate cu succes în ultimii doi ani și să prevadă o amplă consultare a cetățenilor în cursul procesului.

”Conferința trebuie să implice Consiliul, Parlamentul European și Comisia, cu respectarea deplină a echilibrului interinstituțional și a rolurilor acestora, astfel cum sunt definite în tratate. Consiliul European subliniază că este nevoie de un proces incluziv, în care toate statele membre să fie implicate în mod egal. Instituțiile și statele membre ale UE, inclusiv parlamentele lor, ar trebui să își asume în mod egal acest proiect”, se mai arată în concluziile Consiliului European.

Conferința pentru viitorul Europei a fost propusă cu menirea de a revizui aproape toate aspectele legate de modul în care funcționează UE, în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron a respins categoric aplicarea principiului ”Spitzenkandidat” în numirea președintelui Comisiei Europene, șubrezind puterile Parlamentului European, care, la rândul, său nu a putut ajunge la un acord privind adoptareal listelor transnaționale pentru alegerile europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European îl felicită pe Boris Johnson și cere un vot rapid în Parlamentul britanic privind Brexit

Published

on

Uniunea Europeană speră într-un vot rapid în parlamentul britanic cu privire la Brexit şi în claritatea intenţiilor Londrei după victoria premierului Boris Johnson în alegerile parlamentare desfăşurate joi în Regatul Unit, a declarat vineri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la sosirea sa la cea de-a doua zi a summitului liderilor europeni.

Michel, care de la 1 decembrie este președintele Consiliului European, l-a felicitat pe Boris Johnson şi a spus că UE este pregătită să negocieze un acord de comerţ liber cu Londra, dar i-a cerut acesteia să dea dovadă de bună-credinţă.

Vreau să-l felicit pe Boris Johnson pentru victorie. Așteptăm un vot asupra acordului de retragere cât mai curând cu putință. UE este pregătită pentru faza următoare. Vom negocia un viitor acord comercial care asigură un cadru echitabil reciproc”, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a avertizat în această săptămână că și în condițiile în care Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană până la 31 ianuarie 2020 este greu de finalizat un acord privind viitoarea relație până la 31 decembrie anul viitor.

Liderii UE27 au programată pentru vineri, în ultima parte a summitului lor de iarnă, o reuniune în formatul articolului 50 privind Brexit. Reuniunea a fost pregătită astfel pentru a aștepta rezultatele finale ale alegerilor din Marea Britanie.

Premierul britanic Boris Johnson a obţinut o victorie răsunătoare la alegerile legislative anticipate de joi, Partidul Conservator trecând pragul de 326 de locuri din cele 650 ale Camerei Comunelor, potrivit rezultatelor oficiale parţiale publicate vineri, relatează AFP, BBC şi Reuters.

După numărarea rezultatelor în aproape toate circumscripţiile electorale – 647 din 650 -, conservatorii deţineau 363 de mandate de deputaţi, ceea ce confirmă o largă majoritate conservatoare şi deschide calea ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie, aşa cum a promis Johnson.

Conservatorii nu au mai beneficiat de un asemenea nivel de control în parlament de la Margaret Thatcher în urma alegerilor din 1987.

Rezultatul alegerilor îi oferă șefului guvernului britanic oportunitatea de a duce la capăt procesul de ieșire a Regatului Unit din UE. De altfel, scrutinul legislativ a fost convocat după ce fostul Parlament de la Londra a refuzat să aprobe acordul negociat de Boris Johnson pentru ieșirea Regatului din Uniunea Europeană, fapt care a determinat prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending